Gálatas 3
I 'utz laj tzij re i dios (ACR-ACC) vs NAA
1 Yix chila pa Galácia, ¡lic ix buy! ¿Pachin yojownak i jolom? ¿Wuchac quix tijin chi roʼtaxic can i sak laj tzij? Chupam i cʼutunic ka ʼanom yoj chiwe, lic ka ʼalijinsam i Jesucrísto chiwe, wach u camsaxic xa ʼan chuwach cruz, tobal iwe yix.
1 Ó gálatas insensatos! Quem foi que os enfeitiçou? Não foi diante dos olhos de vocês que Jesus Cristo foi exposto como crucificado?
2 Woʼor chi bij ʼu chwe wach i roquic i u Tewal i Dios iwuʼ. ¿Xataba xoc iwuʼ rumal i u cojic i ujer ʼatbal tzij? N-are taj. Xui-ri, xoc iwuʼ xa rumal xi cuba i cʼux che i tzij re i Jesucrísto.
2 Quero apenas saber isto: vocês receberam o Espírito pelas obras da lei ou pela pregação da fé?
3 ¿Wuchac lic ix buy? Iwetaʼam xa rumal i u Tewal i Dios xix tiqui chu majic u be i Dios; ire lic ix u tom ruʼ, ¿wuchac ʼut qui chʼob woʼor chi xa ituquel quix tiqui chu qʼuisic?
3 Será que vocês são tão insensatos que, tendo começado no Espírito, agora querem se aperfeiçoar na carne?
4 Niʼpa i xix icʼaw chupam, ¿xataba n-ta xoʼon re chiwe? ¡Cwaj yin we ta xix naw jubiʼ rumal ile!
4 Será que vocês sofreram tantas coisas em vão? Se é que, na verdade, foram em vão.
5 I Dios, are cu ya i u Tewal chiwe, are xak cu ʼan nimak tak ʼanic chiwe, ¿wach rumal cu ʼan ile chiwe? ¿Xataba cu ʼano xa rumal quix tijin chu ʼanic pacha cu bij i ujer ʼatbal tzij? N-are taj. Ire cu ʼan i ʼutz-le chiwe xa rumal xi cuba i cʼux che i Jesucrísto are xi ta u tzijol.
5 Aquele que lhes concede o Espírito e que opera milagres entre vocês, será que ele o faz pelas obras da lei ou pela pregação da fé?
6 Cha cʼun chi cʼux, i mam Abraham ujer xak queje ile xu ʼano, lic xu cuba u cʼux che i Dios; rumal-i, i Dios lic ʼutz laj mam xrilo.
6 É o caso de Abraão, que “creu em Deus, e isso lhe foi atribuído para justiça”.
7 ¿N-iwetaʼam ta bari chi niʼpa i quiqui cuba qui cʼux che i Dios, je are ique i je u muk u xiquin i mam Abraham chuwach i Dios?
7 Saibam, portanto, que os que têm fé é que são filhos de Abraão.
8 Chupam u wuj i Dios, tzʼibtal jun tzij lic chu xebal lok, cu ʼalijinsaj chake chi xak i ne te aj Israel winak queʼel na je ʼutz chuwach i Dios we quiqui cuba qui cʼux che i Kajwal. Chu xebal, i Dios xu bij i ʼutz laj tzij-i che i mam Abraham: “Awumal yet, conojel i winak chuwach i jyub taʼaj ca yaʼ ni ʼutz piquiwi.” (Queje ile xu bij i Dios che.)
8 Ora, tendo a Escritura previsto que Deus justificaria os gentios pela fé, preanunciou o evangelho a Abraão, dizendo: “Em você serão abençoados todos os povos.”
9 I mam Abraham xu cuba u cʼux che i Dios, wach i bital che; rumal-i, nim i ʼutz xpe puwi. Xak queje ile, conojel niʼpa i quiqui cuba qui cʼux che i Dios, ca yaʼ ni ʼutz piquiwi, xak jun ruʼ pacha i mam Abraham.
9 De modo que os que têm fé são abençoados com o crente Abraão.
10 Niʼpa i quiqui cuba qui cʼux chu ʼonquil niʼpa i tzʼibtal chupam i ujer ʼatbal tzij, n-que ʼel ta ʼuri chi sak, xa que yaʼ pa tojpen. Queje ile queʼel na, man chupam u wuj i Dios cu bij: “Que yaʼ na pa tojpen conojel niʼpa i n-quiqui ʼan taj pacha cu bij ronojel i ʼatbal tzij tzʼibtal canok. ʼO u chac ronojel ʼij quiqui ʼan na pacha cu bij ronojel i ʼatbal tzij.” (Queje ile tzʼibtalic, xui-ri mi ta jun ca tiqui chu ʼanic.)
10 Pois todos os que são das obras da lei estão debaixo de maldição, porque está escrito: “Maldito todo aquele que não permanece em todas as coisas escritas no Livro da Lei, para praticá-las.”
11 ʼAlaj ʼuri chi n-ta jun queʼel ʼutz chuwach i Dios we xa rumal u ʼanic pacha cu bij i ujer ʼatbal tzij. Ketaʼam ile man chupam u wuj i Dios queje iri cu bij: “Niʼpa i je ʼutz chuwach i Dios xa rumal u cubibal qui cʼux che ire, ique ʼut quiqui rik ni qui cʼaslemal.” (Queje ile tzʼibtal canok.)
11 E é evidente que, pela lei, ninguém é justificado diante de Deus, porque “o justo viverá pela fé”.
12 Xui-ri, i ujer ʼatbal tzij n-queje ti ile. Are i cu bij, queje iri: “We jun lic cu ʼan ronojel i ʼatbal tzij, cu rik u cʼaslemal ʼuri rumal,” cu bij. I ʼatbal tzij-le n-cu bij taj we xa rumal i cubibal ka cʼux che i Kajwal.
12 Ora, a lei não procede de fé, mas “aquele que observar os seus preceitos por eles viverá”.
13 Xui-ri, i Crísto xoj resaj puʼab i cʼax-le chi oj ʼo te chuwach. Oʼonom lok, we n-caka ʼan ta ronojel pacha cu bij i ʼatbal tzij tzʼibtalic, i cʼokbal re i Dios ʼo ʼuri pakawi. Xui-ri, i Crísto xresaj i cʼokbal-le chake; ire xu ya rib chu chʼijic i tojpen pa ka qʼuexel yoj. I tojpen re i Dios chi ca pe te pakawi yoj, are ire xtojowic. Ketaʼam queje ile xeʼelok man queje iri tzʼibtal chupam u wuj i Dios: “Jun, we tzaybam che jun cheʼ, cʼoktal ʼuri rumal i Dios.” (Queje ile tzʼibtal canok.)
13 Cristo nos resgatou da maldição da lei, fazendo-se ele próprio maldição em nosso lugar — porque está escrito: “Maldito todo aquele que for pendurado em madeiro” —,
14 Queje xu ʼan i Jesucrísto ile, yabal re i ʼutz piquiwi i ne te aj Israel winak, pacha u bim can i Dios che i mam Abraham ujer. Xak xu chʼij i cʼax-le, man queje ile ca tiqui ni u Tewal i Dios chi oquic kuʼ konojel yoj chi ka cubam ka cʼux che, pacha u bim can i Dios.
14 para que a bênção de Abraão chegasse aos gentios, em Cristo Jesus, a fim de que recebêssemos, pela fé, o Espírito prometido.
15 Ix wachalal, are u ʼanom i Dios, cwaj quin junamsaj ruʼ wach quiqui ʼan i winak: jun achi, we ʼo jun u trat, o xak we cu tzʼibaj can u tzij chuwach jun wuj, y we xak u tzʼibam can u bi ruʼ, n-ta jun ʼuri ca sachsaw chic u wach i u tzij-le, xak n-ta chic jun tzij cocsax ruʼ.
15 Irmãos, falo em termos humanos. Ainda que uma aliança seja meramente humana, uma vez ratificada, ninguém a revoga ou lhe acrescenta coisa alguma.
16 Bay, i Dios xu ʼan pacha jun trat ujer. Xu ya u tzij che i mam Abraham, xak che u muk u xiquin i mam-le. I u wuj i Dios n-cu bij taj we “chique i je u muk u xiquin,” (pacha cawil je qʼui). Xui-ri, cu bij: “Xu ya che u muk u xiquin”. Iri queʼelok, xa jun; are i Crísto.
16 Ora, as promessas foram feitas a Abraão e ao seu descendente. Não diz: “e aos descendentes”, como falando de muitos, porém como falando de um só: “e ao seu descendente”, que é Cristo.
17 Are i quin tijin chu bixquil chiwe are iri: i Dios xu ʼan pacha jun trat ruʼ i mam Abraham ujer y xu ya can u tzij che; teʼuri xu bij che chi ʼo u choʼab i trat-le. (Mi jun ca yojow chic i trat-le, xak mi ne i ʼatbal tzij re i mam Moises n-ca tiqui ta che.) I trat chi u sujum i Dios ʼax ʼo wi chic chuwach i ʼatbal tzij; cajib ciénto ruʼ tréinta junab u ʼonquil can u trat i Dios chuwach i tzij chi xu tzʼibaj i mam Moises. I ʼatbal tzij-le n-ca tiqui ta chu sachsaxic u wach i trat chi xu ʼan i Dios ruʼ i mam Abraham.
17 E digo isto: uma aliança já anteriormente confirmada por Deus não pode ser revogada pela lei, que veio quatrocentos e trinta anos depois, a ponto de anular a promessa.
18 Niʼpa i cu sipaj i Dios chake, we ta caka chʼaco ruʼ i ka cojonic che i ʼatbal tzij re i mam Moises, n-sipon ta ʼuri ile. I u sipon i Dios che i mam Abraham lic n-ta rajil, xa xu sipaj che man queje u bim can ile che chi cu ʼan na.
18 Porque, se a herança provém de lei, já não decorre de promessa. Mas foi pela promessa que Deus a concedeu gratuitamente a Abraão.
19 Mok ʼo jujun quiqui bij, “¿Wach u chac ʼuri i ʼatbal tzij re i mam Moises?” Are i u chac, xu ʼalijinsaj wach i qui mac i winak. Are i rumal ʼuri chi xoʼon panok i Dios xu ya i ʼatbal tzij-le che i mam Moises; xui-ri, xa ʼatal ʼij ʼo u choʼab. Are xcʼun i Crísto, i tzij-le n-ta chic u choʼab man are i Crísto are “u muk u xiquin” can i mam Abraham chi u bim can i Dios. Are xyaʼ i ʼatbal tzij che i mam Moises, je are i ángel re i Dios xe yaw che, teʼuri i mam Moises xoʼon pacha aj cojol u tzij i Dios chique i winak.
19 Logo, para que é a lei? Ela foi acrescentada por causa das transgressões, até que viesse o descendente a quem se fez a promessa, e foi promulgada por meio de anjos, pela mão de um mediador.
20 Xui-ri, n-queje ta xu ʼan i Dios ile ruʼ i mam Abraham. Are xu ya u tzij che ire, n-ta jun xoc chiquixol; lic are i Dios xu bij i u tzij che i mam Abraham. (ʼAlaj ʼuri chi u tzij i Dios che i mam Abraham mas ʼo u ʼij chuwach i ʼatbal tzij re i mam Moises.)
20 Ora, o mediador não é de um só, mas Deus é um só.
21 I ʼatbal tzij chi u tzʼibam can i mam Moises ¿xataba aj chʼoʼoj ruʼ i tzij u bim can i Dios? N-aj chʼoʼoj taj. We ta ʼo jun ʼatbal tzij chi cu ya i cʼaslemal chake, i u cojic i ʼatbal tzij-le coj u yijba tene-ri oj ʼutz chuwach i Dios.
21 Seria, então, a lei contrária às promessas de Deus? De modo nenhum! Porque, se fosse promulgada uma lei que pudesse dar vida, então a justiça seria, de fato, procedente de lei.
22 Xui-ri, i wuj re i Dios cu ʼalijinsaj chake chi conojel i winak lic je ʼo puʼab i mac atzalal. Queje ʼuri ile, man i ʼutz chi u sujum i Dios chake xui caka rik na ʼuri we caka cuba ni ka cʼux che i Jesucrísto.
22 Mas a Escritura encerrou tudo sob o pecado, para que, mediante a fé em Jesus Cristo, a promessa fosse concedida aos que creem.
23 Oʼonom lok, are maja ʼo i ʼelbal chi sak rumal i Crísto, pacha oj ʼo te prexil puʼab i ʼatbal tzij tzʼibtal can ujer. Queje ile oj ʼo te wi, cʼa xcʼun ni i Crísto, teʼuri xa ʼalijinsax chake chi ʼo ni kelbal chi sak we caka cuba ka cʼux che ire.
23 Mas, antes que viesse a fé, estávamos sob a tutela da lei e nela encerrados, para essa fé que, no futuro, haveria de ser revelada.
24 I ʼatbal tzij chi u tzʼibam can i mam Moises xeʼel ʼuri chake pacha jun aj yuʼul acʼal; xoj u chajij pacha oj acʼalab, cʼa xcʼun ni Jesucrísto. Queje ile xu ʼano man coj eʼel ʼutz chuwach i Dios we caka cuba ka cʼux che i Crísto.
24 De maneira que a lei se tornou nosso guardião para nos conduzir a Cristo, a fim de que fôssemos justificados pela fé.
25 Woʼor, n-queje ta chic pacha i ujer. Woʼor ʼo i kelbal chi sak rumal u cubibal ka cʼux che i Jesucrísto. Oj n-ta chic puʼab i ujer ʼatbal tzij chi xa coj u chajij pacha oj acʼalab.
25 Mas, agora que veio a fé, já não permanecemos subordinados ao guardião.
26 Iwonojel yix ix racʼal chic i Dios, rumal u cubibal i cʼux che i Jesucrísto.
26 Pois todos vocês são filhos de Deus mediante a fé em Cristo Jesus;
27 Yix chi i kajsam chic ya piwi, ʼo re i Crísto chiwe; woʼor lic ix chʼuktal rumal ire, pacha i ʼuʼ chi cu chʼuk i iwij.
27 porque todos vocês que foram batizados em Cristo de Cristo se revestiram.
28 Rumal-i, chuwach i Dios, n-ta chic jun mas naj u ʼij chuwach jun chic: n-ta coʼono we aj Israel winak, we xi n-aj Israel taj; n-ta coʼono we jun ʼo puʼab jun u patron pacha rajaw, we xi n-ta rajaw; n-ta coʼono we achi, we xi ixok; man konojel yoj, we oj ʼo chic che i Jesucrísto, ʼis oj xak jun ʼuri chakawach.
28 Assim sendo, não pode haver judeu nem grego; nem escravo nem liberto; nem homem nem mulher; porque todos vocês são um em Cristo Jesus.
29 Bay, we ix re chic i Crísto, ix u muk u xiquin ʼuri i mam Abraham; xak ca yaʼ ni utzil chomal chiwe chi u bim can i Dios che i mam Abraham.
29 E, se vocês são de Cristo, são também descendentes de Abraão e herdeiros segundo a promessa.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Gálatas 3, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.