Lucas 14

I 'utz laj tzij re i dios (ACR-ACC) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Che jun uxlambal ʼij, i Jesus xa ʼe pa waʼim ruʼ jun cajʼatzil i aj Fariséo. Chila pa rachoch i jun-le, xak je ʼo juban chic aj Fariséo, que tijin chu cʼacʼalixic i Jesus, quiqui tzucbej u mac.
1 Num sábado, Jesus entrou na casa de certo líder fariseu para tomar uma refeição. E as pessoas que estavam ali olhavam para Jesus com muita atenção.
2 Xak ʼo jun achi chuwach i Jesus, sipojnak u chʼacul.
2 Um homem, com as pernas e os braços inchados, chegou perto dele.
3 Are ʼuri i Jesus ʼo jun tzij xu tzʼonoj chique i je tijonel re i ujer ʼatbal tzij, xak chique i aj Fariséo. Xu bij chique.
3 E Jesus perguntou aos mestres da Lei e aos fariseus:
4 Ique n-xe chʼaw taj. Are ʼuri i Jesus xu chap i achi, y xrutzirsaj, y xu tak bi chi rachoch.
4 Mas eles não responderam nada. Então Jesus pegou o homem, curou-o e o mandou embora.
5 Teʼuri xu bij chique i aj Fariséo:
5 Aí disse:
6 Ique n-xqui rik ta chic u laʼic u wach che.
6 E eles não puderam responder.
7 Teʼuri i Jesus xrilo chi ʼo jujun chique je siqʼuim che i waʼim, xa quiqui tzucuj i cubibal ʼo u ʼij are que cubi chi mexa. Are ʼuri xu bij jun tijojbal tzij chique:
7 Certa vez Jesus estava reparando como os convidados escolhiam os melhores lugares à mesa. Então fez esta comparação:
8 —Yix, we ʼo jun winak quix u siqʼuij che jun nimaʼij re cʼulanquil, mix cubi che i cubibal mas ʼo u ʼij. Mok ʼo jun ca cʼun na mas ʼo u ʼij chawach yet.
8 — Quando alguém convidá-lo para uma festa de casamento, não sente no melhor lugar. Porque pode ser que alguém mais importante tenha sido convidado.
9 Teʼuri ca cʼun i rajaw ja, chi ix u siqʼuim chix queb; mok cu bij chawe: “Cha ya a cubibal che i jun-le,” cu bij. Teʼuri yet toʼ cat qʼuix che, y cat ʼe chu tzucuxic jun a qʼuijibal n-tu ʼij.
9 Então quem convidou você e o outro poderá dizer a você: “Dê esse lugar para este aqui.” Aí você ficará envergonhado e terá de sentar-se no último lugar.
10 Are i ca ʼano, we ʼo jun cat u siqʼuij che jun nimaʼij, jat ʼe cul che i qʼuijibal chi n-tu ʼij. We queje ca ʼan yet ile, i rajaw ja ca cʼun ʼuri awuʼ y cu bij chawe: “Ta, saʼaj ni jewa-ri, che jun qʼuijibal mas ʼo u ʼij, cu bij chawe.” Queje ile, cocsax ni a ʼij chiquiwach conojel i je cul awuʼ chi mexa.
10 Pelo contrário, quando você for convidado, sente-se no último lugar. Assim quem o convidou vai dizer a você: “Meu amigo, venha sentar-se aqui num lugar melhor.” E isso será uma grande honra para você diante de todos os convidados.
11 Man pachin coʼon nim che rib, ire ʼut xa ca kajsax ni u ʼij; xak pachin coʼon chʼutin che rib, are ca nimarsax na ʼuri u ʼij. (Queje xu bij i Jesus ile chique.)
11 Porque quem se engrandece será humilhado, mas quem se humilha será engrandecido.
12 Teʼuri xu bij che i jun chi je siqʼuiw-nak:
12 Depois Jesus disse ao homem que o havia convidado:
13 Are i ca ʼano, are ca ʼan jun nim laj waʼim, che a siqʼuij i nibaʼib, che a siqʼuij i je sic, xak i je clis, xak i je mawach.
13 Mas, quando você der uma festa, convide os pobres, os aleijados, os coxos e os cegos
14 Queje ile, ca pe ni ʼutz pawi. Ique n-que tiqui ta chu tojic chawe, xui-ri i Dios cu toj na chawe are cu rik i ʼij chi que walij niʼpa i je ʼutz chuwach ire. (Queje ile xu bij i Jesus chique.)
14 e você será abençoado. Pois eles não poderão pagar o que você fez, mas Deus lhe pagará no dia em que as pessoas que fazem o bem ressuscitarem.
15 Jun chique i je ʼo chila, are xu ta i tzij-le, xu bij che i Jesus:
15 Um dos que estavam à mesa ouviu isso e disse para Jesus: — Felizes os que irão sentar-se à mesa no
16 I Jesus xu bij che:
16 Então Jesus lhe disse:
17 Are xu rik i ʼor, xu tak u mocom chu bixquil chique chi ʼis yij chic wach i quiqui tijo. “Chix petok, man ronojel ʼis yij chic,” xu bij chique.
17 Quando chegou a hora, mandou o seu empregado dizer aos convidados: “Venham, que tudo já está pronto!”
18 Are ʼuri, conojel ʼis xe oc chu tzʼonoxic cuybal mac che. Jun xu bij: “Yin cʼa te in loʼom juban wulew, y ʼo u chac quin ʼe chi rilic; quin tzʼonoj chawe ca cuy na in mac,” xu bij.
18 — Mas eles, um por um, começaram a dar desculpas. O primeiro disse ao empregado: “Comprei um sítio e tenho de dar uma olhada nele. Peço que me desculpe.”
19 I jun chic xu bij: “Yin cʼa te in loʼom joʼob yunt in boyexab, y que ʼe wila we je ʼutz che i chac. Quin tzʼonoj chawe, cha cuyu in mac,” xu bij.
19 — Outro disse: “Comprei cinco juntas de bois e preciso ver se trabalham bem. Peço que me desculpe.”
20 Jun chic xu bij: “Yin cʼa te in cʼulinak, rumal-i n-quin ʼe taj,” coʼono.
20 — E outro disse: “Acabei de casar e por isso não posso ir.”
21 I mocom, are xtzalij ruʼ u patron, ʼis xu bij che ronojel ile. Are ʼuri i patron xpe roywal, y xu bij che u mocom: “Cha bisoj, jat pa tak be re i tinimit, xak pa tak chʼut be; che a cʼama li ʼo i rajwaxic chique, xak niʼpa i je sic, xak i je clis, xak i je mawach,” xu bij che.
21 — O empregado voltou e contou tudo ao patrão. Ele ficou com muita raiva e disse: “Vá depressa pelas ruas e pelos becos da cidade e traga os pobres, os aleijados, os cegos e os coxos.”
22 I mocom xa ʼe chu ʼonquil, teʼuri xcʼun chic ruʼ u patron y xu bij che: “Nim laj winak, ya ʼis xin ʼano pacha i xa bij chwe, y cʼo i qʼuijibal n-ta rajaw,” coʼono.
22 — Mais tarde o empregado disse: “Patrão, já fiz o que o senhor mandou, mas ainda está sobrando lugar.”
23 Are ʼuri i u patron xu bij chic che: “Jat tzam tak ja, cha tzucuj pa tak be chila, xak pa tak chʼut be, y cha ʼana li pen chique i je ʼo chila, man quin nojsaj ni wachoch.
23 — Aí o patrão respondeu: “Então vá pelas estradas e pelos caminhos e obrigue os que você encontrar ali a virem, a fim de que a minha casa fique cheia.
24 Tapeʼ, ique chi xe in tak qui siqʼuixic nabe, mi jun chique cu tij i waʼim chi in yijbam.” (Queje i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus chique.)
24 Pois eu afirmo a vocês que nenhum dos que foram convidados provará o meu jantar!”
25 Je qʼui i winak je teren chirij i Jesus. Ire xu pisquilij rib y xu bij chique:
25 Certa vez uma grande multidão estava acompanhando Jesus. Ele virou-se para eles e disse:
26 —Jun, we ca cʼun wuʼ, we craj coʼon che rib jun in tijoxel, ʼo u chac mas cʼax chin u na ni yin chiquiwach i u kajaw, i u chuch, xak i rixokil ralcʼwal, xak i ratz u chaʼ, xak i je ranab. Jun n-ca tiqui ta chi terejic chwij, we n-cʼax ta quin u na yin chiquiwach ique. Xak n-ca tiqui ta chi terejic chwij we mas cʼax cu na rib ire chinwach yin.
26 — Quem quiser me acompanhar não pode ser meu seguidor se não me amar mais do que ama o seu pai, a sua mãe, a sua esposa, os seus filhos, os seus irmãos, as suas irmãs e até a si mesmo.
27 N-xui ta la ile, jun, we we-yin, ʼo u chac ca terej chwij, tupu ca cam na rumal. Pachin n-craj ti u ʼanic ile, n-ca tiqui ta ʼuri chu ʼanic in tijoxel che rib. (Queje xu bij i Jesus ile chique, cʼutbal-re we quiqui chʼij i terejic chirij.) Xak xu bij:
27 Não pode ser meu seguidor quem não estiver pronto para morrer como eu vou morrer e me acompanhar.
28 —We ʼo jun chiwe craj cu yac jun nim laj rachoch, ire ca cubi na chu chʼobic niʼpa i mer rajwaxic che, mokxa n-coʼon taj cu qʼuisbej-re.
28 Se um de vocês quer construir uma torre , primeiro senta e calcula quanto vai custar, para ver se o dinheiro dá.
29 Queje ile coʼon-na, man mokxa xui i u cubibal cu yijba, y coʼon panok n-cu qʼuis taj. Niʼpa i que ʼilawic que oc chu yoʼyaxic,
29 Se não fizer isso, ele consegue colocar os alicerces, mas não pode terminar a construção. Aí todos os que virem o que aconteceu vão caçoar dele, dizendo:
30 y que tzen chu bixquil: “I achi-le xu jek u ʼanic i rachoch y n-xtiqui ta chu qʼuisic,” que cha.
30 “Este homem começou a construir, mas não pôde terminar!”
31 Xak we jun ʼatol tzij retaʼam chi petnak jun chic ʼatol tzij chi chʼoʼoj ruʼ, nabe ca cubi na chu chʼobic we ca tiqui che i chʼoʼoj, man ire xa je lajuj mil u soldádo; i jun chi col u ʼana chʼoʼoj, je véinte mil i u soldádo je rucʼam.
31 — Se um rei que tem dez mil soldados vai partir para combater outro que vem contra ele com vinte mil, ele senta primeiro e vê se está bastante forte para enfrentar o outro.
32 We cu na u be chi n-ca tiqui ta che, que u tak bi juban u takon ruʼ i ʼatol tzij chi ya ca cʼunic. Tzʼakat i jun cʼa naj ʼo wi cu tzʼonoj che chi quiqui chomarsaj quib chiquiwach. (Queje i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus chique i winak, man ʼo u chac quiqui chʼob na we quiqui chʼij i terejic chirij.)
32 Se não fizer isso, acabará precisando mandar mensageiros ao outro rei, enquanto este ainda estiver longe, para combinar condições de paz. Jesus terminou, dizendo:
33 Teʼuri xu bij chique:
33 — Assim nenhum de vocês pode ser meu discípulo se não deixar tudo o que tem.
34 I atzʼam, lic cu rik u chac chake, xui-ri we xsach i u tzayil, ¿wach u ʼonquil ʼuri coʼon tan chic tza?
34 — O sal é uma coisa útil; mas, se perde o gosto, deixa de ser sal.
35 Lic n-ta chic u chac. We ca coj chuwach ulew, n-cu to tu choʼab i ulew; xak we ca tix puwi juban u mul chʼe-quen re awon, xak n-cu to ta pichʼ u choʼab. Lic n-ta chic u chac; xui cʼakic chubi-re. Pachin ʼo u xiquin chu tayic, chu ta u be —xu bij i Jesus chique.
35 É jogado fora, pois não serve mais nem para a terra nem para o monte de esterco. Se vocês têm ouvidos para ouvirem, então ouçam.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.