Lucas 18
I 'utz laj tzij re i dios (ACR-ACC) vs NAA
1 I Jesus xu bij chic jun tijojbal tzij chique, cʼutbal-re chique chi ʼo u chac n-quiqui mayij tu tzʼonoxic che i Dios, xak ma baʼcrij qui cʼux.
1 Jesus lhes contou uma parábola para mostrar que deviam orar sempre e nunca desanimar:
2 Xu bij chique:
2 — Em certa cidade havia um juiz que não temia a Deus, nem respeitava ninguém.
3 Che i tinimit-le, xak ʼo jun ixok malcan. Ire cupon ruʼ i juez, cu tzʼonoj ʼatbal tzij puwi jun aj chʼoʼoj chirij.
3 Havia também, naquela mesma cidade, uma viúva que sempre o procurava, dizendo: “Julgue a minha causa contra o meu adversário.”
4 ʼO tan chi ʼij, i juez n-craj ta cu ʼan i ʼatbal tzij che; xui-ri, xu rik i ʼij chi xu bij pu cʼux: “Katzij yin n-quin xij ta wib che i Dios, xak n-quin coj ta qui ʼij i winak,
4 Por algum tempo, ele não a quis atender, mas depois pensou assim: “É bem verdade que eu não temo a Deus, nem respeito ninguém.
5 xui-ri i ixok malcan-le n-cu mayij ti cʼunic wuʼ. Rumal-i, quin ʼan ni ʼatbal tzij che, mokxa n-cu mayij ti cʼunic, y crix ni in cʼux che, y n-quin chʼij ta chic ʼuri,” xu bij. (Are i tijojbal tzij ile xu bij i Kajwal chique.)
5 Porém, como esta viúva fica me incomodando, vou julgar a sua causa, para não acontecer que, por fim, venha a molestar-me.”
6 Teʼuri xu bij chique:
6 Então o Senhor disse:
7 Bay, we queje xu ʼan ni mal laj juez ile, ¿xataba i Dios n-que u to ti je re ire? Ire que u to na niʼpa i quiqui tzʼonoj qui tobal che chi paʼij chi chaʼab. ¿Xataba ca baytaj chu ʼonquil wach quiqui tzʼonoj che? N-ca baytaj taj.
7 Será que Deus não fará justiça aos seus escolhidos, que a ele clamam dia e noite, embora pareça demorado em defendê-los?
8 Quin bij chiwe: i Dios que u to na; cu ʼan la i ʼatbal tzij chique. Xui-ri, are ca cʼun i Achi aj Chicaj, ¿ʼo nawi ʼuri jujun chi cul qui cʼux che? (Queje ile xu bij i Jesus chique.)
8 Digo a vocês que, depressa, lhes fará justiça. Contudo, quando o Filho do Homem vier, será que ainda encontrará fé sobre a terra?
9 Je ʼo jujun winak quiqui bij ique lic je ʼutz, y xa quiqui kajsaj qui ʼij i juban. Cumal i winak-le, i Jesus xu bij i tijojbal tzij-i:
9 Jesus também contou esta parábola para alguns que confiavam em si mesmos, por se considerarem justos, e desprezavam os outros:
10 —Je ʼo queb achiab xe ʼe chu tzʼonoxic pa rachoch i Dios. I jun are aj Fariséo, i jun chic, aj tzʼonol alcawal.
10 — Dois homens foram ao templo para orar: um era fariseu e o outro era publicano.
11 I aj Fariséo, tacʼalic queje iri ca tijin chu bixquil: “Dios, quin tioxij chawe, man yin n-in ta queje pacha i juban winak. Ique xa je iliʼom, je mal laj tak winak, xak quiqui kajsaj qui ʼij cuʼ ixokib ne te quixokil. Lic quin tioxij chawe n-in ta pacha i aj alcawal-i.
11 O fariseu ficou em pé e orava de si para si mesmo, desta forma: “Ó Deus, graças te dou porque não sou como os demais homens, roubadores, injustos e adúlteros, nem ainda como este publicano.
12 Camul quin mayij in waʼim pa seman y quin ya wib chu tzʼonoxic chawe. Niʼpa i quin chʼaco, quin ya jun tant re i lajuj chawe.” (Queje xu bij i aj Fariséo ile che i Dios.)
12 Jejuo duas vezes por semana e dou o dízimo de tudo o que ganho.”
13 I aj tzʼonol alcawal n-queje ta xu ʼan ire ile. Ire, naj xcanaj wi, n-xtzun ta chicaj man xqʼuix che. Cʼax xu na u cʼux, xu chʼay u wach u cʼux y xu bij: “¡Dios, chawila toʼbal in wach, xa in ajmac laj winak!” (Queje u tzij ile xu bij che i Dios.)
13 O publicano, estando em pé, longe, nem mesmo ousava levantar os olhos para o céu, mas batia no peito, dizendo: “Ó Deus, tem pena de mim, que sou pecador!”
14 Yin quin bij chiwe, i aj tzʼonol alcawal xtzalij chi rachoch ʼutz chic chuwach i Dios; n-cumaj taj pacha i aj Fariséo. Queje ile xeʼelok, man pachin coʼon nim che rib, ire ʼut xa ca kajsax ni u ʼij; y pachin coʼon chʼutin che rib, are ca nimarsax na ʼuri u ʼij. (Queje i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus chique.)
14 Digo a vocês que este desceu justificado para a sua casa, e não aquele. Porque todo o que se exalta será humilhado; mas o que se humilha será exaltado.
15 ʼO i winak xe qui cʼam li ral tak cacʼal ruʼ i Jesus man cu ya ni u ʼab piquiwi. I u tijoxelab, are xquilo, xe oc chi qui ʼatixic.
15 Traziam também as crianças a Jesus para que ele as abençoasse, mas os discípulos, ao verem isso, os repreendiam.
16 Xui-ri, i Jesus xe u siqʼuij i acʼalab ruʼ y xu bij:
16 Jesus, porém, chamando as crianças para junto de si, disse:
17 Sak laj tzij quin bij chiwe, jun we n-cu coj ti u tzij i Dios, we n-cu ʼan ta che u cʼux pacha u cʼux jun acʼal, n-coc ta ʼuri che u ʼatbal tzij i Dios —xu bij chique.
17 Em verdade lhes digo: Quem não receber o Reino de Deus como uma criança de maneira nenhuma entrará nele.
18 Jun achi nim u patan piquiwi i aj Israel winak xupon ruʼ i Jesus y xu tzʼonoj che:
18 Certo homem de destaque perguntou a Jesus: — Bom Mestre, que farei para herdar a vida eterna?
19 I Jesus xu bij che:
19 Jesus respondeu:
20 Yet awetaʼam i lajuj tzij pixab: “Ma min awib ruʼ jun ixok we n-awixokil taj; mat camsanic; ma ʼan elaʼ; ma ʼan mentir chirij jun winak, cha cojo qui ʼij a kajaw a chuch” —xu bij i Jesus che.
20 Você conhece os mandamentos: “Não cometa adultério”, “não mate”, “não furte”, “não dê falso testemunho”, “honre o seu pai e a sua mãe”.
21 —Ronojel ile ʼis in ʼanom lok cʼa are in chʼutin —xu bij i achi che.
21 Então o homem disse: — Tudo isso tenho observado desde a minha juventude.
22 I Jesus, are xu ta ile, xu bij:
22 Ouvindo isso, Jesus lhe disse:
23 I achi, are xu ta ile, xoc chi bis man lic beyom.
23 Mas, ouvindo ele estas palavras, ficou muito triste, porque era riquíssimo.
24 I Jesus, are xrilo chi ca bisonic, xu bij:
24 Jesus, vendo-o assim triste, disse:
25 Cʼax u ʼanic chi jun beyom cu jach rib puʼab i Dios; cʼax ile chuwach i ricʼawic jun camey che i tel re jun acuxa —xu bij chique.
25 Porque é mais fácil um camelo passar pelo fundo de uma agulha do que um rico entrar no Reino de Deus.
26 Are ʼuri, niʼpa i xqui ta ile xqui bij:
26 Os que ouviram isto perguntaram: — Sendo assim, quem pode ser salvo?
27 I Jesus xu bij chique:
27 Mas Jesus respondeu:
28 Teʼuri i ma Pédro xu bij che:
28 Então Pedro disse: — Eis que nós deixamos nossa casa e seguimos o senhor.
29 I Jesus xi bij chique:
29 Jesus lhes respondeu:
30 nim i cu chʼac na puwi ile waral chuwach i jyub taʼaj; xak coʼon panok ʼo ni u cʼaslemal chi n-ca qʼuis ta chic —xu bij i Jesus chique.
30 que não receba, no presente, muitas vezes mais e, no mundo por vir, receberá a vida eterna.
31 I Jesus xe u siqʼuij i cablajuj u tijoxelab ruʼ y xu bij chique:
31 Chamando os doze para um lado, Jesus lhes disse:
32 Ire ca jach na piquiʼab i ne te aj Israel winak. Ique quiqui yoʼya na, quiqui bij cʼax che, y quiqui chubaj ni u palaj.
32 Ele será entregue aos gentios, que vão zombar dele, insultá-lo e cuspir nele.
33 Quiqui jic u loʼxic, teʼuri quiqui camsaj, xui-ri churox ʼij ca walij chiquixol i camnak —xu bij i Jesus chique.
33 Depois de açoitá-lo, eles o matarão, mas, ao terceiro dia, ressuscitará.
34 I u tijoxelab n-xqui ta tu be i xu bij-le. N-xquetamaj taj wach usucʼ i xu lapo; n-xqui ta tu be wach i queʼelok.
34 Eles, porém, não entenderam nada disso. O significado dessas palavras lhes era encoberto, e eles não sabiam do que Jesus estava falando.
35 I Jesus ca tijin chi be, nakaj chic ʼo wi che i tinimit Jerico. ʼO jun mawach cul pa be, ca tijin chu tzʼonoxic mer chique i winak.
35 Aconteceu que, quando Jesus se aproximava de Jericó, um cego estava sentado à beira do caminho, pedindo esmolas.
36 Are xu ta chi je qʼui i winak ca tijin quicʼawic, “¿Wach copis ile?” xu bij.
36 E, ouvindo o barulho da multidão que passava, perguntou o que era aquilo.
37 Xqui bij che chi are i Jesus aj Nazaret ca tijin ricʼawic.
37 Anunciaram-lhe que Jesus, o Nazareno, estava passando.
38 Are ʼuri xsiqʼuin che:
38 Então ele gritou: — Jesus, Filho de Davi, tenha compaixão de mim!
39 I winak chi je nabe bi chuwach i Jesus, xqui yajo man cacaj cu mayij siqʼuinic. Ire xa xu cowij u bixquil che i Jesus:
39 E os que iam na frente o repreendiam para que se calasse. Mas ele gritava cada vez mais: — Filho de Davi, tenha compaixão de mim!
40 Are ʼuri i Jesus xtacʼ canic y xu tak u cʼamic. Are xnakajab ruʼ, xu bij che:
40 Jesus parou e mandou que trouxessem o cego. E, tendo ele chegado, Jesus perguntou:
41 —¿Wach cawaj quin ʼan chawe? —coʼono.
41 — O que você quer que eu lhe faça? Ele respondeu: — Senhor, que eu possa ver de novo.
42 I Jesus xu bij che:
42 Jesus lhe disse:
43 Juntir xtzun i mawach y xterej bi chirij i Jesus, ca tijin chu camwaxic, ca tijin chu tioxixic che i Dios. Je niʼpa i winak xe ʼilaw ile xak xqui coj u ʼij i Dios.
43 Imediatamente ele passou a ver de novo e seguia Jesus, glorificando a Deus. Também todo o povo, vendo isto, dava louvores a Deus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.