Marcos 1

I 'utz laj tzij re i dios (ACR-ACC) vs BKJ

Sair da comparação
1 Are iri are i jekbal re i ʼutz laj tzij chirij i Jesucrísto, chi u Cʼojol i Dios.
1 O princípio do evangelho de Jesus Cristo, o Filho de Deus,
2 I jekbal re u chac i Jesus, xak jun ruʼ pacha u tzʼibam can i ujer ajbil u tzij i Dios, mam Isaías. Ire xu tzʼibaj i tzij-i chi Dios xu bij che u Cʼojol:
2 como está escrito nos profetas: Eis que eu envio o meu mensageiro diante de tua face, que preparará o teu caminho diante de ti.
3 Ca tataj u chʼawbal jun ca siqʼuin che i jyub tzʼinilic; cu bij:
3 A voz de um que clama no deserto: Preparai o caminho do Senhor, endireitai as suas veredas.
4 Xoʼon panok, queje ile xeʼelok. ʼO jun achi, ma Wan u bi, xoc che jun chakij jyub tzʼinilic. Chila xe u pixbaj wi i winak, xak xu kajsaj ya piquiwi. Xu bij chique: “Chi jalwachij i nojbal y chi tzʼonoj u kajsaxic ya piwi, man i Dios cu cuy na i mac.” (Queje ile xu bij.)
4 João batizava no deserto, e pregava o batismo de arrependimento para remissão dos pecados.
5 Che tak i ʼij-le, je qʼui i winak xe upon ruʼ chila, chu tayiquil u tzij; xe upon i je aj Jerusalen, xak ronojel i juban tinimit re i jyub Judéa. Chila quiqui bij ni qui mac chiquiwach i winak, teʼuri i ma Wan xu kajsaj ya piquiwi chiya Jordan.
5 E iam ter com ele toda a terra da Judeia, e os de Jerusalém, e todos eram batizados por ele no rio Jordão, confessando os seus pecados.
6 I ma Wan, i u ʼuʼ ire xa are i rismal camey ʼantal u ʼuʼ che; i ximbal u pam xa are chʼakap tzʼum. Xak i u wa cu tijo xa wach tak i sacʼ, wach tak i u waʼal cab cu rik pa tak ʼes.
6 E João vestia-se com pelos de camelo, e com um cinto de pele em torno de sua cintura, e ele comia locustas e mel silvestre;
7 Are xe u pixbaj i winak, xu bij chique:
7 e pregava, dizendo: Após mim vem um que é mais poderoso do que eu, de quem não sou digno de, inclinando-me, desatar a correia das sandálias.
8 Yin, xa ya quin kajsaj piwi, xui-ri ire cu kajsaj ni u Tewal i Dios piwi. (Queje ile xu bij i ma Wan chique i winak.)
8 Eu, em verdade, tenho-vos batizado com água; mas ele vos batizará com o Espírito Santo.
9 Che tak i ʼij-le i Jesus xel pu tinimit Nazaret, u cwenta i Galiléa, y xa ʼe chiya Jordan. Chila, i ma Wan xu kajsaj ya puwi chiya.
9 E aconteceu naqueles dias que veio Jesus de Nazaré da Galileia, e foi batizado por João no Jordão.
10 Xak teʼet, are xel i Jesus pa ya, xril i caj xjaktajic, xak xril i u Tewal i Dios xkaj lok pacha jun palomax. Xcʼunic, y xkaj puwi ire.
10 E imediatamente, saindo da água, ele viu os céus abertos, e o Espírito como pomba descendo sobre ele;
11 Are xa ʼantaj ile, ʼo jun chʼawbal xchʼaw chicaj chi xu bij:
11 e ali veio uma voz do céu, dizendo: Tu és o meu Filho amado em quem eu me comprazo.
12 Teʼuri i u Tewal i Dios xu cʼam bi i Jesus che jun chakij jyub tzʼinilic.
12 E imediatamente o Espírito o conduziu para o deserto.
13 Chila xqʼuiji cuarénta ʼij chiquixol itzel chicop. I itzel, chi Satanas, xupon ruʼ, xraj te ire cu tzaksaj i Jesus chupam jun u mac. Xui-ri, i Jesus n-xtzak taj. Are xicʼaw ile, xe upon juban ángel ruʼ, y xqui to wach i rajwaxic che.
13 E ele esteve ali no deserto quarenta dias, tentado por Satanás; e estava entre as feras, e os anjos o serviam.
14 Xoʼon panok, i ma Wan aj kajsanel ya, xtzʼapix pa cárcel. Are ʼuri xa ʼe i Jesus pa Galiléa chu bixquil i ʼutz laj tzij re i Dios chila, wach u ʼatbal tzij i Dios piquiwi i winak.
14 Ora, depois que João foi colocado na prisão, veio Jesus para a Galileia, pregando o evangelho do reino de Deus,
15 Xu bij chique:
15 e dizendo: O tempo está cumprido, e o reino de Deus está próximo. Arrependei-vos, e crede no evangelho.
16 Xoʼon chupan jubiʼ, i Jesus ca malcat chu chiʼ i alagun, Galiléa u bi. Chila xe ril i ma Simon ruʼ i ma Andres, chi je catz qui chaʼ quib. Que tijin chu cʼakic cataraya pa ya, man je aj chapol car.
16 E, andando junto do mar da Galileia, ele viu Simão e André, seu irmão, os quais lançavam a rede ao mar, pois eles eram pescadores.
17 I Jesus xu bij chique:
17 E Jesus lhes disse: Vinde após mim, e eu farei que vos torneis pescadores de homens.
18 Are xqui ta wach xbix chique, juntir xqui canaj can i cataraya, y xe terej chirij.
18 E, imediatamente, eles abandonaram as suas redes, e o seguiram.
19 Xbin chupan jubiʼ, xak xe ril i ma Jacóbo ruʼ i ma Wan chi catz qui chaʼ quib; ique je racʼal i mam Zebedéo. Je ʼo chupam jun bárco, que tijin chu yijbaxic tak i cataraya.
19 E ele, indo um pouco adiante, viu Tiago, filho de Zebedeu, e João, seu irmão, que também estavam no barco consertando as suas redes.
20 I Jesus, are xe rilo, juntir xe u siqʼuij ruʼ. Ique-le, xqui canaj can i qui kajaw ruʼ i qui bárco, xak i qui mocom, y xe terej chirij i Jesus.
20 E imediatamente ele os chamou; e eles deixando o seu pai Zebedeu no barco com os servos assalariados, o seguiram.
21 Xoʼon chupan jubiʼ, xe upon pa tinimit Capernaum. Are xcʼun i uxlambal ʼij, i Jesus xoc pa molbalʼib que i aj Israel winak, y xoc chu cʼutic chique.
21 E eles entraram em Cafarnaum, e imediatamente no dia do shabat entrou na sinagoga, e ensinava.
22 Lic xqui bisoj i winak wach i cʼutunic xu ʼan chique, man ire, are ca chʼaʼat cuʼ, ʼalaj ʼuri chi lic retaʼam wach i cu bij; n-are ta pacha xqui ʼan i toʼ je tijonel re i ʼatbal tzij.
22 E eles admiravam-se da sua doutrina, pois ele os ensinava como tendo autoridade, e não como os escribas.
23 Chupam i molbalʼib-le, ʼo jun achi ʼo jun itzel tew che. Ire ca siqʼuin chu bixquil:
23 E ali estava na sinagoga deles um homem com um espírito imundo; e ele gritava,
24 —Yet, Jesus aj Nazaret ¿wuchac col a mina awib kuʼ yoj? ¿Mok xat cʼun na, col a sachbej ka wach? Yin wetaʼam a wach: at are i Jun petnak ruʼ i Dios; ¡lic ʼo re i Dios chawe! (Queje ile ca siqʼuin chu bixquil.)
24 dizendo: Deixe-nos sozinhos; o que temos nós contigo, Jesus de Nazaré? Vieste destruir-nos? Eu sei quem tu és: o Santo de Deus.
25 I Jesus xu ʼatij wach i xu bij:
25 Mas Jesus o repreendeu, dizendo: Cala-te, e sai dele.
26 Are ʼuri i achi co xsicsax rumal itzel tew, teʼuri i itzel tew ca siqʼuinic xel che i achi.
26 Então o espírito imundo, convulsionando-o, e gritando em alta voz, saiu dele.
27 Conojel i winak lic xqui bisoj, y xe oc chu chʼobic chiquiwach:
27 E eles todos se espantaram, de tal modo que questionavam entre si, dizendo: Que coisa é esta? Que nova doutrina é esta? Porque com autoridade ordena aos espíritos imundos, e eles lhe obedecem.
28 Y juntir xpax u tzijol i Jesus ronojel i jyub re i Galiléa.
28 E imediatamente sua fama se espalhou por toda a região ao redor da Galileia.
29 Are xel pa molbalʼib, xe ʼe che i cachoch i ma Simon y ma Andres, xak xe ʼe i ma Jacóbo y ma Wan cuʼ.
29 E, em seguida, saindo eles da sinagoga, entraram na casa de Simão e André, com Tiago e João.
30 Are xe upon chila, i u chuch u jiʼ i ma Simon iwab, cotzʼol chuwi u chʼat, ʼo ʼaʼ chirij. I je ʼo chila xqui bij che i Jesus chi iwab i ixok.
30 Mas a mãe da esposa de Simão estava deitada doente com febre, e logo lhe falaram a respeito dela.
31 Are ʼuri, ire xtejeb ruʼ ixok; xu chap che u ʼab, y xu walijsaj. Juntir xchup i ʼaʼ chirij. Teʼuri xoc chi qui tzukic.
31 E ele veio, tomou-a pela mão, e levantou-a; e imediatamente a febre a deixou, e ela os serviu.
32 Are xkaj i ʼij, ya xoc aʼab, teʼuri i winak xqui ticba li u cʼamic iwabib ruʼ i Jesus. Xak xqui cʼam li niʼpa i ʼo itzel tew chique.
32 E, quando o sol se pôs, trouxeram-lhe todos os que estavam enfermos, e os possuídos com demônios.
33 Conojel i winak re i tinimit xqui rik quib pa ocbal bic ruʼ ja, pa ʼo wi i Jesus.
33 E toda a cidade estava reunida à porta.
34 Je qʼui xe rutzirsaj, xa bi chi cʼaxil ʼo chique, xak xe resaj niʼpa itzel tew ʼo chique. Xui-ri, n-xu ya ta chique itzel tew que chʼawic, man ique-le quetaʼam u wach.
34 E ele curou muitos que estavam enfermos de diversas enfermidades, e expulsou muitos demônios; mas não permitia que os demônios falassem, porque eles o conheciam.
35 Sakir chucab ʼij, cʼa ʼekum na, i Jesus xwalijic, xel ruʼ ja, xa ʼe che jun lugar tzʼinilic. Chila xu tzʼonoj wi che i Dios.
35 E, de madrugada, levantando-se muito antes de o dia clarear, ele saiu e foi a um lugar deserto, e ali orava.
36 Teʼuri i ma Simon cuʼ i rachiʼil, xe ʼe chu tzucuxic.
36 E seguiram-no Simão e os que com ele estavam.
37 Are xqui riko, xqui bij che:
37 E, ao encontrá-lo, disseram-lhe: Todos os homens procuram por ti.
38 Xui-ri, i Jesus xu bij chique:
38 E ele lhes disse: Vamos às aldeias vizinhas, para que eu possa pregar ali também; porque para isso é que eu vim.
39 Teʼuri, xe ʼe che ronojel i jyub re i Galiléa, chu bixquil u tzij i Dios chique i winak pa tak molbalʼib que i aj Israel. N-xui ta la ile xu ʼano, xak xe resaj itzel tak tew chique i je niʼpa je chaptajnak cumal.
39 E ele pregava nas sinagogas deles, por toda a Galileia, e expulsava os demônios.
40 Xoʼon panok, ʼo jun achi xupon ruʼ i Jesus, ʼo yobil che, lépra ca bixic. Lic xu tzʼonoj utzil chomal che. Xuqui chuwach y xu bij che:
40 E vindo a ele um leproso, suplicava-lhe, ajoelhando-se diante dele, lhe dizendo: Se tu quiseres, podes purificar-me.
41 I Jesus lic xril toʼbal u wach. Xu yin pan ruʼ u ʼab; xu bij che:
41 E Jesus, movido com compaixão, estendeu sua mão, e tocou-o, e disse-lhe: Eu quero, seja purificado.
42 Are xu bij ire ile, juntir xel i yobil che; xcanaj canok chom chic u chʼacul.
42 E, tendo ele dito isto, imediatamente a lepra saiu dele, e ele foi purificado.
43 Teʼuri i Jesus xu ʼijla bic; lic xu pixbaj y xu bij che:
43 E, advertindo-lhe severamente, logo o despediu,
44 —Chatapeʼ, mi jun ma lapla che wach in ʼanom chawe; xui-ri, ja cʼutu awib che i sacerdóte, cʼutbal-re che chi n-ta chic i yobil lépra chawe. Cha jacha can a sipon che, chi cu sujuj chuwach i Dios pacha u bim can i mam Moises ujer. Queje ile caquetamaj i winak chi utzirnak chic i cʼax chawe —xu bij i Jesus che.
44 dizendo-lhe: Olha, nada digas a nenhum homem; mas vai pelo teu caminho, e mostra-te ao sacerdote e oferece pela tua purificação as coisas que Moisés determinou, para lhes servir de testemunho.
45 Xui-ri, i achi, are xa ʼec xoc chu bixquil chique conojel i winak wach i ʼantal che; lic xu paxsaj u tzijol. Rumal ile, lic xe qʼuiar i winak ruʼ i Jesus, xa ipa xa ʼe wi. Rumal-i, ire n-xoc ta chic mer pa tak tinimit, xui xcanaj can pa tak jyub tzʼinilic. Xui-ri, cʼa je qʼui ni winak xe upon ruʼ xa bi chi tinimital.
45 Mas ele, saindo dali, começou a proclamar muitas coisas, e divulgar o assunto, de modo que Jesus já não podia entrar publicamente na cidade, mas permanecia fora, em lugares desertos; e vinham até ele de todas as partes.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.