Gálatas 3
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NVT
1 Yix chila pa Galácia, ¡lic ix buy! ¿Pachin yojownak i jolom? ¿Wuchac quix tijin chi roʼtaxic can i sak laj tzij? Chupam i cʼutunic ka ʼanom yoj chiwe, lic ka ʼalijinsam i Jesucrísto chiwe, wach u camsaxic xa ʼan chuwach cruz, tobal iwe yix.
1 Ó gálatas insensatos! Quem os enfeitiçou? Jesus Cristo não lhes foi explicado tão claramente como se tivessem visto com os próprios olhos a morte dele na cruz?
2 Woʼor chi bij ʼu chwe wach i roquic i u Tewal i Dios iwuʼ. ¿Xataba xoc iwuʼ rumal i u cojic i ujer ʼatbal tzij? N-are taj. Xui-ri, xoc iwuʼ xa rumal xi cuba i cʼux che i tzij re i Jesucrísto.
2 Deixem-me perguntar apenas uma coisa: vocês receberam o Espírito porque obedeceram à lei ou porque creram na mensagem que ouviram?
3 ¿Wuchac lic ix buy? Iwetaʼam xa rumal i u Tewal i Dios xix tiqui chu majic u be i Dios; ire lic ix u tom ruʼ, ¿wuchac ʼut qui chʼob woʼor chi xa ituquel quix tiqui chu qʼuisic?
3 Será que perderam o juízo? Tendo começado no Espírito, por que agora procuram tornar-se perfeitos por seus próprios esforços?
4 Niʼpa i xix icʼaw chupam, ¿xataba n-ta xoʼon re chiwe? ¡Cwaj yin we ta xix naw jubiʼ rumal ile!
4 Será que foi à toa que passaram por tantos sofrimentos? É claro que não foi à toa!
5 I Dios, are cu ya i u Tewal chiwe, are xak cu ʼan nimak tak ʼanic chiwe, ¿wach rumal cu ʼan ile chiwe? ¿Xataba cu ʼano xa rumal quix tijin chu ʼanic pacha cu bij i ujer ʼatbal tzij? N-are taj. Ire cu ʼan i ʼutz-le chiwe xa rumal xi cuba i cʼux che i Jesucrísto are xi ta u tzijol.
5 Volto a perguntar: acaso aquele que lhes deu o Espírito e realizou milagres entre vocês agiu assim porque vocês obedeceram à lei ou porque creram na mensagem que ouviram?
6 Cha cʼun chi cʼux, i mam Abraham ujer xak queje ile xu ʼano, lic xu cuba u cʼux che i Dios; rumal-i, i Dios lic ʼutz laj mam xrilo.
6 Da mesma forma, “Abraão creu em Deus, e assim foi considerado justo”.
7 ¿N-iwetaʼam ta bari chi niʼpa i quiqui cuba qui cʼux che i Dios, je are ique i je u muk u xiquin i mam Abraham chuwach i Dios?
7 Logo, os verdadeiros filhos de Abraão são aqueles que creem.
8 Chupam u wuj i Dios, tzʼibtal jun tzij lic chu xebal lok, cu ʼalijinsaj chake chi xak i ne te aj Israel winak queʼel na je ʼutz chuwach i Dios we quiqui cuba qui cʼux che i Kajwal. Chu xebal, i Dios xu bij i ʼutz laj tzij-i che i mam Abraham: “Awumal yet, conojel i winak chuwach i jyub taʼaj ca yaʼ ni ʼutz piquiwi.” (Queje ile xu bij i Dios che.)
8 As Escrituras previram esse tempo em que Deus declararia os gentios justos por meio da fé. Ele anunciou essas boas-novas a Abraão há muito tempo, quando disse: “Todas as nações da terra serão abençoadas por seu intermédio”.
9 I mam Abraham xu cuba u cʼux che i Dios, wach i bital che; rumal-i, nim i ʼutz xpe puwi. Xak queje ile, conojel niʼpa i quiqui cuba qui cʼux che i Dios, ca yaʼ ni ʼutz piquiwi, xak jun ruʼ pacha i mam Abraham.
9 Portanto, todos os que creem participam da mesma bênção que Abraão recebeu por crer.
10 Niʼpa i quiqui cuba qui cʼux chu ʼonquil niʼpa i tzʼibtal chupam i ujer ʼatbal tzij, n-que ʼel ta ʼuri chi sak, xa que yaʼ pa tojpen. Queje ile queʼel na, man chupam u wuj i Dios cu bij: “Que yaʼ na pa tojpen conojel niʼpa i n-quiqui ʼan taj pacha cu bij ronojel i ʼatbal tzij tzʼibtal canok. ʼO u chac ronojel ʼij quiqui ʼan na pacha cu bij ronojel i ʼatbal tzij.” (Queje ile tzʼibtalic, xui-ri mi ta jun ca tiqui chu ʼanic.)
10 Contudo, os que confiam na lei para serem declarados justos estão sob maldição, pois as Escrituras dizem: “Maldito quem não se mantiver obediente a tudo que está escrito no Livro da Lei”.
11 ʼAlaj ʼuri chi n-ta jun queʼel ʼutz chuwach i Dios we xa rumal u ʼanic pacha cu bij i ujer ʼatbal tzij. Ketaʼam ile man chupam u wuj i Dios queje iri cu bij: “Niʼpa i je ʼutz chuwach i Dios xa rumal u cubibal qui cʼux che ire, ique ʼut quiqui rik ni qui cʼaslemal.” (Queje ile tzʼibtal canok.)
11 É evidente, portanto, que ninguém pode ser declarado justo diante de Deus pela lei. Pois as Escrituras dizem: “O justo viverá pela fé”.
12 Xui-ri, i ujer ʼatbal tzij n-queje ti ile. Are i cu bij, queje iri: “We jun lic cu ʼan ronojel i ʼatbal tzij, cu rik u cʼaslemal ʼuri rumal,” cu bij. I ʼatbal tzij-le n-cu bij taj we xa rumal i cubibal ka cʼux che i Kajwal.
12 A lei, porém, não é baseada na fé, pois diz: “Quem obedece à lei viverá por ela”.
13 Xui-ri, i Crísto xoj resaj puʼab i cʼax-le chi oj ʼo te chuwach. Oʼonom lok, we n-caka ʼan ta ronojel pacha cu bij i ʼatbal tzij tzʼibtalic, i cʼokbal re i Dios ʼo ʼuri pakawi. Xui-ri, i Crísto xresaj i cʼokbal-le chake; ire xu ya rib chu chʼijic i tojpen pa ka qʼuexel yoj. I tojpen re i Dios chi ca pe te pakawi yoj, are ire xtojowic. Ketaʼam queje ile xeʼelok man queje iri tzʼibtal chupam u wuj i Dios: “Jun, we tzaybam che jun cheʼ, cʼoktal ʼuri rumal i Dios.” (Queje ile tzʼibtal canok.)
13 Mas Cristo nos resgatou da maldição pronunciada pela lei tomando sobre si a maldição por nossas ofensas. Pois as Escrituras dizem: “Maldito todo aquele que é pendurado num madeiro”.
14 Queje xu ʼan i Jesucrísto ile, yabal re i ʼutz piquiwi i ne te aj Israel winak, pacha u bim can i Dios che i mam Abraham ujer. Xak xu chʼij i cʼax-le, man queje ile ca tiqui ni u Tewal i Dios chi oquic kuʼ konojel yoj chi ka cubam ka cʼux che, pacha u bim can i Dios.
14 Por meio de Cristo Jesus, os gentios foram abençoados com a mesma bênção de Abraão, para que recebêssemos, pela fé, o Espírito prometido.
15 Ix wachalal, are u ʼanom i Dios, cwaj quin junamsaj ruʼ wach quiqui ʼan i winak: jun achi, we ʼo jun u trat, o xak we cu tzʼibaj can u tzij chuwach jun wuj, y we xak u tzʼibam can u bi ruʼ, n-ta jun ʼuri ca sachsaw chic u wach i u tzij-le, xak n-ta chic jun tzij cocsax ruʼ.
15 Irmãos, apresento-lhes um exemplo da vida diária. Ninguém pode anular ou fazer acréscimos a uma aliança irrevogável.
16 Bay, i Dios xu ʼan pacha jun trat ujer. Xu ya u tzij che i mam Abraham, xak che u muk u xiquin i mam-le. I u wuj i Dios n-cu bij taj we “chique i je u muk u xiquin,” (pacha cawil je qʼui). Xui-ri, cu bij: “Xu ya che u muk u xiquin”. Iri queʼelok, xa jun; are i Crísto.
16 Pois bem, Deus fez a promessa a Abraão e a seu descendente. Observem que as Escrituras não dizem “a seus descendentes”, como se fosse uma referência a muitos, mas sim “a seu descendente”, isto é, Cristo.
17 Are i quin tijin chu bixquil chiwe are iri: i Dios xu ʼan pacha jun trat ruʼ i mam Abraham ujer y xu ya can u tzij che; teʼuri xu bij che chi ʼo u choʼab i trat-le. (Mi jun ca yojow chic i trat-le, xak mi ne i ʼatbal tzij re i mam Moises n-ca tiqui ta che.) I trat chi u sujum i Dios ʼax ʼo wi chic chuwach i ʼatbal tzij; cajib ciénto ruʼ tréinta junab u ʼonquil can u trat i Dios chuwach i tzij chi xu tzʼibaj i mam Moises. I ʼatbal tzij-le n-ca tiqui ta chu sachsaxic u wach i trat chi xu ʼan i Dios ruʼ i mam Abraham.
17 É isto que quero dizer: a lei, que veio 430 anos depois, não pode anular a aliança que Deus estabeleceu com Abraão, pois nesse caso a promessa seria quebrada.
18 Niʼpa i cu sipaj i Dios chake, we ta caka chʼaco ruʼ i ka cojonic che i ʼatbal tzij re i mam Moises, n-sipon ta ʼuri ile. I u sipon i Dios che i mam Abraham lic n-ta rajil, xa xu sipaj che man queje u bim can ile che chi cu ʼan na.
18 Portanto, se a herança pudesse ser recebida pela obediência à lei, ela não viria pela aceitação da promessa. No entanto, Deus, em sua bondade, a concedeu a Abraão como promessa.
19 Mok ʼo jujun quiqui bij, “¿Wach u chac ʼuri i ʼatbal tzij re i mam Moises?” Are i u chac, xu ʼalijinsaj wach i qui mac i winak. Are i rumal ʼuri chi xoʼon panok i Dios xu ya i ʼatbal tzij-le che i mam Moises; xui-ri, xa ʼatal ʼij ʼo u choʼab. Are xcʼun i Crísto, i tzij-le n-ta chic u choʼab man are i Crísto are “u muk u xiquin” can i mam Abraham chi u bim can i Dios. Are xyaʼ i ʼatbal tzij che i mam Moises, je are i ángel re i Dios xe yaw che, teʼuri i mam Moises xoʼon pacha aj cojol u tzij i Dios chique i winak.
19 Qual era, então, o propósito da lei? Ela foi acrescentada à promessa para mostrar às pessoas seus pecados. Mas a lei deveria durar apenas até a vinda do descendente prometido. Por meio de anjos, a lei foi entregue a um mediador.
20 Xui-ri, n-queje ta xu ʼan i Dios ile ruʼ i mam Abraham. Are xu ya u tzij che ire, n-ta jun xoc chiquixol; lic are i Dios xu bij i u tzij che i mam Abraham. (ʼAlaj ʼuri chi u tzij i Dios che i mam Abraham mas ʼo u ʼij chuwach i ʼatbal tzij re i mam Moises.)
20 O mediador, porém, só é necessário quando dois ou mais precisam chegar a um acordo, e Deus é um só.
21 I ʼatbal tzij chi u tzʼibam can i mam Moises ¿xataba aj chʼoʼoj ruʼ i tzij u bim can i Dios? N-aj chʼoʼoj taj. We ta ʼo jun ʼatbal tzij chi cu ya i cʼaslemal chake, i u cojic i ʼatbal tzij-le coj u yijba tene-ri oj ʼutz chuwach i Dios.
21 Existe, portanto, algum conflito entre a lei e as promessas de Deus? De maneira nenhuma! Se a lei fosse capaz de nos conceder nova vida, seríamos declarados justos pela obediência a ela.
22 Xui-ri, i wuj re i Dios cu ʼalijinsaj chake chi conojel i winak lic je ʼo puʼab i mac atzalal. Queje ʼuri ile, man i ʼutz chi u sujum i Dios chake xui caka rik na ʼuri we caka cuba ni ka cʼux che i Jesucrísto.
22 Mas as Escrituras afirmam que somos todos prisioneiros do pecado, de modo que nós, os que cremos, recebemos a promessa de libertação apenas pela fé em Jesus Cristo.
23 Oʼonom lok, are maja ʼo i ʼelbal chi sak rumal i Crísto, pacha oj ʼo te prexil puʼab i ʼatbal tzij tzʼibtal can ujer. Queje ile oj ʼo te wi, cʼa xcʼun ni i Crísto, teʼuri xa ʼalijinsax chake chi ʼo ni kelbal chi sak we caka cuba ka cʼux che ire.
23 Antes que o caminho da fé se tornasse disponível, fomos colocados sob a custódia da lei e mantidos sob a sua guarda, até que essa fé fosse revelada.
24 I ʼatbal tzij chi u tzʼibam can i mam Moises xeʼel ʼuri chake pacha jun aj yuʼul acʼal; xoj u chajij pacha oj acʼalab, cʼa xcʼun ni Jesucrísto. Queje ile xu ʼano man coj eʼel ʼutz chuwach i Dios we caka cuba ka cʼux che i Crísto.
24 Em outras palavras, a lei foi nosso guardião até a vinda de Cristo; ela nos protegeu até que, por meio da fé, pudéssemos ser declarados justos.
25 Woʼor, n-queje ta chic pacha i ujer. Woʼor ʼo i kelbal chi sak rumal u cubibal ka cʼux che i Jesucrísto. Oj n-ta chic puʼab i ujer ʼatbal tzij chi xa coj u chajij pacha oj acʼalab.
25 Agora que veio o caminho da fé, não precisamos mais da lei como guardião.
26 Iwonojel yix ix racʼal chic i Dios, rumal u cubibal i cʼux che i Jesucrísto.
26 Pois todos vocês são filhos de Deus por meio da fé em Cristo Jesus.
27 Yix chi i kajsam chic ya piwi, ʼo re i Crísto chiwe; woʼor lic ix chʼuktal rumal ire, pacha i ʼuʼ chi cu chʼuk i iwij.
27 Todos que foram unidos com Cristo no batismo se revestiram de Cristo.
28 Rumal-i, chuwach i Dios, n-ta chic jun mas naj u ʼij chuwach jun chic: n-ta coʼono we aj Israel winak, we xi n-aj Israel taj; n-ta coʼono we jun ʼo puʼab jun u patron pacha rajaw, we xi n-ta rajaw; n-ta coʼono we achi, we xi ixok; man konojel yoj, we oj ʼo chic che i Jesucrísto, ʼis oj xak jun ʼuri chakawach.
28 Não há mais judeu nem gentio, escravo nem livre, homem nem mulher, pois todos vocês são um em Cristo Jesus.
29 Bay, we ix re chic i Crísto, ix u muk u xiquin ʼuri i mam Abraham; xak ca yaʼ ni utzil chomal chiwe chi u bim can i Dios che i mam Abraham.
29 E agora que pertencem a Cristo, são verdadeiros filhos de Abraão, herdeiros dele segundo a promessa de Deus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Gálatas 3, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.