João 12
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NAA
1 Wakib ʼij chuxeʼ li nimaʼij páscua, xa ʼe chic i Jesus pa Betánia, pa jekel wi i ma Lázaro chi walijsam chic rumal i Jesus are xcam teʼek.
1 Seis dias antes da Páscoa, Jesus foi para Betânia, onde estava Lázaro, a quem ele tinha ressuscitado dentre os mortos.
2 Are xupon chila, xqui ʼan jun nim laj waʼim cojbal u ʼij i Jesus. I ati Márta ca tijin chi qui tzukic; i ma Lázaro, xak juban chic achiab, je cul chi mexa ruʼ i Jesus.
2 Prepararam-lhe, ali, uma ceia. Marta servia, e Lázaro era um dos que estavam à mesa com Jesus.
3 I ati Mariy rucʼam jun lamet cunbal lic muy, ʼantal che jun ʼes, nárdo u bi, pakal rajil. Xu coj i cunbal muy che i rakan i Jesus, y xu chakijsaj ruʼ u wi. I u muyal i cunbal, lic xa ʼe ruxlab paja.
3 Então Maria, pegando um frasco de perfume de nardo puro, muito precioso, ungiu os pés de Jesus e os enxugou com os seus cabelos. E toda a casa se encheu com o cheiro do perfume.
4 I ma Júdas Iscarióte, chi u cʼojol i mam Simon, n-xu ya tu wach che, wach i xu ʼan i ixok. Ire are jun chique i u tijoxelab i Jesus, chi xak xu cʼayij i Jesus xoʼon panok.
4 Mas Judas Iscariotes, um dos seus discípulos, aquele que estava para trair Jesus, disse:
5 Ire xu bij: —I cunbal muy-le, ʼutz we tene xu cʼayij y cu cʼam li mer que u tobej que i nibaʼib, man ile, rajil tres ciéntos quetzales —xu bij i ma Júdas.
5 — Por que este perfume não foi vendido por trezentos denários e o valor não foi dado aos pobres?
6 Péro n-are ti tobal-que i nibaʼib xu chʼobo; ire xa iliʼom, craj crelʼaj i mer. Man ire, aj cʼolol mer chiquij i rachiʼil; ʼolic queje coʼon che i mer chi qui molom, xa crelʼaj.
6 Ele disse isso não porque se preocupava com os pobres, mas porque era ladrão e, tendo a bolsa do dinheiro, tirava o que era colocado nela.
7 Teʼuri i Jesus xu bij che i ma Júdas: —Ma yaj i ixok-i. Ire ʼax u cʼolom wi i cunbal muy-le, cu bacbej re in chʼacul, yij-bal-we che in mukic.
7 Mas Jesus disse:
8 I nibaʼib, nic are wi je ʼo iwuʼ, pachique ʼij quiwaj qui ya chique, ʼis ʼutz. Péro yin n-quin najtin ta chic iwuʼ —xu bij i Jesus che.
8 Porque os pobres estão sempre com vocês, mas a mim vocês nem sempre terão.
9 Je qʼui chique i aj Israel winak xqui ta rason chi Jesus ʼo pa Betánia. Xe ʼe chila, n-xui ta rumal cacaj rilic i Jesus, xak cacaj rilic i ma Lázaro chi walijsam chiquixol i camnak rumal i Jesus.
9 Uma numerosa multidão dos judeus ficou sabendo que Jesus estava em Betânia. Eles foram até lá não só por causa dele, mas também para ver Lázaro, a quem ele tinha ressuscitado dentre os mortos.
10 Rumal-i, i ajwab sacerdóte xqui bij chiquiwach chi ma Lázaro xak quiqui camsaj na.
10 Mas os principais sacerdotes resolveram matar também Lázaro,
11 Queje xqui chʼob ile, man rumal re i ma Lázaro je qʼui i aj Israel winak xqui cuba qui cʼux che i Jesus; xqui mayij can u cojic qui tzij i ajwab sacerdóte.
11 porque muitos dos judeus, por causa dele, voltavam crendo em Jesus.
12 Chucab ʼij i Jesus xel pa Betánia y xu maj u be pa Jerusalen. Je qʼui i winak je upon-nak pa Jerusalen chi rilic i nimaʼij páscua. Ique xqui ta rason chi Jesus cupon na chila pa tinimit Jerusalen.
12 No dia seguinte, a numerosa multidão que tinha vindo à festa, tendo ouvido que Jesus estava a caminho de Jerusalém,
13 Rumal-i, xqui tzucuj u xak pálma, y xe ʼe chu cʼulaxic i Jesus. Are que tijin chi be, xe siqʼuin chu bixquil i tzij-i: —¡Hosánna! ¡Nim u ʼij i Dios! ¡Dios chu ya ni ʼutz puwi i jun-i chi u takom na lok! ¡Chu ya ni ʼutz puwi i jun-i chi ka ʼAtol Tzij yoj oj aj Israel winak!—xe cha.
13 pegou ramos de palmeiras e saiu ao encontro dele, clamando: “Hosana! Bendito o que vem em nome do Senhor e que é Rei de Israel!”
14 I Jesus xu rik jun buru, y xa ʼan chirij. Xeʼelok pacha i tzʼibtal chupam i wuj ujer, man i Dios u bim canok:
14 E Jesus, tendo conseguido um jumentinho, montou-o, segundo está escrito:
15 Mi xij iwib yix chi ix aj Sion;(Queje ile tzʼibtal ujer chupam i wuj re i Dios.)
15 “Não tema, filha de Sião, eis que o seu Rei está vindo, montado num filho de jumenta.”
16 I u tijoxelab i Jesus, are xquil ile, n-xqui ta tu be wach usucʼ. Xoʼon panok, are xocsax u ʼij u chomal, teʼuri xcʼun chi qui cʼux chi are i xeʼelok pacha i tzʼibtal can ujer.
16 Seus discípulos a princípio não compreenderam isso. Mas, quando Jesus foi glorificado, então eles se lembraram de que essas coisas estavam escritas a respeito dele e também de que tinham feito isso com ele.
17 I winak chi quilom wach i u ʼanom i Jesus che i ma Lázaro, xqui paxsaj rason wach i quilom: chi Jesus xu siqʼuij i ma Lázaro pa i muktal wi, y xu cʼunsaj sak chuwach.
17 A multidão que estava com Jesus quando ele chamou Lázaro do túmulo e o levantou dentre os mortos dava testemunho.
18 Rumal-i, je qʼui i winak xe walij chu cʼulaxic i Jesus; ique qui tom rason wach i milágro xoʼon che i ma Lázaro.
18 Por causa disso, também, a multidão saiu ao encontro de Jesus, pois ouviu que ele tinha feito esse sinal.
19 Are ʼuri i Fariséo xqui bij chiquiwach: —Ya xiwilo, lic n-ta queʼel wi wach i caka ʼano. Chiwilapeʼ, conojel i winak que terej chirij —xqui bij.
19 Então os fariseus disseram entre si: — Vocês podem ver que não estão conseguindo nada! Eis que o mundo vai atrás dele.
20 Je qʼui i je upon-nak pa Jerusalen ca ʼe qui cojbej u ʼij i Dios chupam i nimaʼij-le. Chiquixol ique je ʼo juban aj Griégo winak.
20 Ora, entre os que foram para adorar durante a festa, havia alguns gregos.
21 Ique-le xe tejeb ruʼ i ma Felípechi aj pa tinimit Betsáida re i Galiléa, y xqui bij che: —Nim laj winak, cakaj cakil u wach i Jesus —xe cha.
21 Estes se dirigiram a Filipe, que era de Betsaida da Galileia, e lhe pediram: — Senhor, queremos ver Jesus.
22 I ma Felípe xa ʼe chu bixquil che i ma Andres. Teʼuri che queb, xe ʼe chu bixquil che i Jesus chi je ʼo i aj Griégo winak quiqui chʼob rakan.
22 Filipe foi dizê-lo a André, e André e Filipe o comunicaram a Jesus.
23 Teʼuri i Jesus xu bij chique: —Ya xu rik i ʼij ca ʼalijinsax in ʼij yin chi in Achi aj Chicaj —xcha.
23 Então Jesus se dirigiu a eles, dizendo:
24 (Teʼuri i Jesus xu bij jun tijojbal tzij cumal i aj Griégo:) —Pacha coʼon ija re i trígo are ca tiquic: jun ija, we cu ya u wach, nabe ʼo u chac ca mukic. We n-ca muk taj, n-tu wach cu yaʼo. We xmukic, calax tan chic y cu ya u qʼuial u wach. (Queje coʼon ile chwe yin are quin muktajic.)
24 Em verdade, em verdade lhes digo: se o grão de trigo, caindo na terra, não morrer, fica ele só; mas, se morrer, produz muito fruto.
25 (Queje ile coʼon i ka cʼaslemal.) Pachin jun toʼ cʼax cu na u cʼaslemal waral chuwach i jyub taʼaj, cu sach u wach u cʼaslemal chila chicaj. Péro we ʼo jun, n-cʼax ta cu na u cʼaslemal waral chuwach i jyub taʼaj, are cu chʼac u cʼaslemal ʼuri chi n-ca qʼuis ta chic.
25 Quem ama a sua vida perde-a; mas aquele que odeia a sua vida neste mundo irá preservá-la para a vida eterna.
26 We ʼo jun craj cu ʼan in chac, cha terej chwij, man pa in ʼo wi yin, xak chila ca qʼuiji wi i wajchac. We ʼo jun cu ʼan in chac yin, in Kajaw cu coj na ʼuri u ʼij.
26 Se alguém me serve, siga-me, e, onde eu estou, ali estará também o meu servo. E, se alguém me servir, meu Pai o honrará.
27 Woʼor lic ca cʼachir in cʼux. ¿Wach quin ʼan ʼut? ¿Xataba quin bij che in Kajaw: “Chin awesaj chuwach i camic chi ca pe chwij,” quin cha? N-quin bij taj, man xa rumal ile xin cʼun chuwach i jyub taʼaj —xcha.
27 — Agora a minha alma está angustiada, e o que direi? “Pai, salva-me desta hora”? Não, pois foi precisamente com este propósito que eu vim para esta hora.
28 Teʼuri xu bij: —Ta, cha cʼutu li a choʼab, quiqui cojbej ni a ʼij i winak —xu bij. Are ʼuri xtataj jun tzij chi xchʼaw li chicaj: —Ya in ʼanom chic, y quin ʼan tan chic —xu bij i tzij.
28 Pai, glorifica o teu nome. Então veio uma voz do céu: — Eu já o glorifiquei e ainda o glorificarei.
29 I winak chi je ʼo chila, are xqui ta i tzij chi xchʼaw li chicaj, xqui bij chi are ray xchʼawic. Xak ʼo xqui bij: —Jun ángel xchʼaw li che —xe cha.
29 A multidão que ali estava e que ouviu aquela voz dizia ter havido um trovão. Outros diziam: — Foi um anjo que lhe falou.
30 I Jesus xu bij chique: —Are i chʼawbal xi ta, n-rumal taj we quin ta yin, xa iwumal yix (man quiwetambej-re in pachin yin).
30 Então Jesus explicou:
31 Ya xu rik i ʼij chi Dios cu ʼan ʼatbal tzij puwi i jyub taʼaj; ya xu rik i ʼij chi quelsax itzel chi ʼatol tzij re i jyub taʼaj.
31 Chegou o momento de este mundo ser julgado, e agora o seu príncipe será expulso.
32 Yin, are quin yactaj ʼanok, are ʼuri conojel i winak quin ʼan chique chi que cʼun wuʼ —xu bij.
32 E eu, quando for levantado da terra, atrairei todos a mim.
33 Are i tzij xu bij-le, are tabal-re chique wach u ʼonquil i camic quicʼaw wi.
33 Ele dizia isto, significando com que tipo de morte estava para morrer.
34 Are ʼuri i winak xqui bij che: —Yoj ka tom chic wach cu bij i tzij chupam u wuj i Dios; cu bij chi Crísto, n-tu qʼuisic u cʼaslemal. ¿Wach u chac ʼuri ca bij yet chi cat yactaj ʼanok (cat camsax chuwach cruz), we yet at i Achi aj Chicaj? ¿Pachin ʼuri i Achi aj Chicaj-le? —xqui bij che.
34 A multidão disse: — Nós ouvimos da Lei que o Cristo permanece para sempre. Como, então, você diz que é necessário que o Filho do Homem seja levantado? Quem é esse Filho do Homem?
35 Teʼuri i Jesus xu bij chique: —Xa queb oxib ʼij chic ʼo i sak iwuʼ (chi are yin). Chix binok, tzʼakat cʼo i sak iwuʼ, mokxa ca pe i ʼekumal piwi. Are i ca bin pa ʼekumal n-retaʼam taj pa ca ʼe wi.
35 Jesus respondeu:
36 Chi cuba i cʼux chwe tzʼakat in ʼo iwuʼ; quix eʼel ʼuri ix wacʼal. I Jesus, are xbitaj ile rumal, xel chiquixol; n-xquetamaj taj pa i xa ʼe wi.
36 Enquanto vocês têm a luz, creiam na luz, para que se tornem filhos da luz. Depois de dizer isso, Jesus foi embora e ocultou-se deles.
37 I winak, tupu qʼui i milágro u ʼanom i Jesus chiquiwach, mi ne ruʼ ile n-quiqui cuba ta qui cʼux che.
37 E, embora tivesse feito tantos sinais na presença deles, não creram nele,
38 Queje ile queʼelok pacha xu bij i mam Isaíasujer. Xu bij:(Queje ile tzʼibtalic.)
38 para se cumprir a palavra do profeta Isaías, que diz: “Senhor, quem creu em nossa pregação? E a quem foi revelado o braço do Senhor?”
39 Rumal-i, n-xqui coj taj, man i qui nojbal queje pacha u tzʼibam i mam Isaíasujer. Xu bij:
39 Por isso, não podiam crer, porque Isaías disse ainda:
40 — ausente —
40 “Cegou os olhos deles e endureceu-lhes o coração, para que não vejam com os olhos, nem entendam com o coração, e se convertam, e sejam por mim curados.”
41 I mam Isaías xu bij i tzij-i are xril u wach u chomal i Crísto pu wach. Man i tzij chi xu bij-i, xu lapbej re i Jesus.
41 Isaías disse isso porque viu a glória dele e falou a respeito dele.
42 Katzij pacha i xu bij i mam Isaías ujer; ʼo i n-xe cojon taj, xui-ri, je qʼui i aj Israel winak xqui cojo, xak ʼo i je qui wi qui jolom xe cojowic. Péro n-quiqui ʼalijinsaj taj, man quiqui xij quib chique i aj Fariséo; ique we xquetamaj, n-que qui cʼulaj ta chic cuʼ pa qui molbalʼib.
42 No entanto, muitos dentre as próprias autoridades creram em Jesus, mas, por causa dos fariseus, não o confessavam, para não serem expulsos da sinagoga.
43 N-xqui ʼalijinsaj taj, man mas quiqui tzucuj u cojbal qui ʼij cumal i winak chuwach u tzucuxic u cojbal qui ʼij rumal i Dios.
43 Porque amaram mais a glória dos homens do que a glória de Deus.
44 I Jesus co xchʼawic, y xu bij: —Are i cu cuba u cʼux chwe yin, queʼelok n-xui ta chwe yin cu cuba wi u cʼux, xak cu cuba u cʼux che i Ta chi in takawnak lok.
44 E Jesus clamou, dizendo:
45 Are i quin u takej, xak cu takej i xin takaw lok.
45 E quem vê a mim vê aquele que me enviou.
46 In cʼun-nak chuwach i jyub taʼaj pacha i sak re i paʼij. Rumal-i, pachin jun cu cuba u cʼux chwe yin, n-ca qʼuiji ta pa ʼekum.
46 Eu vim como luz para o mundo, a fim de que todo aquele que crê em mim não permaneça nas trevas.
47 We ʼo jun cu ta in tzij quin bij, y n-cu cuba tu cʼux chwe, ʼo ni tojbal-re che, péro n-yin ta quin ʼanaw ʼuri che. Man yin xin cʼun chuwach i jyub taʼaj, n-in ti aj yol tojpen chiquij i winak, man are in chac yin, are ʼelsabal-que chi sak.
47 Se alguém ouvir as minhas palavras e não as guardar, eu não o julgo. Porque eu não vim para julgar o mundo, e sim para salvá-lo.
48 Pachin n-cu cuba tu cʼux chwe, y xak n-cu coj ta in tzij, ʼo chic ʼuri ca ʼataw tzij puwi. Are in tzij chi in bim che, are ca ʼataw tzij puwi are cu rik i qʼuisbal ʼij.
48 Quem me rejeita e não recebe as minhas palavras tem quem o julgue; a própria palavra que falei, essa o julgará no último dia.
49 Man niʼpa i tzij chi quin bij, n-in nojbal ti yin. I Ta chicaj chi in takawnak lok are bin-nak chwe wach i quin bij y wach i quin cʼutu.
49 Porque eu não falei por mim mesmo, mas o Pai, que me enviou, esse me ordenou o que dizer e o que anunciar.
50 Yin wetaʼam chi i tzij xin u tak li chu bixquil, pachin i xu cojo, cu rik ʼuri u cʼaslemal chi n-ca qʼuis ta chic. Niʼpa i quin bij, ʼis are quin bij pacha xin u tak li Ta chu bixquil —xu bij i Jesus chique.
50 E sei que o seu mandamento é a vida eterna. Portanto, as coisas que eu digo, digo exatamente assim como o Pai me falou.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.