Atos 22

New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 â Ix wachalal, ix nimak tak winak wach aj tinimit, chi ta jubiʼ in tzij, quin sakij chiwe chi n-ta in mac â xu bij chique.
1 “Irmãos e pais”, disse Paulo. “Ouçam-me enquanto apresento minha defesa.”
2 Are xqui ta chi xchʼaw i ma Páblo piqui chʼawbal i aj Israel, lic xqui coj retalil che u tzij. Are ʼuri ire xe u ʼijla chic, y xu bij:
2 Quando o ouviram falar em aramaico, o silêncio foi ainda maior.
3 â Lic in aj Israel winak; in alaxnak pa tinimit Társo, re i jyub Cilícia; xui-ri, waral xin qʼuiy wi pa Jerusalen. Chi xin tijoj wi wib ruʼ i nim laj mayes, mam Gamaliel. Xin naw ruʼ ire chi lic ʼo u chac quin ʼan pacha cu bij i ujer ʼatbal tzij chi mas ocsam u ʼij cumal i katit ka mam. ʼAx quin tijin wi chu ʼonquil in patan chirij i Dios; lic in yom wib chu ʼonquil, xak jun ruʼ pacha quix tijin yix chu ʼonquil woʼor.
3 Então Paulo disse: “Sou judeu, nascido em Tarso, cidade da Cilícia. Fui criado aqui em Jerusalém e educado por Gamaliel. Como aluno dele, fui instruído rigorosamente em nossas leis e nos costumes judaicos. Tornei-me muito zeloso de honrar a Deus em tudo que fazia, como vocês são hoje.
4 Yin ujer lic xin ʼan chʼoʼoj chiquij i creyent; xin tzucuj qui camsaxic. Xe in chapo, y xe in min pa cárcel, chi achiab, chi ixokib.
4 E fui ao encalço dos seguidores do Caminho, perseguindo alguns até a morte, prendendo homens e mulheres e lançando-os na prisão.
5 I ʼatz laj sacerdóte, xak i nimak tak mamʼib quetaʼam chi ique mísmo xqui ya pinʼab que ʼe in chapa i creyent. Xqui ya bi wuj chwe, cʼutbal re ile chique i kach aj tinimit chila pa tinimit Damásco. Are ʼuri xin ʼe chila tzucbal que i creyent; xwaj que in cʼam li waral Jerusalen, ʼilbal-re wach i tojbal re qui mac quiqui ʼano.
5 O sumo sacerdote e todo o conselho dos líderes do povo podem confirmar isso. Recebi deles cartas para nossos irmãos judeus em Damasco que me autorizavam a trazer os seguidores do Caminho de lá para Jerusalém, em cadeias, para serem castigados.
6 Are quin tijin chi be, ya mer quin upon Damásco, colo tiqʼuil ʼij, xak teʼet lic xrepcan u tzunbal jun ʼaʼ chwij chinwach, u petic chicaj.
6 “Quando me aproximava de Damasco, por volta do meio-dia, de repente uma luz muito intensa brilhou ao meu redor.
7 Xin tzak pulew, y xin ta jun chʼawbal chicaj chi xu bij: â A-Sáulo, a-Sáulo, ¿wuchac ca ʼan chʼoʼoj chwij yin?â coʼono.
7 Caí no chão e ouvi uma voz que me disse: ‘Saulo, Saulo, por que você me persegue?’.
8 â ¿At pachin yet, Nim laj Winak?â xin cha. Are ʼuri xu bij: â Yin in Jesus aj Nazaret. Chwij yin ca ʼan wi chʼoʼoj,â coʼon chwe.
8 “‘Quem és tu, Senhor?’, perguntei. “E a voz respondeu: ‘Sou Jesus, o nazareno,
9 I je wachiʼil xquil i ʼaʼ chi xrepcanic, y xqui xij quib che; xui-ri n-xqui ta ti u chʼawbal i Jun chi xin u ʼijla.
9 Os que me acompanhavam viram a luz, mas não entenderam a voz daquele que falava comigo.
10 Are ʼuri, yin xin bij: â ¿Wach cawaj quin ʼano, Kajwal?â xin cha. I Kajwal xu bij chwe: â Chat walijok; cha maja chubi a be Damásco. Chila ca bix wi chawe ronojel wach i ca ʼano,â xin utixic.
10 “Então perguntei: ‘Que devo fazer, Senhor?’. “E o Senhor me disse: ‘Levante-se e entre em Damasco, onde lhe dirão tudo que você deve fazer’.
11 Rumal u rep i ʼaʼ, n-xin tzun ta chic; rumal-i, i wachiʼil xqui chap bi che in ʼab, y xin qui cʼam bi cʼa pa Damásco.
11 “A luz intensa havia me deixado cego, e meus companheiros tiveram de levar-me pela mão a Damasco.
12 Chila jekel wi jun achi, ma Ananías u bi. Ire lic u yom u cʼux chu ʼonquil ronojel i ʼatbal tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises. Conojel i aj Israel winak chila pa Damásco quiqui bij chi ire ʼutz laj mam.
12 Vivia ali Ananias, um homem devoto, dedicado à lei e muito respeitado por todos os judeus da cidade.
13 I ma Ananías-le, xol in u solij. Are xcʼunic, xtaqʼui chin cʼulel y xu bij chwe: â Wachalal ma Sáulo, ¡chat tzunok!â xu bij chwe. Are xbitaj ile rumal, xin tzunic, xwil u wach.
13 Ele veio, colocou-se ao meu lado e disse: ‘Irmão Saulo, volte a enxergar’. E, naquele mesmo instante, pude vê-lo.
14 Teʼuri xu bij chwe: â I Dios chi qui cojom u ʼij i katit ka mam, ire at u chom yet oʼonom lok chu retamaxic wach craj ire. At u chom yet chi rilic u wach i Junchi lic ʼutz chuwach i Dios; at u chom yet chu tayic u chʼawbal i Jun-le.
14 “Então ele disse: ‘O Deus de nossos antepassados escolheu você para conhecer a vontade dele e para ver o Justo e ouvi-lo falar.
15 Yet ca lap na ire chiquiwach i winak ronojel u wach i jyub taʼaj; ca bij na chique wach awilom, xak wach a tom.
15 Você será testemunha dele, dizendo a todos o que viu e ouviu.
16 Woʼor, ma bay awib. Chat walijok y cha tzʼonoj u kajsaxic ya pawi, cʼutbal re chi cul chic a cʼux che i Kajwal, chi ire cresaj i a mac chawij.â Queje ile xu bij i ma Ananías chwe.
16 O que está esperando? Levante-se e seja batizado! Fique limpo de seus pecados invocando o nome do Senhor’.
17 Are xin el che i rachoch i ma Ananías, xin pe Jerusalen. Teʼuri xin ʼe pa rachoch i Dios chu ʼonquil in tzʼonoxic che; are in ʼo chila, xwil u wach i Kajwal pinwach.
17 “Depois que voltei a Jerusalém, estava orando no templo e tive uma visão,
18 Are xwilo, xu bij chwe: â Cha bisoj awelic chi, Jerusalen; man mi jun aj waral cu coj na retalil che, are quin a lap chique.â Queje ile xu bij i Kajwal chwe.
18 na qual o Senhor me dizia: ‘Depressa! Saia de Jerusalém, pois o povo daqui não aceitará seu testemunho a meu respeito’.
19 Are ʼuri xin bij yin che: â Kajwal, conojel ique quetaʼam wach i chʼoʼoj xin ʼan yin chiquij i creyent. Conojel ʼis quetaʼam chi yin lic xin ʼe pa tak molbalʼib que i aj Israel, chi qui tzucuxic niʼpa i qui jachom quib chawe. Xe in cʼam bi pa cárcel, y xin ʼan cʼax chique.
19 “E eu respondi: ‘Senhor, sem dúvida eles sabem que em cada sinagoga eu prendia e açoitava aqueles que criam em ti.
20 Are xcamsax i ma Estéban, chi a takon teʼek chu bixquil a tzij chique i winak, are xcamsax ire, yin lic xin ya in wach che; in tacʼal chi rilic are xqui camsaj, xak xin chajij qui ʼuʼ i xe camsawic.â Queje ile xin bij che i Kajwal.
20 E quando Estêvão, tua testemunha, foi morto, eu estava inteiramente de acordo. Fiquei ali e guardei os mantos que eles tiraram quando foram apedrejá-lo’.
21 Xui-ri, ire xu bij chwe: â Jat, man cat in tak bi cʼa naj, cuʼ i ne te aj Israel chu sujuxic i cuybal mac chique.â Queje ile xu bij i Kajwal chwe â xu bij i ma Páblo chique i winak.
21 “Mas o Senhor me disse: ‘Vá, pois eu o enviarei para longe, para os gentios’”.
22 I winak que tijin te chu tayic; xui-ri, are xqui ta i tzij chi ma Páblo xtak bi rumal i Kajwal chique i ne te aj Israel winak, xpe coywal. Xe oc chi sicʼ y xqui bij: â I achi-le n-cu maj taj cʼaslic, ¡cha camsaxok! â xqui bij.
22 A multidão ouviu Paulo até ele dizer essa palavra. Então começaram a gritar: “Fora com esse sujeito! Ele não merece viver!”.
23 Lic n-xqui mayij ti sicʼ; xqui puqʼuij qui ʼuʼ, y xqui cʼak ucʼaj ulew chicaj rumal coywal.
23 Gritavam, arrancavam seus mantos e jogavam poeira para o alto.
24 Are ʼuri i capitan xu tak u yaʼic i ma Páblo pa cuartel, y xu bij chique chi quiqui ya u loʼxic, ʼanbal-re che chi cu bij wach u mac u ʼanom. Craj cretamaj wuchac que siqʼuin i winak chirij.
24 O comandante trouxe Paulo para dentro e ordenou que ele fosse açoitado e interrogado a fim de descobrir por que a multidão tinha ficado tão furiosa.
25 Ximtal chic i ma Páblo, ya quiqui ya te u loʼxic. Are ʼuri ire xu bij che i cajʼatzil i soldádo: â ¿ʼO bari piʼab yix qui chʼay jun aj Róma winak? ¡Peor we maja quiwetamaj we kas ʼo u mac! â xu bij chique.
25 Quando amarravam Paulo para açoitá-lo, ele disse ao oficial que estava ali: “A lei permite açoitar um cidadão romano sem que ele tenha sido julgado?”.
26 I cajʼatzil i soldádo, are xu ta ire ile, xa ʼe u bij che i capitan: â Cha ʼana cwent wach i ca ʼano, man i achi-le xak aj Róma winak â xu bij che.
26 Ao ouvir isso, o oficial foi ao comandante e perguntou: “O que o senhor está fazendo? Este homem é cidadão romano!”.
27 Are ʼuri i capitan xa ʼe u tzʼonoj che i ma Páblo: â ¿Katzij ʼuri chi yet xak at aj Róma winak? â coʼono. I ma Páblo xu bij: â Katzij.
27 O comandante perguntou a Paulo: “Diga-me, você é cidadão romano?”. Ele respondeu: “Sim, eu sou”.
28 Teʼuri i capitan xu bij che: â Yin, lic nim i mer xin sacho ʼelsabal re in wuj yin, ʼanbal-re chwe in aj Róma winak â xu bij. I ma Páblo xu bij che: â Yin lic we wi in aj Róma winak chi walaxic cumal in chuch in kajaw â xu bij che.
28 “Eu também”, disse o comandante. “E paguei caro por minha cidadania!” Paulo respondeu: “Mas eu sou cidadão de nascimento”.
29 I que chʼayaw te i ma Páblo, are xqui ta ile, xe tzalij chiquij. Xak i capitan, are xu ta chi ma Páblo xak aj Róma winak, xu xij rib man u chapom; n-ca majaw taj ca ʼan queje ile che jun winak aj Róma we n-ʼetamam taj wach u mac.
29 Quando os soldados que estavam prestes a interrogar Paulo ouviram que ele era cidadão romano, retiraram-se de imediato. Até mesmo o comandante ficou com medo ao saber que Paulo era cidadão romano, pois tinha mandado amarrá-lo.
30 I capitan craj cretamaj wach kas u mac i ma Páblo quiqui bij i aj Israel. Rumal-i, chucab ʼij xu tak qui molic i cajʼatzil i sacerdóte xak conojel i nucʼbal tʼisbal. Teʼuri xresaj i carena che i ma Páblo, xu cʼam bi cuʼ i nucʼbal, y xu tacʼba chiquiwach.
30 No dia seguinte, o comandante ordenou que os principais sacerdotes se reunissem com o conselho dos líderes do povo. Queria descobrir exatamente qual era o problema, por isso soltou Paulo e mandou que o trouxessem diante deles.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 22, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.