Gálatas 5
I 'utz laj tzij re i dios (ACR-ACC) vs NTLH
1 I Crísto xoj resaj puʼab i ujer ʼatbal tzij, xoʼonbej chake chi n-ta chic pakawi; rumal-i yix chix ʼol queje ile, mi ya chic iwib piquiʼab ique chi que terej chirij i ʼatbal tzij-le.
1 Cristo nos libertou para que nós sejamos realmente livres. Por isso, continuem firmes como pessoas livres e não se tornem escravos novamente.
2 Chitapeʼ. Yin in a-Páblo quin bij iri chiwe: we yix qui ya iwib ca ʼani i retal circuncision che i chʼacul, queʼel ʼuri n-tu chac i Crísto chiwe.
2 Prestem atenção! Eu, Paulo, afirmo que, se vocês deixarem que os circuncidem , então Cristo não tem nenhum valor para vocês.
3 Xak quin bij chic chiwe chi pachin jun cu ya rib chi ca ʼani i retal che u chʼacul pacha que i aj Israel, ʼo chukul ʼuri cu ʼan na pacha i cu bij ronojel i ʼatbal tzij que ique.
3 Repito isto mais uma vez para qualquer homem que deixar que o circuncidem: esse homem é obrigado a obedecer a toda a lei .
4 ʼO jujun chiwe yix quiqui chʼobo chi que eʼel ʼutz chuwach i Dios xa rumal u ʼonquil niʼpa i ʼatbal tzij-le. We queje qui ʼan yix ile, iwoʼtam can ʼuri i Crísto; iwoʼtam can i utzil chomal sujtal chiwe rumal i Dios.
4 Vocês que querem que Deus os aceite porque obedecem à lei estão separados de Cristo e não têm a graça de Deus.
5 Péro yoj n-oj ta queje ile. Rumal u Tewal i Dios, cul ka cʼux che chi coj eʼel ʼutz chuwach i Dios xa rumal u cubibal ka cʼux che i Crísto.
5 Mas nós temos a esperança de que Deus nos aceitará, e é isso o que esperamos pelo poder do Espírito de Deus, que age por meio da nossa fé.
6 Man we yoj oj ʼo che i Jesucrísto, n-ta coʼon ʼuri we ʼo i retal che i ka chʼacul, xak we n-taj. Are i mer rajwaxic, are i u cubibal ka cʼux che i Crísto, xak we ʼo u cʼaxnabal ka cʼux rumal.
6 Pois, quando estamos unidos com Cristo Jesus, não faz diferença nenhuma estar ou não estar circuncidado. O que importa é a fé que age por meio do amor.
7 I yix, ʼutz i ʼanom teʼek. ¿Pachin xa ʼanaw chiwe chi xi mayij u cojic i sak laj tzij? ¿Pachin xix tunuwic?
7 Vocês estavam indo tão bem! Quem convenceu vocês a deixarem de seguir a verdade?
8 N-are ti Dios xa ʼanawic, man are ire chi quix u siqʼuij ruʼ.
8 É claro que quem os convenceu não foi Deus, que os chamou .
9 Cha cʼun chi cʼux wach coʼon i cunbal re i caxlanwa: xa pichʼ coc ruʼ i ʼor, péro ronojel i ʼor ca walij rumal.
9 Como dizem por aí: “Um pouco de fermento fermenta toda a massa.”
10 Xui-ri yin, cul in cʼux che chi qui chʼob ni yix pacha i quin chʼob yin man xa jun i Kajwal ʼo pakawi. Xui-ri, i Dios cu ya na pa tojpen pachin ca tijin chu yojic i nojbal yix, n-ta coʼono xa pachinok.
10 Mas eu ainda tenho confiança em vocês. A nossa união com o Senhor me dá a certeza de que vocês voltarão a pensar da maneira certa. E também tenho certeza de que o homem que está perturbando vocês, seja ele quem for, será castigado por Deus.
11 Ix wachalal, i tzij chi quin tijin yin chu paxsaxic, are iri: chi xa rumal u camic i Crísto chuwach i cruz ʼo i kelbal chi sak. N-quin bij ta chic we ʼo u chac cʼa caka coj i retal che i ka chʼacul. We tene cʼa quin bij ile, n-queje tene quiqui ʼan chʼoʼoj-i i aj Israel winak chwij.
11 Porém, irmãos, se é verdade que eu continuo a anunciar que a circuncisão é necessária, por que é que sou perseguido? Se eu anunciasse isso, então a minha pregação a respeito da cruz de Cristo não causaria dificuldade para ninguém.
12 Je niʼpa i quix qui cʼachirsaj chu cojic i retal che i chʼacul yix, mas ʼutz we tene suʼ quiqui jaqʼuij i u cwenta i qui chʼacul ique.
12 E, quanto a esses homens que andam perturbando vocês, eu gostaria que se castrassem de uma vez!
13 Yix ix wachalal, ix sicʼtal rumal i Dios, ʼelsabal iwe puʼab i ujer ʼatbal tzij. Xui-ri mi chʼob yix mokxa ix oʼtam chu ʼanic ronojel tak u rayijbal i nojbal; n-are taj. Are i rumal ix oʼtam, are tobal na re iwib chiwach rumal u cʼaxnabal i cʼux.
13 Porém vocês, irmãos, foram chamados para serem livres. Mas não deixem que essa liberdade se torne uma desculpa para permitir que a natureza humana domine vocês. Pelo contrário, que o amor faça com que vocês sirvam uns aos outros.
14 Cʼax chi na iwib chiwach, man ronojel i usucʼ i ʼatbal tzij re i mam Moises queje pacha queʼel i jun-i: “Cʼax cha na a loʼcʼanij pacha cʼax u naʼic awib yet ca ʼano.” I jun tzij-le, we at cojon-nak che, xak jun queʼel ʼuri pacha at cojon-nak che ronojel i ʼatbal tzij.
14 Pois a lei inteira se resume em um mandamento só: “Ame os outros como você ama a você mesmo.”
15 Yix ʼut, we toʼ chʼoʼoj qui ʼan chiwach, we toʼ qui raxij iwib chiwach, we toʼ qui biʼ iwib chiwach, chi ʼana cwent ʼuri, mokxa qui sachsaj iwib chiwach.
15 Mas, se vocês agem como animais selvagens, ferindo e prejudicando uns aos outros, então cuidado para não acabarem se matando!
16 Are i cwaj quin bij chiwe are iri: chi ya iwib puʼab i u Tewal i Dios; queje ile n-qui ya ta ʼuri iwib che i toʼ i rayijbal yix.
16 Quero dizer a vocês o seguinte: deixem que o Espírito de Deus dirija a vida de vocês e não obedeçam aos desejos da natureza humana.
17 Man yoj chi oj winak, lic ke wi, i toʼ ka rayijbal yoj coʼon chʼoʼoj chirij i u Tewal i Dios. Xak i u Tewal i Dios coʼon chʼoʼoj chirij i toʼ ka rayijbal yoj. I queb-le n-cacaj ta quib; are i craj i u Tewal i Dios chi caka ʼano, yoj n-cakaj taj. Rumal-i n-quix tiqui ta chu ʼonquil pacha i quiwaj yix.
17 Porque o que a nossa natureza humana quer é contra o que o Espírito quer, e o que o Espírito quer é contra o que a natureza humana quer. Os dois são inimigos, e por isso vocês não podem fazer o que vocês querem.
18 Xui-ri, we are i u Tewal i Dios ucʼawnak i wach, n-tu chac ʼuri qui ʼan pen u cojic i ʼatbal tzij re i mam Moises.
18 Porém, se é o Espírito de Deus que guia vocês, então vocês não estão debaixo da lei .
19 Lic ca ʼalijinic wach tak i n-ʼus taj quiqui ʼan i winak chi toʼ je teren chirij i qui rayijbal ique: ʼo i achiab quiqui min quib cuʼ ixokib chi n-quixokil taj, xak ʼo i ixokib queje ile quiqui ʼano; ʼo i quiqui ʼan i n-chʼam taj ruʼ i qui chʼacul; ʼo i quiqui ya quib chu ʼonquil tak i qʼuixbalil;
19 As coisas que a natureza humana produz são bem-conhecidas. Elas são: a imoralidade sexual, a impureza, as ações indecentes,
20 ʼo i quiqui coj qui ʼij i tiox chi xa ril je ʼantalic; ʼo i que ʼe cuʼ i aj cojol ʼaʼ, cuʼ i aj ʼitz; ʼo i tzel quiquil jun chic; ʼo i je aj chʼoʼoj; ʼo i ca titat qui pam che i cachiʼil we ʼutz u ʼanom; ʼo i juntir ca pe coywal. I je teren chirij i qui rayijbal, xui chique ique cacaj i ʼutz; ʼo i quiqui tzucuj wach i jachbal quixol quiqui ʼano; xa cacaj quiqui ʼan jutak tzobaj che quib.
20 a adoração de ídolos, as feitiçarias, as inimizades, as brigas, as ciumeiras, os acessos de raiva, a ambição egoísta, a desunião, as divisões,
21 Xa quiqui rayij wach ʼo puʼab jun chic; xak ʼo i je aj camsanel; ʼo i que ʼabaric; ʼo i quiqui ya quib chu ʼanic tak qui nimaʼij, n-quiqui na ta pichʼ quib chu ʼonquil. Queje ile quiqui ʼan i winak chi quiqui ya quib chu ʼanic i toʼ qui rayijbal ique, xak ʼo mas quiqui ʼan chuwach ile. Quin bij chic pacha ʼax in bim wi: niʼpa i quiqui ʼan queje ile, n-ta que che i ʼatbal tzij re i Dios.
21 as invejas, as bebedeiras, as farras e outras coisas parecidas com essas. Repito o que já disse: os que fazem essas coisas não receberão o Reino de Deus .
22 Xui-ri, niʼpa i quiqui ya quib che u Tewal i Dios, ire cu ya chique chi ʼo u cʼaxnabal qui cʼux, xak ʼo qui quicotemal, xak ʼo u chomal qui cʼux chiquiwach, xak ʼo u nimal qui cʼux, xak je ʼutz chique i winak, xak quiqui ya quib chi qui toʼic i winak, xak je sucʼul laj tak winak,
22 Mas o Espírito de Deus produz o amor, a alegria, a paz, a paciência, a delicadeza, a bondade, a fidelidade,
23 xak n-quiqui ʼan ta nim che quib, xak que tiqui chu ʼatixic u rayijbal qui chʼacul. Ronojel iri, are u Tewal i Dios ca yawic. Ronojel niʼpa i ʼutz-le, mi jun ʼatbal tzij ca ʼatiw na.
23 a humildade e o domínio próprio. E contra essas coisas não existe lei.
24 Niʼpa i je re chic i Crísto, ʼis coʼtam can u ʼonquil pacha tak i ʼo piqui cʼux i toʼ winak; ʼis qui camsam canok. I tak rayijbal chi n-ʼus taj, xak i itzel tak nojbal, ʼis ʼelsam chic u choʼab chique.
24 As pessoas que pertencem a Cristo Jesus crucificaram a natureza humana delas, junto com todas as paixões e desejos dessa natureza.
25 I u Tewal i Dios u yom jun ka cʼaslemal cʼacʼ; cu maj ʼuri caka ya che ire chi aj cʼamol ka wach.
25 Que o Espírito de Deus, que nos deu a vida, controle também a nossa vida!
26 Maka ʼan nim che kib; maka ʼan tak ile chi xa petsabal coywal i kachalal; xak ma titat ka pam che i kachiʼil we ʼo ʼutz petnak puwi.
26 Nós não devemos ser orgulhosos, nem provocar ninguém, nem ter inveja uns dos outros.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Gálatas 5, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.