Lucas 16

I 'utz laj tzij re i dios (ACR-ACC) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 I Jesus, ʼo jun tzij xu bij chique i u tijoxelab. Xu bij:
1 Jesus disse aos seus discípulos:
2 Rumal ʼuri, xu siqʼuij i u mocom ruʼ; xu bij che: “¿Wach cat tijin yet chu ʼanic, chi quiqui bij i winak chwe? Ya cat wesaj na che a chac; cha yijba ʼuri jun wuj chwe, ʼalijinsabal-re wach u ʼonom can in chac.” Queje ile xbix che rumal u patron.
2 Por isso ele o chamou e disse: “Eu andei ouvindo umas coisas a respeito de você. Agora preste contas da sua administração porque você não pode mais continuar como meu administrador.”
3 Are ʼuri i mocom xoc chi chʼobonic: “¿Wach i quin ʼano? man in patron ya quin resaj che in chac,” xu bij pu cʼux. “Yin n-ta in choʼab quin chacun chuwach ulew, xak quin qʼuix che we toʼ quin tzʼonoj mer chique i winak.
3 — Aí o administrador pensou: “O patrão está me despedindo. E, agora, o que é que eu vou fazer? Não tenho forças para cavar a terra e tenho vergonha de pedir esmola.
4 ¡Ya xcʼun pin jolom wach i quin ʼano! Teʼuri ʼo ni winak quin qui cʼulaj na cuʼ ruʼ ja, are n-ta chic in patron.” Queje ile xu chʼob pu jolom.
4 Ah! Já sei o que vou fazer… Assim, quando for mandado embora, terei amigos que me receberão nas suas casas.”
5 Teʼuri xe u siqʼuij ruʼ, niʼpa i ʼo qui cʼas ruʼ u patron. I nabe chi xupon ruʼ xu tzʼonoj che: “¿Niʼpa a cʼas ruʼ in patron?” xu bij.
5 — Então ele chamou todos os devedores do patrão e perguntou para o primeiro: “Quanto é que você está devendo para o meu patrão?”
6 “In cʼasom cien lat acéite ruʼ,” xu bij i jun che. Are ʼuri i mocom xu jach jun wuj che y xu bij: “Ri i a wuj-i; chat culok y cha jalwachij i tzʼib chuwach; xa cincuénta cha tzʼibaj chuwach,” xu bij che.
6 — “Cem barris de azeite!” — respondeu ele.
7 Teʼuri xu tzʼonoj che jun chic: “Y yet, ¿niʼpa a cʼas ruʼ in patron?” “Cien tonel trígo in cʼasom ruʼ,” xu bij i jun chic. Ire xu bij ʼuri che: “Ri i a wuj-i; chat culok y cha jalwachij i tzʼib chuwach; xa ochénta cha tzʼibaj chuwach,” xu bij che.
7 — Para o outro ele perguntou: “E você, quanto está devendo?”
8 I u patron, are xu ta wach u ʼanom i mal laj u mocom, xu bij chi lic ʼo u noʼoj, man u tzucum pa i coc wi, we ʼelsam chic che u chac. (Xu ʼan ire chi ʼo i quiqui cʼulaj cuʼ pa cachoch.) I winak chi toʼ je re u wach i jyub taʼaj, lic je sicʼaj chu tzucuxic wach i rajwaxic che i qui cʼaslemal. Mas je sicʼaj chiquiwach i je re i Dios.
8 — E o patrão desse administrador desonesto o elogiou pela sua esperteza. E Jesus continuou:
9 Yin quin bij chiwe, niʼpa i ubitak iwe, chi ʼana cwent wach qui ʼan ruʼ. Chi ʼana i ʼutz ruʼ, teʼuri are quix camic, ʼo ni quix cʼulaw ʼuri ruʼ, che i rachoch chila chicaj.
9 Por isso eu digo a vocês: usem as riquezas deste mundo para conseguir amigos a fim de que, quando as riquezas faltarem, eles recebam vocês no lar eterno.
10 Jun, we cu ʼan i ʼutz ruʼ i jubiʼ yatal puʼab, xak cu ʼan ni ʼutz ʼuri ruʼ, we nim i yatal che. Xak queje ile, we ʼo jun, we n-ʼus ti cu ʼan che i jubiʼ ʼo puʼab, xak n-cu ʼan ta ʼutz ʼuri che, we ʼo ni uqʼuial ruʼ.
10 Quem é fiel nas coisas pequenas também será nas grandes; e quem é desonesto nas coisas pequenas também será nas grandes.
11 Yix ʼuri, we ni ʼanom ti ʼutz ruʼ ubitak iwe chi xa re u wach i jyub taʼaj, ¿pachin ʼuri cu ya ni beyomal sakil piʼab? Mi jun.
11 Pois, se vocês não forem honestos com as riquezas deste mundo, quem vai pôr vocês para tomar conta das riquezas verdadeiras?
12 We n-qui ʼan ti ʼutz ruʼ ile chi xa okxanim piʼab, ¿xataba ca yaʼ ʼuri piʼab i mer iwe yix?
12 E, se não forem honestos com o que é dos outros, quem lhes dará o que é de vocês?
13 Mi jun ca tiqui che, we je ʼo queb u patron ca chacun cuʼ. Queʼelok, xa jun cʼax cu naʼo, y jun tzel crilo. Xa jun chique, ʼutz u ʼanic u chac cu ʼan che; y che i jun, n-kas ta cu ʼan cas che. N-quix tiqui ta che, we qui ya iwib chu ʼonquil u chac i Dios, xak qui ya iwib chu molic i mer. (Queje ile xu bij i Jesus chique u tijoxelab.)
13 — Um escravo não pode servir a dois donos ao mesmo tempo, pois vai rejeitar um e preferir o outro; ou será fiel a um e desprezará o outro. Vocês não podem servir a Deus e também servir ao dinheiro.
14 Je ʼo jujun aj Fariséo que tijin chu tayic u tzij-le. Ique xe oc chu yoʼyaxic wach i xu bij, man i aj Fariséo kus quiquil i mer.
14 Os fariseus ouviram isso e zombaram de Jesus porque amavam o dinheiro.
15 Are ʼuri i Jesus xu bij chique:
15 Então Jesus disse a eles:
16 I ujer ʼatbal tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises, xak i qui cʼutunic i ujer ajbil u tzij i Dios, niʼpa ile ʼo piquiwi i winak cʼa xcʼun ni ma Wan, aj kajsanel ya. Teʼuri xpe i ʼutz laj tzij re u jekbal u ʼatbal tzij i Dios; are iri are i ca tijin u paxsaxic woʼor. Y conojel i winak ʼis quiqui ʼan pen que oc che u ʼatbal tzij i Dios.
16 — A
17 I usucʼ i ujer ʼatbal tzij n-ca jalwachix taj; mi xa ta jubiʼ ca sachsax u wach che. Iwetaʼam yix iri: cʼax u sachsaxic u wach i caj i jyub taʼaj, xui-ri mas cʼax u jalwachixic u wach jun ral tzʼib re i ujer ʼatbal tzij. Lic n-ca jalwachix taj.
17 — É mais fácil o céu e a terra desaparecerem do que ser tirado um simples acento de qualquer palavra da Lei.
18 Jun achi, we cu jach nubi i rixokil y we xcucʼaj chic quib ruʼ jun chic ixok, ʼo u mac ʼuri chuwach i Dios. Xak we jun achi xcʼuli ruʼ jun ixok chi jachtal can rumal i rachijil, ʼo ni u mac i ucab achi chuwach i Dios.
18 — Se um homem se divorciar e casar com outra mulher, comete adultério. E quem casar com a mulher divorciada também comete adultério.
19 ʼO jun achi beyom, lic chom u ʼuʼ, lic pakalic. Ire, ʼij ʼij, pacha tak ʼo nimaʼij chi rachoch.
19 Jesus continuou:
20 Xak ʼo jun achi nibaʼ, ma Lázaro u bi, ʼij ʼij cul chila pa ocbal bic che i rachoch i beyom. Ire, lic ʼo chʼac che, ronojel i u chʼacul,
20 Havia também um homem pobre, chamado Lázaro, que tinha o corpo coberto de feridas, e que costumavam largar perto da casa do rico.
21 y je ʼo tak i tzʼi que tejeb ruʼ y xqui riʼ u wach i chʼac che. I nibaʼ-le lic cu tij numic; cu rayij u wach i u cʼajnil i wa chi ca tzak chuxeʼ u mexa i beyom.
21 Lázaro ficava ali, procurando matar a fome com as migalhas que caíam da mesa do homem rico. E até os cachorros vinham lamber as suas feridas.
22 Xoʼon panok xcam i nibaʼ, teʼuri i ángel xqui cʼam bi pa glória, pa ʼo wi i mam Abraham. Xoʼon chupanok, xak xcam i beyom, y xmukic.
22 O pobre morreu e foi levado pelos anjos para junto de Abraão, na festa do céu. O rico também morreu e foi sepultado.
23 Ire are xupon pa qui qʼuijibal i camnak, lic xu tij uyej. Are ʼo chupam i cʼax-le, xtzun chicaj, y xril i mam Abraham, cʼo li cʼa naj, xak xril u wach i ma Lázaro, ʼo pu tzal.
23 Ele sofria muito no
24 Are ʼuri, xsiqʼuin pan che: “Ta Abraham, chawila toʼbal in wach. Cha taka li a-Lázaro cu mu li u wi u ʼab pa ya, col u jorobsaj i utzamwaʼ. Lic quin tij uyej waral chupam u rep i ʼaʼ.” (Queje ile xu bij.)
24 Então gritou: “Pai Abraão, tenha pena de mim! Mande que Lázaro molhe o dedo na água e venha refrescar a minha língua porque estou sofrendo muito neste fogo!”
25 Teʼuri i mam Abraham xu bij che: “Wacʼal, cha cʼun cha cʼux chi yet, are at cʼas chuwach i jyub taʼaj, xui i ʼutz xa tijo, n-ti xoʼon palt chawe; i ma Lázaro, lic uyej xu tijo. Woʼor, ire ca quicot waral, y yet uyej ca ʼano.
25 — Mas Abraão respondeu: “Meu filho, lembre que você recebeu na sua vida todas as coisas boas, porém Lázaro só recebeu o que era mau. E agora ele está feliz aqui, enquanto você está sofrendo.
26 Y n-xui ta la ile, ʼo jun nim laj siwan chakaxol iwuʼ yix; we ʼo jun craj ca ʼax jela, n-ta quicʼaw wi; xak i je ʼo jela we cacaj que ʼax li waral, n-ta quicʼaw wi,” xu bij i mam Abraham che.
26 Além disso, há um grande abismo entre nós, de modo que os que querem atravessar daqui até vocês não podem, como também os daí não podem passar para cá.”
27 Teʼuri i beyom xu bij chic che: “Cuyu in mac, Ta, lic quin tzʼonoj chic jun pawor chawe: cha taka bi i a-Lázaro pa rachoch in kajaw,
27 — O rico disse: “Nesse caso, Pai Abraão, peço que mande Lázaro até a casa do meu pai
28 man je ʼo joʼob in chaʼ, y che u bij chique ma ta que pe chi, col qui tija i cʼax waral,” xu bij che.
28 porque eu tenho cinco irmãos. Deixe que ele vá e os avise para que assim não venham para este lugar de sofrimento.”
29 Are ʼuri i mam Abraham xu bij che: “Ique qui tom wach u tzʼibam can i mam Moises, xak wach i qui tzʼibam can i je ajbil u tzij i Dios ujer. Chiqui ʼana cas che i tzij-le,” xu bij che.
29 — Mas Abraão respondeu: “Os seus irmãos têm a
30 I beyom xu bij ʼuri: “Katzij, Ta Abraham, péro n-coʼon ta ile chique. Xui-ri, we ta ca walij nubi jun camnak y ca ʼe cuʼ, ique quiqui jalwachij ni qui cʼaslemal ʼuri,” xcha.
30 — “Só isso não basta, Pai Abraão!”, respondeu o rico. “Porém, se alguém ressuscitar e for falar com eles, aí eles se arrependerão dos seus pecados.”
31 I mam Abraham xu bij che: “Ique, we n-quiqui ʼan ta cas che i tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises, xak cumal i ajbil u tzij i Dios, xak n-quiqui ʼan ta cas ʼuri che u tzij jun camnak walijnak,” xu bij i mam Abraham che. (Queje u tzij i Jesus ile chique i je aj Fariséo winak.)
31 — Mas Abraão respondeu: “Se eles não escutarem Moisés nem os profetas, não crerão, mesmo que alguém ressuscite.”

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 16, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.