João 12
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NVT
1 Wakib ʼij chuxeʼ li nimaʼij páscua, xa ʼe chic i Jesus pa Betánia, pa jekel wi i ma Lázaro chi walijsam chic rumal i Jesus are xcam teʼek.
1 Seis dias antes de começar a Páscoa, Jesus chegou a Betânia, onde morava Lázaro, o homem que ele havia ressuscitado dos mortos.
2 Are xupon chila, xqui ʼan jun nim laj waʼim cojbal u ʼij i Jesus. I ati Márta ca tijin chi qui tzukic; i ma Lázaro, xak juban chic achiab, je cul chi mexa ruʼ i Jesus.
2 Prepararam um jantar em homenagem a Jesus; Marta servia, e Lázaro estava à mesa com ele.
3 I ati Mariy rucʼam jun lamet cunbal lic muy, ʼantal che jun ʼes, nárdo u bi, pakal rajil. Xu coj i cunbal muy che i rakan i Jesus, y xu chakijsaj ruʼ u wi. I u muyal i cunbal, lic xa ʼe ruxlab paja.
3 Então Maria pegou um frasco de perfume caro feito de essência de óleo aromático, ungiu com ele os pés de Jesus e os enxugou com os cabelos. A casa se encheu com a fragrância do perfume.
4 I ma Júdas Iscarióte, chi u cʼojol i mam Simon, n-xu ya tu wach che, wach i xu ʼan i ixok. Ire are jun chique i u tijoxelab i Jesus, chi xak xu cʼayij i Jesus xoʼon panok.
4 Mas Judas Iscariotes, o discípulo que em breve trairia Jesus, disse:
5 Ire xu bij: —I cunbal muy-le, ʼutz we tene xu cʼayij y cu cʼam li mer que u tobej que i nibaʼib, man ile, rajil tres ciéntos quetzales —xu bij i ma Júdas.
5 “Este perfume valia trezentas moedas de prata. Deveria ter sido vendido, e o dinheiro, dado aos pobres”.
6 Péro n-are ti tobal-que i nibaʼib xu chʼobo; ire xa iliʼom, craj crelʼaj i mer. Man ire, aj cʼolol mer chiquij i rachiʼil; ʼolic queje coʼon che i mer chi qui molom, xa crelʼaj.
6 Não que ele se importasse com os pobres; na verdade, era ladrão e, como responsável pelo dinheiro dos discípulos, muitas vezes roubava uma parte para si.
7 Teʼuri i Jesus xu bij che i ma Júdas: —Ma yaj i ixok-i. Ire ʼax u cʼolom wi i cunbal muy-le, cu bacbej re in chʼacul, yij-bal-we che in mukic.
7 Jesus respondeu: “Deixe-a em paz. Ela fez isto como preparação para meu sepultamento.
8 I nibaʼib, nic are wi je ʼo iwuʼ, pachique ʼij quiwaj qui ya chique, ʼis ʼutz. Péro yin n-quin najtin ta chic iwuʼ —xu bij i Jesus che.
8 Vocês sempre terão os pobres em seu meio, mas nem sempre terão a mim”.
9 Je qʼui chique i aj Israel winak xqui ta rason chi Jesus ʼo pa Betánia. Xe ʼe chila, n-xui ta rumal cacaj rilic i Jesus, xak cacaj rilic i ma Lázaro chi walijsam chiquixol i camnak rumal i Jesus.
9 Quando o povo soube da chegada de Jesus, correu para vê-lo, e também a Lázaro, a quem Jesus havia ressuscitado dos mortos.
10 Rumal-i, i ajwab sacerdóte xqui bij chiquiwach chi ma Lázaro xak quiqui camsaj na.
10 Então os principais sacerdotes decidiram matar também Lázaro,
11 Queje xqui chʼob ile, man rumal re i ma Lázaro je qʼui i aj Israel winak xqui cuba qui cʼux che i Jesus; xqui mayij can u cojic qui tzij i ajwab sacerdóte.
11 pois, por causa dele, muitos do povo os haviam abandonado e criam em Jesus.
12 Chucab ʼij i Jesus xel pa Betánia y xu maj u be pa Jerusalen. Je qʼui i winak je upon-nak pa Jerusalen chi rilic i nimaʼij páscua. Ique xqui ta rason chi Jesus cupon na chila pa tinimit Jerusalen.
12 No dia seguinte, correu pela cidade a notícia de que Jesus estava a caminho de Jerusalém. Uma grande multidão de visitantes que tinham vindo para a Páscoa
13 Rumal-i, xqui tzucuj u xak pálma, y xe ʼe chu cʼulaxic i Jesus. Are que tijin chi be, xe siqʼuin chu bixquil i tzij-i: —¡Hosánna! ¡Nim u ʼij i Dios! ¡Dios chu ya ni ʼutz puwi i jun-i chi u takom na lok! ¡Chu ya ni ʼutz puwi i jun-i chi ka ʼAtol Tzij yoj oj aj Israel winak!—xe cha.
13 tomou ramos de palmeiras e saiu ao seu encontro, gritando: “Hosana! Bendito é o que vem em nome do Senhor! Bendito é o Rei de Israel!”.
14 I Jesus xu rik jun buru, y xa ʼan chirij. Xeʼelok pacha i tzʼibtal chupam i wuj ujer, man i Dios u bim canok:
14 Jesus conseguiu um jumentinho e montou nele, cumprindo a profecia que dizia:
15 Mi xij iwib yix chi ix aj Sion;(Queje ile tzʼibtal ujer chupam i wuj re i Dios.)
15 “Não tenha medo, povo de Sião. Vejam, seu Rei se aproxima, montado num jumentinho”.
16 I u tijoxelab i Jesus, are xquil ile, n-xqui ta tu be wach usucʼ. Xoʼon panok, are xocsax u ʼij u chomal, teʼuri xcʼun chi qui cʼux chi are i xeʼelok pacha i tzʼibtal can ujer.
16 Seus discípulos não entenderam, naquele momento, que se tratava do cumprimento de uma profecia. Depois que Jesus foi glorificado, porém, eles se lembraram do que havia acontecido e perceberam que era a respeito dele que essas coisas tinham sido escritas.
17 I winak chi quilom wach i u ʼanom i Jesus che i ma Lázaro, xqui paxsaj rason wach i quilom: chi Jesus xu siqʼuij i ma Lázaro pa i muktal wi, y xu cʼunsaj sak chuwach.
17 Muitos tinham visto quando Jesus mandou Lázaro sair do túmulo e o ressuscitou dos mortos, e contavam esse fato a outros.
18 Rumal-i, je qʼui i winak xe walij chu cʼulaxic i Jesus; ique qui tom rason wach i milágro xoʼon che i ma Lázaro.
18 Destes, muitos saíram ao encontro de Jesus, porque tinham ouvido falar desse sinal.
19 Are ʼuri i Fariséo xqui bij chiquiwach: —Ya xiwilo, lic n-ta queʼel wi wach i caka ʼano. Chiwilapeʼ, conojel i winak que terej chirij —xqui bij.
19 Então os fariseus disseram uns aos outros: “Não podemos fazer nada. Vejam, todo mundo o segue!”.
20 Je qʼui i je upon-nak pa Jerusalen ca ʼe qui cojbej u ʼij i Dios chupam i nimaʼij-le. Chiquixol ique je ʼo juban aj Griégo winak.
20 Alguns gregos que tinham vindo a Jerusalém para adorar durante a festa da Páscoa
21 Ique-le xe tejeb ruʼ i ma Felípechi aj pa tinimit Betsáida re i Galiléa, y xqui bij che: —Nim laj winak, cakaj cakil u wach i Jesus —xe cha.
21 procuraram Filipe, que era de Betsaida, da Galileia, e lhe disseram: “Por favor, gostaríamos de ver Jesus”.
22 I ma Felípe xa ʼe chu bixquil che i ma Andres. Teʼuri che queb, xe ʼe chu bixquil che i Jesus chi je ʼo i aj Griégo winak quiqui chʼob rakan.
22 Filipe falou a esse respeito com André, e os dois foram juntos falar com Jesus.
23 Teʼuri i Jesus xu bij chique: —Ya xu rik i ʼij ca ʼalijinsax in ʼij yin chi in Achi aj Chicaj —xcha.
23 Jesus respondeu: “Chegou a hora de o Filho do Homem ser glorificado.
24 (Teʼuri i Jesus xu bij jun tijojbal tzij cumal i aj Griégo:) —Pacha coʼon ija re i trígo are ca tiquic: jun ija, we cu ya u wach, nabe ʼo u chac ca mukic. We n-ca muk taj, n-tu wach cu yaʼo. We xmukic, calax tan chic y cu ya u qʼuial u wach. (Queje coʼon ile chwe yin are quin muktajic.)
24 Eu lhes digo a verdade: se o grão de trigo não for plantado na terra e não morrer, ficará só. Sua morte, porém, produzirá muitos novos grãos.
25 (Queje ile coʼon i ka cʼaslemal.) Pachin jun toʼ cʼax cu na u cʼaslemal waral chuwach i jyub taʼaj, cu sach u wach u cʼaslemal chila chicaj. Péro we ʼo jun, n-cʼax ta cu na u cʼaslemal waral chuwach i jyub taʼaj, are cu chʼac u cʼaslemal ʼuri chi n-ca qʼuis ta chic.
25 Quem ama sua vida neste mundo a perderá. Quem odeia sua vida neste mundo a conservará por toda a eternidade.
26 We ʼo jun craj cu ʼan in chac, cha terej chwij, man pa in ʼo wi yin, xak chila ca qʼuiji wi i wajchac. We ʼo jun cu ʼan in chac yin, in Kajaw cu coj na ʼuri u ʼij.
26 Se alguém quer ser meu discípulo, siga-me, pois meus servos devem estar onde eu estou. E o Pai honrará quem me servir.
27 Woʼor lic ca cʼachir in cʼux. ¿Wach quin ʼan ʼut? ¿Xataba quin bij che in Kajaw: “Chin awesaj chuwach i camic chi ca pe chwij,” quin cha? N-quin bij taj, man xa rumal ile xin cʼun chuwach i jyub taʼaj —xcha.
27 “Agora minha alma está angustiada. Acaso devo orar ‘Pai, salva-me desta hora’? Mas foi exatamente por esse motivo que eu vim!
28 Teʼuri xu bij: —Ta, cha cʼutu li a choʼab, quiqui cojbej ni a ʼij i winak —xu bij. Are ʼuri xtataj jun tzij chi xchʼaw li chicaj: —Ya in ʼanom chic, y quin ʼan tan chic —xu bij i tzij.
28 Pai, glorifica teu nome!”. Então uma voz falou do céu: “Eu já glorifiquei meu nome, e o farei novamente em breve”.
29 I winak chi je ʼo chila, are xqui ta i tzij chi xchʼaw li chicaj, xqui bij chi are ray xchʼawic. Xak ʼo xqui bij: —Jun ángel xchʼaw li che —xe cha.
29 Quando a multidão ouviu a voz, alguns pensaram que era um trovão, enquanto outros afirmavam que um anjo havia falado com ele.
30 I Jesus xu bij chique: —Are i chʼawbal xi ta, n-rumal taj we quin ta yin, xa iwumal yix (man quiwetambej-re in pachin yin).
30 Então Jesus lhes disse: “A voz foi por causa de vocês, e não por minha causa.
31 Ya xu rik i ʼij chi Dios cu ʼan ʼatbal tzij puwi i jyub taʼaj; ya xu rik i ʼij chi quelsax itzel chi ʼatol tzij re i jyub taʼaj.
31 Chegou a hora de julgar o mundo; agora, o governante deste mundo será expulso.
32 Yin, are quin yactaj ʼanok, are ʼuri conojel i winak quin ʼan chique chi que cʼun wuʼ —xu bij.
32 E, quando eu for levantado da terra, atrairei todos a mim”.
33 Are i tzij xu bij-le, are tabal-re chique wach u ʼonquil i camic quicʼaw wi.
33 Ele disse isso para indicar como morreria.
34 Are ʼuri i winak xqui bij che: —Yoj ka tom chic wach cu bij i tzij chupam u wuj i Dios; cu bij chi Crísto, n-tu qʼuisic u cʼaslemal. ¿Wach u chac ʼuri ca bij yet chi cat yactaj ʼanok (cat camsax chuwach cruz), we yet at i Achi aj Chicaj? ¿Pachin ʼuri i Achi aj Chicaj-le? —xqui bij che.
34 A multidão disse: “Entendemos pelas Escrituras que o Cristo viveria para sempre. Como pode dizer que o Filho do Homem morrerá? Afinal, quem é esse Filho do Homem?”.
35 Teʼuri i Jesus xu bij chique: —Xa queb oxib ʼij chic ʼo i sak iwuʼ (chi are yin). Chix binok, tzʼakat cʼo i sak iwuʼ, mokxa ca pe i ʼekumal piwi. Are i ca bin pa ʼekumal n-retaʼam taj pa ca ʼe wi.
35 Jesus respondeu: “Minha luz brilhará para vocês só mais um pouco. Andem na luz enquanto podem, para que a escuridão não os pegue de surpresa. Quem anda na escuridão não consegue ver aonde vai.
36 Chi cuba i cʼux chwe tzʼakat in ʼo iwuʼ; quix eʼel ʼuri ix wacʼal. I Jesus, are xbitaj ile rumal, xel chiquixol; n-xquetamaj taj pa i xa ʼe wi.
36 Creiam na luz enquanto ainda há tempo; desse modo vocês se tornarão filhos da luz”. Depois de dizer essas coisas, Jesus foi embora e se ocultou deles.
37 I winak, tupu qʼui i milágro u ʼanom i Jesus chiquiwach, mi ne ruʼ ile n-quiqui cuba ta qui cʼux che.
37 Apesar de todos os sinais que Jesus havia realizado, não creram nele.
38 Queje ile queʼelok pacha xu bij i mam Isaíasujer. Xu bij:(Queje ile tzʼibtalic.)
38 Aconteceu conforme o profeta Isaías tinha dito: “Senhor, quem creu em nossa mensagem? A quem o Senhor revelou seu braço forte?”.
39 Rumal-i, n-xqui coj taj, man i qui nojbal queje pacha u tzʼibam i mam Isaíasujer. Xu bij:
39 Mas o povo não podia crer, pois como Isaías também disse:
40 — ausente —
40 “O Senhor cegou seus olhos e endureceu seu coração para que seus olhos não vejam, e seu coração não entenda, e não se voltem para mim, nem permitam que eu os cure”.
41 I mam Isaías xu bij i tzij-i are xril u wach u chomal i Crísto pu wach. Man i tzij chi xu bij-i, xu lapbej re i Jesus.
41 As palavras de Isaías referiam-se a Jesus, pois viu sua glória e falou sobre ele.
42 Katzij pacha i xu bij i mam Isaías ujer; ʼo i n-xe cojon taj, xui-ri, je qʼui i aj Israel winak xqui cojo, xak ʼo i je qui wi qui jolom xe cojowic. Péro n-quiqui ʼalijinsaj taj, man quiqui xij quib chique i aj Fariséo; ique we xquetamaj, n-que qui cʼulaj ta chic cuʼ pa qui molbalʼib.
42 Ainda assim, muitos creram em Jesus, incluindo alguns dos líderes judeus. Eles, porém, não declararam sua fé abertamente, por medo de que os fariseus os expulsassem da sinagoga.
43 N-xqui ʼalijinsaj taj, man mas quiqui tzucuj u cojbal qui ʼij cumal i winak chuwach u tzucuxic u cojbal qui ʼij rumal i Dios.
43 Amaram a aprovação das pessoas mais que a aprovação de Deus.
44 I Jesus co xchʼawic, y xu bij: —Are i cu cuba u cʼux chwe yin, queʼelok n-xui ta chwe yin cu cuba wi u cʼux, xak cu cuba u cʼux che i Ta chi in takawnak lok.
44 Jesus disse em alta voz às multidões: “Se vocês creem em mim, não creem apenas em mim, mas também naquele que me enviou.
45 Are i quin u takej, xak cu takej i xin takaw lok.
45 Pois, quando veem a mim, veem aquele que me enviou.
46 In cʼun-nak chuwach i jyub taʼaj pacha i sak re i paʼij. Rumal-i, pachin jun cu cuba u cʼux chwe yin, n-ca qʼuiji ta pa ʼekum.
46 Eu vim como luz para brilhar neste mundo, a fim de que todo aquele que crê em mim não permaneça na escuridão.
47 We ʼo jun cu ta in tzij quin bij, y n-cu cuba tu cʼux chwe, ʼo ni tojbal-re che, péro n-yin ta quin ʼanaw ʼuri che. Man yin xin cʼun chuwach i jyub taʼaj, n-in ti aj yol tojpen chiquij i winak, man are in chac yin, are ʼelsabal-que chi sak.
47 Não julgarei aqueles que me ouvem mas não me obedecem, pois vim para salvar o mundo, e não para julgá-lo.
48 Pachin n-cu cuba tu cʼux chwe, y xak n-cu coj ta in tzij, ʼo chic ʼuri ca ʼataw tzij puwi. Are in tzij chi in bim che, are ca ʼataw tzij puwi are cu rik i qʼuisbal ʼij.
48 Mas todos que me rejeitam e desprezam minha mensagem serão julgados no dia do julgamento pela verdade que tenho falado.
49 Man niʼpa i tzij chi quin bij, n-in nojbal ti yin. I Ta chicaj chi in takawnak lok are bin-nak chwe wach i quin bij y wach i quin cʼutu.
49 Não falo com minha própria autoridade. O Pai, que me enviou, me ordenou o que dizer.
50 Yin wetaʼam chi i tzij xin u tak li chu bixquil, pachin i xu cojo, cu rik ʼuri u cʼaslemal chi n-ca qʼuis ta chic. Niʼpa i quin bij, ʼis are quin bij pacha xin u tak li Ta chu bixquil —xu bij i Jesus chique.
50 E eu sei que o mandamento dele conduz à vida eterna; por isso digo tudo que o Pai me mandou dizer”.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.