Atos 26

New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Are ʼuri, xu bij i ma Agrípa che i ma Páblo: â ʼUtz cat chʼawic, tobal awib â coʼono. I ma Páblo xu yac u ʼab, y xoc chu bixquil u tzij. Queje iri xu bij:
1 A seguir, Agripa, dirigindo-se a Paulo, disse: — Você está autorizado a falar em sua defesa. Então Paulo, estendendo a mão, passou a defender-se nestes termos:
2 â Nim laj ka ʼatol tzij ma Agrípa, ʼutz we yin, man xyaʼ chwe quin bij in tzij chawach, tobal wib. ʼUtz quin to wib che ronojel i quiqui bij i aj Israel winak chi quiqui coj in mac.
2 — Tenho-me por feliz, ó rei Agripa, pelo privilégio de, hoje, na presença do senhor, poder produzir a minha defesa de todas as acusações que os judeus fazem contra mim,
3 Quin quicotic, man yet lic awetaʼam ronojel i ka costúmbre yoj, oj aj Israel winak; xak awetaʼam tak i cʼutunic chi caka chap kib puwi. Rumal-i, quin tzʼonoj utzil chomal chawe, chin a ta ruʼ u nimal a cʼux.
3 especialmente porque o senhor é versado em todos os costumes e questões que há entre os judeus. Por isso, peço que o senhor me ouça com paciência.
4 Conojel i aj Israel winak quetaʼam, wach ʼax in ʼanom wi lok chiquiwach, cʼa are in ala. Quetaʼam wach in cʼaslemal che i jyub pa in alaxnak wi, xak wach in ʼanom pa Jerusalen.
4 — Quanto à minha vida, desde a mocidade, como decorreu desde o princípio entre o meu povo e em Jerusalém, todos os judeus a conhecem;
5 Xak quetaʼam chi yin, cʼa in ala, xin ya li in wach cuʼ i aj Fariséo. We cacaj, chiqui bij ile chi katzij. Quetaʼam chi i je aj Fariséo lic quiqui coj u ʼij i ujer ʼatbal tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises; mi jun chic tzobajil ca ʼanaw mas ile chakawach yoj, oj aj Fariséo.
5 pois, na verdade, eu era conhecido deles desde o princípio, se assim o quiserem testemunhar, porque, na condição de fariseu, vivi conforme o partido mais rigoroso da nossa religião.
6 Y woʼor quiqui tzʼonoj ʼatbal tzij chwij xa rumal cul in cʼux che, chi Dios cu ʼan na pacha u bim can chique i katit ka mam.
6 E agora estou sendo julgado por causa da esperança da promessa feita por Deus aos nossos pais,
7 Niʼpa i je qui muk qui xiquin i cablajuj u cʼojol i mam Israel, xak coyʼem wach u sujum can i Dios; rumal-i quiqui ʼan qui patan che, chi paʼij chi chaʼab. Nim laj winak, rumal wach i quin tijin yin chu bixquil chirij ile chi u sujum i Dios, are i rumal-i i aj Israel que tijin chu cojic in mac woʼor â xu bij i ma Páblo.
7 a qual as nossas doze tribos, servindo a Deus fervorosamente, noite e dia, almejam alcançar. É por causa dessa esperança, ó rei, que eu sou acusado pelos judeus.
8 Teʼuri xu bij chique conojel i je ʼo chila: â ¿Xataba n-qui coj ti yix chi Dios cu cʼunsaj sak chiquiwach i je camnak? ¿Cʼax bawa u cojic ile? â xu bij.
8 Por que se julga incrível entre vocês que Deus ressuscite os mortos?
9 Teʼuri xu bij: â Xak yin ujer xin chʼobo chi ca majawic quin ʼan chʼoʼoj chirij i cʼutunic re i Jesus aj Nazaret.
9 — Na verdade, eu pensava que devia fazer muitas coisas contra o nome de Jesus, o Nazareno;
10 Queje ile xin ʼan pa Jerusalen. I cajʼatzil i sacerdóte xqui ya chwe chi que in chap i creyent y xe in tzʼapij je qʼui pa cárcel. Y are quiqui bij chi que camsaxic, yin xak xin ya in wach che.
10 e foi exatamente o que fiz em Jerusalém. Havendo eu recebido autorização dos principais sacerdotes, encerrei muitos dos santos na prisão; e, quando os condenavam à morte, eu dava o meu voto contra eles.
11 Qʼuial mul xin ʼan cʼax chique i creyent, ʼanbal re chique chi quiqui bij na chi n-quiqui coj ta chic i Jesus. Queje xin ʼan yin ile pa tak molbalʼib pa Jerusalen. Yin pacha xin chʼujer rumal i woywal chique; y xin terbej chiquij cʼa pa tak tinimit naj.
11 Muitas vezes, os castiguei por todas as sinagogas, obrigando-os até a blasfemar. E, demasiadamente enfurecido contra eles, eu os perseguia até em cidades estrangeiras.
12 Rumal-i xin maj bi in be pa tinimit Damásco chi qui tzucuxic i creyent. Wucʼam bi jun wuj yatal bi chwe cumal i cajʼatzil i sacerdóte, cʼutbal-re chi ʼo pinʼab que in chap i creyent.
12 — Com isto em mente, parti para Damasco, levando autorização dos principais sacerdotes e por eles comissionado.
13 Are coj tijin chi be, colo tiqʼuil ʼij, xwil jun nim laj ʼaʼ xtzak li chicaj, pacha u tzunbal i ʼij, xui-ri mas ca walchʼin chuwach ile. Xrepcan chikij chakawach cuʼ i wachiʼil.
13 Ao meio-dia, ó rei, enquanto eu seguia pelo caminho, vi uma luz no céu, mais resplandecente que o sol, que brilhou ao redor de mim e dos que iam comigo.
14 Are ʼuri, konojel xoj tzak pulew, y yin xin ta jun chʼawbal. ʼO jun xchʼaw chwe pa ka chʼawbal oj aj Israel winak y xu bij chwe: â A-Sáulo, a-Sáulo, ¿wuchac ca ʼan chʼoʼoj chwij? Che awib yet ca ʼan wi i cʼax, pacha cu ʼan i boyex are cu coj akan, xa che u tzam i puyu cu coj wi. Xa queje ile cat tijin yet chu ʼonquil che awib,â xin utixic.
14 E, caindo todos nós por terra, ouvi uma voz que me falava em língua hebraica: “Saulo, Saulo, por que você me persegue? É duro para você ficar dando coices contra os aguilhões!”
15 Teʼuri xin bij, â ¿At pachin yet, Nim laj Winak?â xin cha. I Kajwal xu bij, â Yin in Jesus chi cat tijin chi chʼoʼoj chwij.
15 Então eu perguntei: “Senhor, quem é você?” Ao que o Senhor respondeu: “Eu sou Jesus, a quem você persegue.
16 Xui-ri, chat walijok y chat tacʼalok; in cʼutum wib chawe man quin ʼan chawe at ajchac chwij. Ca lap na chique i winak wach awilom chwe yin woʼor, xak wach quin cʼut na chawe coʼon panok.
16 Mas levante-se e fique em pé. Eu apareci a você para constituí-lo ministro e testemunha, tanto das coisas em que você me viu como daquelas pelas quais ainda lhe aparecerei.
17 Cat in to na chiquiwach i aj Israel winak, xak cat in to na chiquiwach i ne te aj Israel, chi woʼor cat in tak bi cuʼ.
17 Vou livrar você do seu próprio povo e dos gentios, para os quais eu o envio,
18 Cat in tak bi cuʼ i je tzʼapim qui baʼwach man que a tzunsaj na y n-que bin ta chic pa ʼekumal, xui-ri que bin chi sak. Cat in tak bi cuʼ i je ʼo puʼab i itzel, man que a ʼatsaj puʼab i Dios. Cat in tak bi cuʼ i je sachnak, man quiqui cuba ni qui cʼux chwe yin, quiqui rikbej re u cuybal qui mac, xak i cocbal cuʼ i je re chic i Dios.â Queje ile xu bij i chʼawbal chwe.
18 para abrir os olhos deles e convertê-los das trevas para a luz e do poder de Satanás para Deus, a fim de que eles recebam remissão de pecados e herança entre os que são santificados pela fé em mim.”
19 Rumal-i, nim laj winak ma Agrípa, yin n-in kelom ti chʼawbalchi xin ta chicaj.
19 — Assim, ó rei Agripa, não fui desobediente à visão celestial,
20 Are i xin ʼano, nabe xin paxsaj u tzij i Kajwal pa tinimit Damásco, teʼuri xin ʼax pa Jerusalen chu bixquil, teʼuri queje ile xin ʼano ronojel i jyub Judéa, xak xin ʼe cuʼ i ne te aj Israel. Xin bij chique chi ʼo u chac quiqui jalwachij qui cʼaslemal, y quiqui jach quib puʼab i Dios; teʼuri, wach tak quiqui ʼano, chom, quiquilbej re i winak chi qui jalwachim chic qui cʼaslemal.
20 mas anunciei primeiramente aos de Damasco e em Jerusalém, por toda a região da Judeia, e também aos gentios, que se arrependessem e se convertessem a Deus, praticando obras dignas de arrependimento.
21 Xa rumal ile, i cajʼatzil i aj Israel xin qui chap pa rachoch i Dios, xin qui tzʼapij, y xqui tzucuj wach in camsaxic quiqui ʼano.
21 Por causa disto, alguns judeus me prenderam, quando eu estava no templo, e tentaram me matar.
22 Xui-ri, i Dios in u tom y cʼa are in ʼo wi woʼor, jiquil in cʼux che i Kajwal. Quin lap i Kajwal chique conojel, chi nimak chi chʼutik. Are i quin tijin chu bixquil chique, are xak jun ruʼ pacha i xqui bij i ajbil u tzij i Dios ujer, xak i xu bij i mam Moises chi ca ʼani na.
22 Mas, com a ajuda de Deus, permaneço até o dia de hoje, dando testemunho, tanto a pequenos como a grandes, nada dizendo, a não ser o que os profetas e Moisés disseram que ia acontecer,
23 Xqui bij chi i Tolke ca camsax na, teʼuri ca cʼun chic sak chuwach; xqui bij chi are ire chi nabe ca cʼunsax ni sak chuwach rumal i Dios, teʼuri cu paxsaj ni u tzijol i elbal chi sak chake yoj oj aj Israel, xak chique i ne te aj Israel â xu bij i ma Páblo.
23 isto é, que o Cristo devia padecer e, sendo o primeiro da ressurreição dos mortos, anunciaria a luz ao seu próprio povo e aos gentios.
24 I gobernador, ma Fésto, are xu ta ile chi xu bij i ma Páblo tobal rib, ire co xu bij: â ¡A-Páblo, xa at chʼuj! Mas a nawsam awib, y xa at chʼujernak rumal â xu bij.
24 Quando Paulo estava dizendo estas coisas em sua defesa, Festo o interrompeu, gritando: — Você está louco, Paulo! Ficou louco de tanto estudar!
25 I ma Páblo xu bij che: â N-in ta chʼuj, nim laj winak ma Fésto. Niʼpa i quin bij-i ʼis pusucʼ, ʼis sak laj tzij.
25 Paulo, porém, respondeu: — Não estou louco, ó excelentíssimo Festo! Pelo contrário, digo palavras de verdade e de bom senso.
26 Chi ʼo wi i nim laj ʼatol tzij ma Agrípa, ire xak retaʼam niʼpa iri chi xin bij; rumal-i ʼo u cowil in cʼux chu bixquil. Yin wetaʼam chi ire u tom chic niʼpa iri chi quin tijin chu bixquil re i Jesucrísto, man niʼpa tak ile n-ʼantal ta aliʼal â xu bij.
26 Porque tudo isto é do conhecimento do rei, a quem me dirijo com franqueza, pois estou persuadido de que nenhuma destas coisas lhe é oculta, pois nada se passou em algum lugar escondido.
27 Teʼuri xu bij che i ʼatol tzij, ma Agrípa: â Nim laj winak, ¿ca coj yet wach i xqui bij i ajbil u tzij i Dios ujer? Yin wetaʼam chi ca cojo â xu bij.
27 — Por isso, pergunto: Rei Agripa, o senhor acredita nos profetas? Eu sei que o senhor acredita.
28 I ma Agrípa xu bij che: â Laj xa ʼan chwe quin ʼan creyent che wib â coʼono.
28 Então Agripa se dirigiu a Paulo e disse: — Por pouco você me convence a me tornar cristão.
29 I ma Páblo xu bij che: â N-ta coʼono we xa jubiʼ chic craj, o cʼo mas craj, quin tzʼonoj che i Dios chi ca ʼan creyent che awib; y n-xui ta chawe yet, xak chique conojel i je ʼo waral. Cwaj yin we ta conojel niʼpa i que taw in tzij woʼor quiqui ʼan che quib queje pa ha yin, xui oʼonom-i, n-ta carena che qui ʼab â xu bij.
29 Paulo respondeu: — Peço a Deus que faça com que, por pouco ou por muito, não apenas o senhor, ó rei, mas todos os que hoje me ouvem venham a ser alguém como eu, mas sem estas correntes.
30 Teʼuri i ʼatol tzij, ma Agrípa, xwalij ʼanok, xak i gobernador, xak i ati Bereníce; xak i niʼpa i je ʼo cuʼ, xe walijic.
30 A essa altura, levantou-se o rei, e também o governador, e Berenice, bem como os que estavam assentados com eles.
31 Are xe el bic, xqui bij chiquiwach: â I achi-le n-tu mac u ʼanom we ca camsaxic, mi ne cu maj che chi tzʼapilic â xe cha.
31 E, ao saírem, falavam uns com os outros, dizendo: — Este homem não fez nada passível de morte ou de prisão.
32 I ma Agrípa xu bij che i ma Fésto: â I achi-le, cu majo we ta ca oʼtax bic, ma ta xu tzʼonoj u ʼenam chuwach i ʼatz laj ʼatol tzij pa Róma â xu bij.
32 Então Agripa se dirigiu a Festo e disse: — Este homem bem podia ser solto, se não tivesse apelado para César.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 26, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.