João 11
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs VC
1 ʼO jun achi, ma Lázaro u bi, lic iwab. Ire are qui xibal i ati Mariy i ati Márta, je jekel pa ral tinimit Betánia.
1 Lázaro caiu doente em Betânia, onde estavam Maria e sua irmã Marta.
2 I ati Mariy-le, are ati Mariy chi xoʼon panok, xcojow cunbal muy che rakan i Kajwal, y xu chakijsaj ruʼ u wi. Ire, ranab i ma Lázaro chi iwab.
2 Maria era quem ungira o Senhor com o óleo perfumado e lhe enxugara os pés com os seus cabelos. E Lázaro, que estava enfermo, era seu irmão.
3 I je queb ranab-le, xqui tak rason ruʼ i Jesus, xqui bij bic: —Kajwal, lic iwab i achi chi cʼax ca naʼo —xqui bij.
3 Suas irmãs mandaram, pois, dizer a Jesus: Senhor, aquele que tu amas está enfermo.
4 I Jesus, are xu ta ile, xu bij: —I yobil-le, n-are ta ca qʼuisaw u camic. Are i rumal re, are ca ʼalijinsaw u ʼij u choʼab i Dios, ca ʼalijinsaw u ʼij u choʼab i u Cʼojol i Dios chique i winak —xu bij.
4 A estas palavras, disse-lhes Jesus: Esta enfermidade não causará a morte, mas tem por finalidade a glória de Deus. Por ela será glorificado o Filho de Deus.
5 I Jesus lic cʼax que u na i oxib alcʼwa-laxel-le.
5 Ora, Jesus amava Marta, Maria, sua irmã, e Lázaro.
6 (Tupu cʼax que u naʼo), are xu ta chi iwab i ma Lázaro, xcanaj chic queb ʼij chila pa ʼo wi.
6 Mas, embora tivesse ouvido que ele estava enfermo, demorou-se ainda dois dias no mesmo lugar.
7 Teʼuri xu bij chique u tijoxelab: —Coj ʼe chic pa Judéa (pa jekel wi i ma Lázaro).
7 Depois, disse a seus discípulos: Voltemos para a Judéia.
8 I u tijoxelab xqui bij che: —Tijonel, ¿cawaj bari cat ʼe tan chic chila? Man cacaj teʼek i nimak tak aj Israel chila cat qui camsaj che abaj —xe cha che.
8 Mestre, responderam eles, há pouco os judeus te queriam apedrejar, e voltas para lá?
9 (I Jesus xu bij jun tzij chique, ʼilbal-re chi maja cu rik i ʼij ca camic.) Xu bij: —¿Xataba n-ta cablajuj ʼor che jun ʼij? ʼOlic pues. We jun ca bin paʼij, n-ta cu taquij wi rib, man ʼo i sak chuwach i jyub taʼaj crilo.
9 Jesus respondeu: Não são doze as horas do dia? Quem caminha de dia não tropeça, porque vê a luz deste mundo.
10 Péro we jun ca bin chaʼab, cu taquij rakan, man n-ti sak ruʼ —xu bij.
10 Mas quem anda de noite tropeça, porque lhe falta a luz.
11 Teʼuri xu bij i Jesus chique: —I kamig ma Lázaro ya xwaric, xui-ri ca ʼe in cʼastaj —xu bij.
11 Depois destas palavras, ele acrescentou: Lázaro, nosso amigo, dorme, mas vou despertá-lo.
12 I u tijoxelab xqui bij che: —Kajwal, we xa cwaric, lic cutzir-i —xe cha.
12 Disseram-lhe os seus discípulos: Senhor, se ele dorme, há de sarar.
13 Xui-ri, i usucʼ u tzij i Jesus queʼelok chi ma Lázaro camnak chic. I u tijoxelab xqui chʼob ique chi xa cwaric, man queje ile xu bij i Jesus.
13 Jesus, entretanto, falara da sua morte, mas eles pensavam que falasse do sono como tal.
14 Teʼuri i Jesus xu ʼalijinsaj u tzij chique; xu bij: —I ma Lázaro ya xcamic.
14 Então Jesus lhes declarou abertamente: Lázaro morreu.
15 Quin quicotic chi n-in ta chila are xcamic. ʼUtz queʼel chiwe yix, man ca cowir u cubibal i cʼux chwe, rumal wach i quin ʼan na. Bay. Joʼ, jo kila —xu bij chique.
15 Alegro-me por vossa causa, por não ter estado lá, para que creiais. Mas vamos a ele.
16 ʼO jun chique i tijoxelab, ma Tomas u bi, xak “a-Yox” quiqui bij che. Ire xu bij chique i juban chic tijoxelab: —Xak choj ʼoj yoj ruʼ, chakachiʼilaj bi i ka Mayes; we quiqui camsaj, xak coj qui camsaj yoj ruʼ —xu bij.
16 A isso Tomé, chamado Dídimo, disse aos seus condiscípulos: Vamos também nós, para morrermos com ele.
17 Are xupon i Jesus chila pa Betánia, ʼo chic cajib ʼij che u mukic i ma Lázaro.
17 À chegada de Jesus, já havia quatro dias que Lázaro estava no sepulcro.
18 I ral tinimit Betánia, n-naj ta ʼo wi che i Jerusalen, colo queb kilómetro ruʼ nicʼaj ʼo che u najtil.
18 Ora, Betânia distava de Jerusalém cerca de quinze estádios.
19 Rumal-i je qʼui chique i aj Israel winak xe ʼe quila i ati Márta i ati Mariy, que qui pacbej qui bis rumal u camic i qui xibal.
19 Muitos judeus tinham vindo a Marta e a Maria, para lhes apresentar condolências pela morte de seu irmão.
20 I ati Márta, are xu ta chi xupon i Jesus, xa ʼe u cʼulaj; xui-ri, i ati Mariy xcanaj can ruʼ ja.
20 Mal soube Marta da vinda de Jesus, saiu-lhe ao encontro. Maria, porém, estava sentada em casa.
21 I ati Márta xu bij che i Jesus: —Kajwal, we tene at ʼo chi, n-queje tene ca cam-i in xibal.
21 Marta disse a Jesus: Senhor, se tivesses estado aqui, meu irmão não teria morrido!
22 Péro wetaʼam chi Dios cu ya na chawe wach ca tzʼonoj che —xu bij che i Jesus.
22 Mas sei também, agora, que tudo o que pedires a Deus, Deus to concederá.
23 I Jesus xu bij che: —I a xibal ca cʼasi chic.
23 Disse-lhe Jesus: Teu irmão ressurgirá.
24 I ati Márta xu bij che: —Wetaʼam chi ire cwalij chic are que walij i camnak pa qʼuisbal ʼij —xu bij.
24 Respondeu-lhe Marta: Sei que há de ressurgir na ressurreição no último dia.
25 Are ʼuri i Jesus xu bij che: —Are yin que in walijsaj i je camnak; are yin in qui cʼaslemal. Pachin cu cuba u cʼux chwe yin, we xcamic, ca cʼun chic sak chuwach.
25 Disse-lhe Jesus: Eu sou a ressurreição e a vida. Aquele que crê em mim, ainda que esteja morto, viverá.
26 Xak pachin i cʼaslic, we xu cuba u cʼux chwe yin, lic n-ca cam taj. ¿Cat cojon yet che ile? —xu bij che.
26 E todo aquele que vive e crê em mim, jamais morrerá. Crês nisto?
27 I ati Márta xu bij: —In cojom ile, Kajwal. Cul in cʼux che chi yet at i Crísto, at Racʼal i Dios; are yet chi ʼax koyʼem wi a cʼunic chuwach i jyub taʼaj —xcha.
27 Respondeu ela: Sim, Senhor. Eu creio que tu és o Cristo, o Filho de Deus, aquele que devia vir ao mundo.
28 Are xbitaj ile, teʼuri i ati Márta xa ʼe chu siqʼuixic u chaʼ, chi ati Mariy. Xu bij che aliʼal: —I ka Tijonel ya xcʼunic y cat u siqʼuij —xu bij.
28 A essas palavras, ela foi chamar sua irmã Maria, dizendo-lhe baixinho: O Mestre está aí e te chama.
29 I ati Mariy, are xu ta ile, juntir xwalijic, xa ʼe chu cʼulaxic i Jesus.
29 Apenas ela o ouviu, levantou-se imediatamente e foi ao encontro dele.
30 I Jesus cʼa maja coc che i tinimit; chila ʼo wi pa xcʼulax wi rumal i ati Márta.
30 {Pois Jesus não tinha chegado à aldeia, mas estava ainda naquele lugar onde Marta o tinha encontrado.}
31 I aj Israel winak chi je ʼo chi rachoch i ati Mariy, quiqui pacbej u bis, are xquilo chi juntir xa ʼe i ati Mariy, xqui chʼobo chi mok chila ca ʼe oʼ wi pa muktal wi u xibal. Rumal-i ique xe terej bic.
31 Os judeus que estavam com ela em casa, em visita de pêsames, ao verem Maria levantar-se depressa e sair, seguiram-na, crendo que ela ia ao sepulcro para ali chorar.
32 I ati Mariy xupon chila ruʼ i Jesus. Are xril u wach, xuqui chuwach y xu bij che: —Kajwal, we tene at ʼo chi, n-queje tene ca cam-i in xibal —xu bij.
32 Quando, porém, Maria chegou onde Jesus estava e o viu, lançou-se aos seus pés e disse-lhe: Senhor, se tivesses estado aqui, meu irmão não teria morrido!
33 I Jesus xril ati Mariy coʼic, xak xe ril i juban je ʼo ruʼ que oʼic. Ile n-xu maj tu wach y xa ʼutut u cʼux.
33 Ao vê-la chorar assim, como também todos os judeus que a acompanhavam, Jesus ficou intensamente comovido em espírito. E, sob o impulso de profunda emoção,
34 Xu tzʼonoj chique: —¿Pa xi muk wi i a-Lázaro? —coʼono. —Kajwal, chol awila —xe cha che.
34 perguntou: Onde o pusestes? Responderam-lhe: Senhor, vinde ver.
35 I Jesus xoʼic.
35 Jesus pôs-se a chorar.
36 Rumal-i, i aj Israel winak xqui bij: —Chiwilapeʼ, lic cʼax cu na i ma Lázaro —xe cha.
36 Observaram por isso os judeus: Vede como ele o amava!
37 Xak je ʼo jujun chique xqui bij: —Are ire-le chi xu tzunsaj i mawach. We tene ʼo ire chi ¿ca cam nawi i ʼetz ma Lázaro? —xqui bij chiquiwach.
37 Mas alguns deles disseram: Não podia ele, que abriu os olhos do cego de nascença, fazer com que este não morresse?
38 I Jesus lic xa ʼutut tan chic pu cʼux, y xtejeb pan pa muktal wi i ma Lázaro. I jul pa qui mukum wi qui worom che jun abaj, tzʼapim can u chiʼ ruʼ jun abaj.
38 Tomado, novamente, de profunda emoção, Jesus foi ao sepulcro. Era uma gruta, coberta por uma pedra.
39 I Jesus xu bij: —Chiwesaj i abaj-le. I ati Márta, chi ranab i camnak xu bij che i Jesus: —Kajwal, ya n-ʼus ta chic; ya ʼo chic ruxlab man ya ʼo chic cajib ʼij che —coʼono.
39 Jesus ordenou: Tirai a pedra. Disse-lhe Marta, irmã do morto: Senhor, já cheira mal, pois há quatro dias que ele está aí...
40 Are ʼuri i Jesus xu bij: —¿Xataba n-in bim ta chawe, we cul a cʼux chwe, cawil i nim laj u ʼij u choʼab i Dios? —xu bij che.
40 Respondeu-lhe Jesus: Não te disse eu: Se creres, verás a glória de Deus? Tiraram, pois, a pedra.
41 Are ʼuri xquesaj abaj chu chiʼ i jul. I Jesus xtaken chicaj, xu bij: —Ta, quin tioxij chawe man a tom in tzij.
41 Levantando Jesus os olhos ao alto, disse: Pai, rendo-te graças, porque me ouviste.
42 Yin wetaʼam chi yet ʼax quin a ta wi, péro xin bij i tzij-le cumal que i winak-i, man ʼutz quiqui coj ique chi yet in a takom lok —xu bij.
42 Eu bem sei que sempre me ouves, mas falo assim por causa do povo que está em roda, para que creiam que tu me enviaste.
43 Are xbitaj ile rumal, teʼuri co xchʼawic; xu bij: —A-Lázaro, ¡chat el lok! —xcha.
43 Depois destas palavras, exclamou em alta voz: Lázaro, vem para fora!
44 Juntir xel li camnak, balʼatim i rakan u ʼab pa cʼul; i u palaj xak pasim pa cʼul. I Jesus xu bij: —Chi toro, man ca binic —xu bij chique.
44 E o morto saiu, tendo os pés e as mãos ligados com faixas, e o rosto coberto por um sudário. Ordenou então Jesus: Desligai-o e deixai-o ir.
45 I aj Israel winak chi je petnak ruʼ i ati Mariy, je qʼui xqui cuba qui cʼux che i Jesus rumal wach i xquilo.
45 Muitos dos judeus, que tinham vindo a Marta e Maria e viram o que Jesus fizera, creram nele.
46 Xui-ri je ʼo jujun chique xe ʼe chu bixquil chique i aj Fariséo wach i xu ʼan i Jesus.
46 Alguns deles, porém, foram aos fariseus e lhes contaram o que Jesus realizara.
47 Rumal-i, i aj Fariséo, xak cuʼ i ajwab sacerdóte, xe ʼe chu molic quib cuʼ i aj nucʼbal tʼisbal. Are qui molom quib, xqui bij chiquiwach: —¿Wach caka ʼano? I achi-le, mas i milágro ca tijin chu ʼanic.
47 Os pontífices e os fariseus convocaram o conselho e disseram: Que faremos? Esse homem multiplica os milagres.
48 We toʼ queje ile caka canaj, conojel i winak quiqui coj ni u tzij i achi-le. Teʼuri i ʼatbal tzij pa Róma que u tak li rakan u ʼab, quiqui maj i rachoch i Dios waral, xak quiqui ya quib puwi i ka tinimit —xqui bij.
48 Se o deixarmos proceder assim, todos crerão nele, e os romanos virão e arruinarão a nossa cidade e toda a nação.
49 Teʼuri, i mer cajʼatzil i sacerdóte che i junab-le, ma Caifas u bi, ire xu bij chique i qui molom quib: —¡Yix n-ta ʼo iwetaʼam!
49 Um deles, chamado Caifás, que era o sumo sacerdote daquele ano, disse-lhes: Vós não entendeis nada!
50 ¿N-qui chʼob ta bari chi ʼutz queʼel chake we ta ca cam jun achi, xa jun, pa qui qʼuexel conojel i winak? Queje ile, n-ca sach tu wach ronojel i ka tinimit —xu bij chique.
50 Nem considerais que vos convém que morra um só homem pelo povo, e que não pereça toda a nação.
51 I mam Caifas, are xu bij i tzij-le, n-toʼ ta pu jolom ire xpe wi; ruʼ i Dios petnak wi u bixquil ile. Dios xa ʼanaw che are xu bij i tzij-le, man i mam-le ʼatz laj sacerdóte che i junab-le. Queje ile, xu ʼalijinsaj chique chi Jesus ca cam na pa qui qʼuexel i aj Israel winak.
51 E ele não disse isso por si mesmo, mas, como era o sumo sacerdote daquele ano, profetizava que Jesus havia de morrer pela nação,
52 Y n-xui ta chique i aj Israel; xak ca cam na, junamsabal-que conojel i je racʼal i Dios chi je ʼo chuwach tak i jyub taʼaj.
52 e não somente pela nação, mas também para que fossem reconduzidos à unidade os filhos de Deus dispersos.
53 Che i ʼij-le, i nimak tak aj Israel xqui jek u yijbaxic wach u camsaxic i Jesus quiqui ʼano.
53 E desde aquele momento resolveram tirar-lhe a vida.
54 Rumal-i, i Jesus n-xmalcat ta chic chiquiwach u qʼuial aj Israel winak chila pa Judéa, xui-ri xa ʼe che jun aldéa chi ʼo chu chiʼ i chakij jyub pa n-ta wi winak. I aldéa-le, Efrain u bi. Chila xcanaj wi cuʼ u tijoxelab.
54 Em conseqüência disso, Jesus já não andava em público entre os judeus. Retirou-se para uma região vizinha do deserto, a uma cidade chamada Efraim, e ali se detinha com seus discípulos.
55 Are ya mer cu rik i ʼij re i páscua que i aj Israel winak, je qʼui i winak xe ʼel pa qui tinimit, xe ʼe cʼa Jerusalen. Xe ʼe chu ʼanic rawasil, ʼanbal chʼam che quib chuwach i Dios man ya ca cʼun i nimaʼij páscua.
55 Estava próxima a Páscoa dos judeus, e muita gente de todo o país subia a Jerusalém antes da Páscoa para se purificar.
56 Are xe malcat pa tinimit Jerusalen, xqui tij u takexic chiquixol i winak, ʼilbal-re we ca cʼun i Jesus. Are xe oc pa rachoch i Dios, xqui tzʼonoj chiquiwach: —¿Wach qui chʼob yix? ¿Ca cʼun nawi che i nimaʼij-i? ¿O n-ca cʼun taj? —xe cha.
56 Procuravam Jesus e falavam uns com os outros no templo: Que vos parece? Achais que ele não virá à festa?
57 I aj Fariséo, xak cuʼ i ajwab sacerdóte xquesaj u bixquil chique i winak: “We xiwil u wach i Jesus, chi bij chake,” xqui bij. Queje ile xqui bij man cacaj ique quiqui chapo.
57 Mas os sumos sacerdotes e os fariseus tinham dado ordem para que todo aquele que soubesse onde ele estava o denunciasse, para o prenderem.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.