Atos 22
New Testament in Achi (ACR_IBS) vs NTLH
1 â Ix wachalal, ix nimak tak winak wach aj tinimit, chi ta jubiʼ in tzij, quin sakij chiwe chi n-ta in mac â xu bij chique.
1 — Meus senhores, irmãos e pais, escutem o que eu vou dizer a vocês em minha defesa!
2 Are xqui ta chi xchʼaw i ma Páblo piqui chʼawbal i aj Israel, lic xqui coj retalil che u tzij. Are ʼuri ire xe u ʼijla chic, y xu bij:
2 Quando o ouviram falar em hebraico , eles ficaram mais quietos ainda. Então Paulo disse:
3 â Lic in aj Israel winak; in alaxnak pa tinimit Társo, re i jyub CilÃcia; xui-ri, waral xin qʼuiy wi pa Jerusalen. Chi xin tijoj wi wib ruʼ i nim laj mayes, mam Gamaliel. Xin naw ruʼ ire chi lic ʼo u chac quin ʼan pacha cu bij i ujer ʼatbal tzij chi mas ocsam u ʼij cumal i katit ka mam. ʼAx quin tijin wi chu ʼonquil in patan chirij i Dios; lic in yom wib chu ʼonquil, xak jun ruʼ pacha quix tijin yix chu ʼonquil woʼor.
3 — Eu sou judeu, nascido em Tarso, na região da Cilícia, mas fui criado aqui em Jerusalém como aluno de Gamaliel. Fui educado muito rigorosamente dentro da lei dos nossos antepassados. Eu era muito dedicado a Deus, como todos vocês aqui também são.
4 Yin ujer lic xin ʼan chʼoʼoj chiquij i creyent; xin tzucuj qui camsaxic. Xe in chapo, y xe in min pa cárcel, chi achiab, chi ixokib.
4 Persegui os que seguiam este Caminho e fiz com que alguns fossem condenados à morte. Prendi homens e mulheres e os joguei na cadeia.
5 I ʼatz laj sacerdóte, xak i nimak tak mamʼib quetaʼam chi ique mÃsmo xqui ya pinʼab que ʼe in chapa i creyent. Xqui ya bi wuj chwe, cʼutbal re ile chique i kach aj tinimit chila pa tinimit Damásco. Are ʼuri xin ʼe chila tzucbal que i creyent; xwaj que in cʼam li waral Jerusalen, ʼilbal-re wach i tojbal re qui mac quiqui ʼano.
5 O Grande Sacerdote e todo o Conselho Superior podem provar que estou dizendo a verdade, pois eu recebi cartas deles, escritas para os irmãos judeus que moram em Damasco. E fui até lá para prender os seguidores deste Caminho e trazê-los presos com correntes a Jerusalém, a fim de serem castigados.
6 Are quin tijin chi be, ya mer quin upon Damásco, colo tiqʼuil ʼij, xak teʼet lic xrepcan u tzunbal jun ʼaʼ chwij chinwach, u petic chicaj.
6 E Paulo continuou: — Eu estava viajando, já perto de Damasco, e era mais ou menos meio-dia. De repente, uma forte luz que vinha do céu brilhou em volta de mim.
7 Xin tzak pulew, y xin ta jun chʼawbal chicaj chi xu bij: â A-Sáulo, a-Sáulo, ¿wuchac ca ʼan chʼoʼoj chwij yin?â coʼono.
7 Eu caí no chão e ouvi uma voz que me dizia: “Saulo, Saulo, por que você me persegue?”
8 â ¿At pachin yet, Nim laj Winak?â xin cha. Are ʼuri xu bij: â Yin in Jesus aj Nazaret. Chwij yin ca ʼan wi chʼoʼoj,â coʼon chwe.
8 — Então eu perguntei: “Quem é o senhor?”
9 I je wachiʼil xquil i ʼaʼ chi xrepcanic, y xqui xij quib che; xui-ri n-xqui ta ti u chʼawbal i Jun chi xin u ʼijla.
9 — Os homens que viajavam comigo viram a luz, porém não ouviram a voz de quem falava comigo.
10 Are ʼuri, yin xin bij: â ¿Wach cawaj quin ʼano, Kajwal?â xin cha. I Kajwal xu bij chwe: â Chat walijok; cha maja chubi a be Damásco. Chila ca bix wi chawe ronojel wach i ca ʼano,â xin utixic.
10 Eu perguntei: “Senhor, o que devo fazer?” — E o Senhor respondeu:
11 Rumal u rep i ʼaʼ, n-xin tzun ta chic; rumal-i, i wachiʼil xqui chap bi che in ʼab, y xin qui cʼam bi cʼa pa Damásco.
11 — Aquela luz brilhante tinha me deixado cego. Por isso os meus companheiros me pegaram pela mão e me levaram até Damasco.
12 Chila jekel wi jun achi, ma AnanÃas u bi. Ire lic u yom u cʼux chu ʼonquil ronojel i ʼatbal tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises. Conojel i aj Israel winak chila pa Damásco quiqui bij chi ire ʼutz laj mam.
12 Havia ali um homem chamado Ananias. Ele era religioso, obedecia à nossa Lei , e todos os judeus que moravam em Damasco o respeitavam.
13 I ma AnanÃas-le, xol in u solij. Are xcʼunic, xtaqʼui chin cʼulel y xu bij chwe: â Wachalal ma Sáulo, ¡chat tzunok!â xu bij chwe. Are xbitaj ile rumal, xin tzunic, xwil u wach.
13 Esse homem veio me procurar, chegou perto de mim e disse: “Irmão Saulo, veja de novo!” — No mesmo instante comecei a ver de novo e olhei para ele.
14 Teʼuri xu bij chwe: â I Dios chi qui cojom u ʼij i katit ka mam, ire at u chom yet oʼonom lok chu retamaxic wach craj ire. At u chom yet chi rilic u wach i Junchi lic ʼutz chuwach i Dios; at u chom yet chu tayic u chʼawbal i Jun-le.
14 Então ele disse: “Saulo, o Deus dos nossos antepassados escolheu você para conhecer a vontade dele, para ver o seu Bom Servo e para ouvir o Servo falar com você pessoalmente.
15 Yet ca lap na ire chiquiwach i winak ronojel u wach i jyub taʼaj; ca bij na chique wach awilom, xak wach a tom.
15 Pois você será testemunha dele para dizer a todos aquilo que você tem visto e ouvido.
16 Woʼor, ma bay awib. Chat walijok y cha tzʼonoj u kajsaxic ya pawi, cʼutbal re chi cul chic a cʼux che i Kajwal, chi ire cresaj i a mac chawij.â Queje ile xu bij i ma AnanÃas chwe.
16 E agora não espere mais. Levante-se, peça a ajuda do Senhor e seja batizado, e os seus pecados serão perdoados.”
17 Are xin el che i rachoch i ma AnanÃas, xin pe Jerusalen. Teʼuri xin ʼe pa rachoch i Dios chu ʼonquil in tzʼonoxic che; are in ʼo chila, xwil u wach i Kajwal pinwach.
17 E Paulo terminou, dizendo: — Então eu voltei para Jerusalém. Quando estava orando no Templo, tive uma visão.
18 Are xwilo, xu bij chwe: â Cha bisoj awelic chi, Jerusalen; man mi jun aj waral cu coj na retalil che, are quin a lap chique.â Queje ile xu bij i Kajwal chwe.
18 Vi o Senhor, e ele me disse: “Saia depressa de Jerusalém porque as pessoas daqui não aceitarão o que você vai dizer a meu respeito.”
19 Are ʼuri xin bij yin che: â Kajwal, conojel ique quetaʼam wach i chʼoʼoj xin ʼan yin chiquij i creyent. Conojel ʼis quetaʼam chi yin lic xin ʼe pa tak molbalʼib que i aj Israel, chi qui tzucuxic niʼpa i qui jachom quib chawe. Xe in cʼam bi pa cárcel, y xin ʼan cʼax chique.
19 — Eu respondi: “Senhor, eles sabem muito bem que eu ia às sinagogas , e prendia os que criam em ti, e batia neles.
20 Are xcamsax i ma Estéban, chi a takon teʼek chu bixquil a tzij chique i winak, are xcamsax ire, yin lic xin ya in wach che; in tacʼal chi rilic are xqui camsaj, xak xin chajij qui ʼuʼ i xe camsawic.â Queje ile xin bij che i Kajwal.
20 Quando estavam matando Estêvão, que falava a respeito de ti, ó Senhor, eu estava ali, concordando com aquele crime. E até tomei conta das capas dos assassinos dele.”
21 Xui-ri, ire xu bij chwe: â Jat, man cat in tak bi cʼa naj, cuʼ i ne te aj Israel chu sujuxic i cuybal mac chique.â Queje ile xu bij i Kajwal chwe â xu bij i ma Páblo chique i winak.
21 — Aí o Senhor disse: “Vá, pois eu vou enviá-lo para bem longe; vou enviá-lo aos não judeus.”
22 I winak que tijin te chu tayic; xui-ri, are xqui ta i tzij chi ma Páblo xtak bi rumal i Kajwal chique i ne te aj Israel winak, xpe coywal. Xe oc chi sicʼ y xqui bij: â I achi-le n-cu maj taj cʼaslic, ¡cha camsaxok! â xqui bij.
22 A multidão ficou ouvindo Paulo até que ele disse isso, mas aí eles começaram a gritar com toda a força: — Matem esse homem! — Ele não merece viver!
23 Lic n-xqui mayij ti sicʼ; xqui puqʼuij qui ʼuʼ, y xqui cʼak ucʼaj ulew chicaj rumal coywal.
23 Eles gritavam, sacudiam as capas no ar e jogavam poeira para cima.
24 Are ʼuri i capitan xu tak u yaʼic i ma Páblo pa cuartel, y xu bij chique chi quiqui ya u loʼxic, ʼanbal-re che chi cu bij wach u mac u ʼanom. Craj cretamaj wuchac que siqʼuin i winak chirij.
24 Então o comandante mandou que os seus soldados levassem Paulo para dentro da fortaleza. Mandou também que o chicoteassem para que ele contasse por que a multidão estava gritando contra ele.
25 Ximtal chic i ma Páblo, ya quiqui ya te u loʼxic. Are ʼuri ire xu bij che i cajʼatzil i soldádo: â ¿ʼO bari piʼab yix qui chʼay jun aj Róma winak? ¡Peor we maja quiwetamaj we kas ʼo u mac! â xu bij chique.
25 Porém, quando o estavam amarrando para chicoteá-lo, Paulo perguntou ao oficial romano que estava perto dele: — Será que vocês têm o direito de chicotear um cidadão romano, especialmente um que não foi condenado por nenhum crime?
26 I cajʼatzil i soldádo, are xu ta ire ile, xa ʼe u bij che i capitan: â Cha ʼana cwent wach i ca ʼano, man i achi-le xak aj Róma winak â xu bij che.
26 Quando o oficial ouviu isso, foi falar com o comandante e disse: — O que é que o senhor vai fazer? Aquele homem é cidadão romano!
27 Are ʼuri i capitan xa ʼe u tzʼonoj che i ma Páblo: â ¿Katzij ʼuri chi yet xak at aj Róma winak? â coʼono. I ma Páblo xu bij: â Katzij.
27 Então o comandante foi falar com Paulo e perguntou: — Me diga uma coisa: você é mesmo cidadão romano? — Sou! — respondeu Paulo.
28 Teʼuri i capitan xu bij che: â Yin, lic nim i mer xin sacho ʼelsabal re in wuj yin, ʼanbal-re chwe in aj Róma winak â xu bij. I ma Páblo xu bij che: â Yin lic we wi in aj Róma winak chi walaxic cumal in chuch in kajaw â xu bij che.
28 Aí o comandante disse: — Eu também sou, e isso me custou muito dinheiro. Paulo respondeu: — Pois eu sou cidadão romano de nascimento.
29 I que chʼayaw te i ma Páblo, are xqui ta ile, xe tzalij chiquij. Xak i capitan, are xu ta chi ma Páblo xak aj Róma winak, xu xij rib man u chapom; n-ca majaw taj ca ʼan queje ile che jun winak aj Róma we n-ʼetamam taj wach u mac.
29 Imediatamente os homens que iam chicoteá-lo recuaram. E o próprio comandante ficou com medo ao saber que Paulo era cidadão romano e ele tinha mandado amarrá-lo.
30 I capitan craj cretamaj wach kas u mac i ma Páblo quiqui bij i aj Israel. Rumal-i, chucab ʼij xu tak qui molic i cajʼatzil i sacerdóte xak conojel i nucʼbal tʼisbal. Teʼuri xresaj i carena che i ma Páblo, xu cʼam bi cuʼ i nucʼbal, y xu tacʼba chiquiwach.
30 O comandante queria saber com certeza por que os judeus estavam acusando Paulo. Então, no dia seguinte, mandou que tirassem as correntes que o prendiam e ordenou que os chefes dos sacerdotes e todo o Conselho Superior se reunissem. Depois mandou que trouxessem Paulo e o colocassem em frente deles.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 22, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.