Marcos 1
I 'utz laj tzij re i dios (ACR-ACC) vs NTLH
1 Are iri are i jekbal re i ʼutz laj tzij chirij i Jesucrísto, chi u Cʼojol i Dios.
1 A boa notícia que fala a respeito de Jesus Cristo, Filho de Deus, começou a ser dada
2 I jekbal re u chac i Jesus, xak jun ruʼ pacha u tzʼibam can i ujer ajbil u tzij i Dios, mam Isaías. Ire xu tzʼibaj i tzij-i chi Dios xu bij che u Cʼojol:
2 como o profeta Isaías tinha escrito. Ele escreveu o seguinte: “Deus disse: Eu enviarei o meu mensageiro adiante de você para preparar o seu caminho.”
3 Ca tataj u chʼawbal jun ca siqʼuin che i jyub tzʼinilic; cu bij:
3 E o profeta escreveu também: “Alguém está gritando no deserto: Preparem o caminho para o Senhor passar! Abram estradas retas para ele!”
4 Xoʼon panok, queje ile xeʼelok. ʼO jun achi, ma Wan u bi, xoc che jun chakij jyub tzʼinilic. Chila xe u pixbaj wi i winak, xak xu kajsaj ya piquiwi. Xu bij chique: “Chi jalwachij i nojbal y chi tzʼonoj u kajsaxic ya piwi, man i Dios cu cuy na i mac.” (Queje ile xu bij.)
4 E foi assim que João Batista apareceu no deserto, batizando o povo e anunciando esta mensagem: — Arrependam-se dos seus pecados e sejam batizados, que Deus perdoará vocês.
5 Che tak i ʼij-le, je qʼui i winak xe upon ruʼ chila, chu tayiquil u tzij; xe upon i je aj Jerusalen, xak ronojel i juban tinimit re i jyub Judéa. Chila quiqui bij ni qui mac chiquiwach i winak, teʼuri i ma Wan xu kajsaj ya piquiwi chiya Jordan.
5 Muitos moradores da região da Judeia e da cidade de Jerusalém iam ouvir João. Eles confessavam os seus pecados, e João os batizava no rio Jordão.
6 I ma Wan, i u ʼuʼ ire xa are i rismal camey ʼantal u ʼuʼ che; i ximbal u pam xa are chʼakap tzʼum. Xak i u wa cu tijo xa wach tak i sacʼ, wach tak i u waʼal cab cu rik pa tak ʼes.
6 Ele usava uma roupa feita de pelos de camelo e um cinto de couro e comia gafanhotos e mel do mato.
7 Are xe u pixbaj i winak, xu bij chique:
7 Ele dizia ao povo: — Depois de mim vem alguém que é mais importante do que eu, e eu não mereço a honra de me abaixar e desamarrar as correias das sandálias dele.
8 Yin, xa ya quin kajsaj piwi, xui-ri ire cu kajsaj ni u Tewal i Dios piwi. (Queje ile xu bij i ma Wan chique i winak.)
8 Eu batizo vocês com água, mas ele os batizará com o Espírito Santo.
9 Che tak i ʼij-le i Jesus xel pu tinimit Nazaret, u cwenta i Galiléa, y xa ʼe chiya Jordan. Chila, i ma Wan xu kajsaj ya puwi chiya.
9 Nessa ocasião Jesus veio de Nazaré, uma pequena cidade da região da Galileia, e foi batizado por João Batista no rio Jordão.
10 Xak teʼet, are xel i Jesus pa ya, xril i caj xjaktajic, xak xril i u Tewal i Dios xkaj lok pacha jun palomax. Xcʼunic, y xkaj puwi ire.
10 No momento em que estava saindo da água, Jesus viu o céu se abrir e o Espírito de Deus descer como uma pomba sobre ele.
11 Are xa ʼantaj ile, ʼo jun chʼawbal xchʼaw chicaj chi xu bij:
11 E do céu veio uma voz, que disse: — Tu és o meu Filho querido e me dás muita alegria.
12 Teʼuri i u Tewal i Dios xu cʼam bi i Jesus che jun chakij jyub tzʼinilic.
12 Logo depois o Espírito Santo fez com que Jesus fosse para o deserto.
13 Chila xqʼuiji cuarénta ʼij chiquixol itzel chicop. I itzel, chi Satanas, xupon ruʼ, xraj te ire cu tzaksaj i Jesus chupam jun u mac. Xui-ri, i Jesus n-xtzak taj. Are xicʼaw ile, xe upon juban ángel ruʼ, y xqui to wach i rajwaxic che.
13 Jesus ficou lá durante quarenta dias, sendo tentado por Satanás. Ali havia animais selvagens, e os anjos cuidavam de Jesus.
14 Xoʼon panok, i ma Wan aj kajsanel ya, xtzʼapix pa cárcel. Are ʼuri xa ʼe i Jesus pa Galiléa chu bixquil i ʼutz laj tzij re i Dios chila, wach u ʼatbal tzij i Dios piquiwi i winak.
14 Depois que João foi preso, Jesus seguiu para a região da Galileia e ali anunciava a boa notícia que vem de Deus.
15 Xu bij chique:
15 Ele dizia:
16 Xoʼon chupan jubiʼ, i Jesus ca malcat chu chiʼ i alagun, Galiléa u bi. Chila xe ril i ma Simon ruʼ i ma Andres, chi je catz qui chaʼ quib. Que tijin chu cʼakic cataraya pa ya, man je aj chapol car.
16 Jesus estava andando pela beira do lago da Galileia quando viu dois pescadores. Eram Simão e o seu irmão André, que estavam no lago, pescando com redes.
17 I Jesus xu bij chique:
17 Jesus lhes disse:
18 Are xqui ta wach xbix chique, juntir xqui canaj can i cataraya, y xe terej chirij.
18 Então eles largaram logo as redes e foram com Jesus.
19 Xbin chupan jubiʼ, xak xe ril i ma Jacóbo ruʼ i ma Wan chi catz qui chaʼ quib; ique je racʼal i mam Zebedéo. Je ʼo chupam jun bárco, que tijin chu yijbaxic tak i cataraya.
19 Um pouco mais adiante Jesus viu outros dois irmãos. Eram Tiago e João, filhos de Zebedeu, que estavam no barco deles, consertando as redes.
20 I Jesus, are xe rilo, juntir xe u siqʼuij ruʼ. Ique-le, xqui canaj can i qui kajaw ruʼ i qui bárco, xak i qui mocom, y xe terej chirij i Jesus.
20 Jesus chamou os dois, e eles deixaram Zebedeu, o seu pai, e os empregados no barco e foram com ele.
21 Xoʼon chupan jubiʼ, xe upon pa tinimit Capernaum. Are xcʼun i uxlambal ʼij, i Jesus xoc pa molbalʼib que i aj Israel winak, y xoc chu cʼutic chique.
21 Jesus e os discípulos chegaram à cidade de Cafarnaum, e, no sábado, ele foi ensinar na sinagoga .
22 Lic xqui bisoj i winak wach i cʼutunic xu ʼan chique, man ire, are ca chʼaʼat cuʼ, ʼalaj ʼuri chi lic retaʼam wach i cu bij; n-are ta pacha xqui ʼan i toʼ je tijonel re i ʼatbal tzij.
22 As pessoas que o escutavam ficaram muito admiradas com a sua maneira de ensinar. É que Jesus ensinava com a autoridade dele mesmo e não como os mestres da Lei.
23 Chupam i molbalʼib-le, ʼo jun achi ʼo jun itzel tew che. Ire ca siqʼuin chu bixquil:
23 Então chegou ali um homem que estava dominado por um espírito mau. O homem gritou:
24 —Yet, Jesus aj Nazaret ¿wuchac col a mina awib kuʼ yoj? ¿Mok xat cʼun na, col a sachbej ka wach? Yin wetaʼam a wach: at are i Jun petnak ruʼ i Dios; ¡lic ʼo re i Dios chawe! (Queje ile ca siqʼuin chu bixquil.)
24 — O que quer de nós, Jesus de Nazaré? Você veio para nos destruir? Sei muito bem quem é você: é o Santo que Deus enviou!
25 I Jesus xu ʼatij wach i xu bij:
25 Então Jesus ordenou ao espírito mau:
26 Are ʼuri i achi co xsicsax rumal itzel tew, teʼuri i itzel tew ca siqʼuinic xel che i achi.
26 Aí o espírito sacudiu o homem com violência e, dando um grito, saiu dele.
27 Conojel i winak lic xqui bisoj, y xe oc chu chʼobic chiquiwach:
27 Todos ficaram espantados e diziam uns para os outros: — Que quer dizer isso? É um novo ensinamento dado com autoridade. Ele manda até nos espíritos maus, e eles obedecem.
28 Y juntir xpax u tzijol i Jesus ronojel i jyub re i Galiléa.
28 E a fama de Jesus se espalhou depressa por toda a região da Galileia.
29 Are xel pa molbalʼib, xe ʼe che i cachoch i ma Simon y ma Andres, xak xe ʼe i ma Jacóbo y ma Wan cuʼ.
29 Logo depois, Jesus, Simão, André, Tiago e João saíram da sinagoga e foram até a casa de Simão e de André.
30 Are xe upon chila, i u chuch u jiʼ i ma Simon iwab, cotzʼol chuwi u chʼat, ʼo ʼaʼ chirij. I je ʼo chila xqui bij che i Jesus chi iwab i ixok.
30 A sogra de Simão estava de cama, com febre. Assim que Jesus chegou, contaram a ele que ela estava doente.
31 Are ʼuri, ire xtejeb ruʼ ixok; xu chap che u ʼab, y xu walijsaj. Juntir xchup i ʼaʼ chirij. Teʼuri xoc chi qui tzukic.
31 Ele chegou perto dela, segurou a mão dela e ajudou-a a se levantar. A febre saiu da mulher, e ela começou a cuidar deles.
32 Are xkaj i ʼij, ya xoc aʼab, teʼuri i winak xqui ticba li u cʼamic iwabib ruʼ i Jesus. Xak xqui cʼam li niʼpa i ʼo itzel tew chique.
32 À tarde, depois do pôr do sol , levaram até Jesus todos os doentes e as pessoas que estavam dominadas por demônios.
33 Conojel i winak re i tinimit xqui rik quib pa ocbal bic ruʼ ja, pa ʼo wi i Jesus.
33 Todo o povo da cidade se reuniu em frente da casa.
34 Je qʼui xe rutzirsaj, xa bi chi cʼaxil ʼo chique, xak xe resaj niʼpa itzel tew ʼo chique. Xui-ri, n-xu ya ta chique itzel tew que chʼawic, man ique-le quetaʼam u wach.
34 Jesus curou muitas pessoas de todo tipo de doenças e expulsou muitos demônios. Ele não deixava que os demônios falassem, pois eles sabiam quem Jesus era.
35 Sakir chucab ʼij, cʼa ʼekum na, i Jesus xwalijic, xel ruʼ ja, xa ʼe che jun lugar tzʼinilic. Chila xu tzʼonoj wi che i Dios.
35 De manhã bem cedo, quando ainda estava escuro, Jesus se levantou, saiu da cidade, foi para um lugar deserto e ficou ali orando.
36 Teʼuri i ma Simon cuʼ i rachiʼil, xe ʼe chu tzucuxic.
36 Simão e os seus companheiros procuraram Jesus por toda parte.
37 Are xqui riko, xqui bij che:
37 Quando o encontraram, disseram: — Todos estão procurando o senhor.
38 Xui-ri, i Jesus xu bij chique:
38 Jesus respondeu:
39 Teʼuri, xe ʼe che ronojel i jyub re i Galiléa, chu bixquil u tzij i Dios chique i winak pa tak molbalʼib que i aj Israel. N-xui ta la ile xu ʼano, xak xe resaj itzel tak tew chique i je niʼpa je chaptajnak cumal.
39 Jesus andava por toda a Galileia, anunciando o evangelho nas sinagogas e expulsando demônios.
40 Xoʼon panok, ʼo jun achi xupon ruʼ i Jesus, ʼo yobil che, lépra ca bixic. Lic xu tzʼonoj utzil chomal che. Xuqui chuwach y xu bij che:
40 Um leproso chegou perto de Jesus, ajoelhou-se e disse: — Senhor, eu sei que o senhor pode me curar se quiser.
41 I Jesus lic xril toʼbal u wach. Xu yin pan ruʼ u ʼab; xu bij che:
41 Jesus ficou com muita pena dele, tocou nele e disse:
42 Are xu bij ire ile, juntir xel i yobil che; xcanaj canok chom chic u chʼacul.
42 No mesmo instante a lepra desapareceu, e ele ficou curado. Então Jesus o mandou embora.
43 Teʼuri i Jesus xu ʼijla bic; lic xu pixbaj y xu bij che:
43 — ausente —
44 —Chatapeʼ, mi jun ma lapla che wach in ʼanom chawe; xui-ri, ja cʼutu awib che i sacerdóte, cʼutbal-re che chi n-ta chic i yobil lépra chawe. Cha jacha can a sipon che, chi cu sujuj chuwach i Dios pacha u bim can i mam Moises ujer. Queje ile caquetamaj i winak chi utzirnak chic i cʼax chawe —xu bij i Jesus che.
44 — ausente —
45 Xui-ri, i achi, are xa ʼec xoc chu bixquil chique conojel i winak wach i ʼantal che; lic xu paxsaj u tzijol. Rumal ile, lic xe qʼuiar i winak ruʼ i Jesus, xa ipa xa ʼe wi. Rumal-i, ire n-xoc ta chic mer pa tak tinimit, xui xcanaj can pa tak jyub tzʼinilic. Xui-ri, cʼa je qʼui ni winak xe upon ruʼ xa bi chi tinimital.
45 Mas o homem começou a falar muito e espalhou a notícia. Por isso Jesus não podia mais entrar abertamente em qualquer cidade, mas ficava fora, em lugares desertos. E gente de toda parte vinha procurá-lo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.