1 Coríntios 15
I 'utz laj tzij re i dios (ACR-ACC) vs ARA
1 Ix wachalal, cwaj quin cʼunsaj chi cʼux i tzij chi xin bij can chiwe che i ʼelbal chi sak; cwaj quin bij usucʼ chiwe. I tzij-le are i tzij chi xi coj yix, xak cʼa are ʼo wi woʼor chi lic jiquil i cʼux che.
1 Irmãos, venho lembrar-vos o evangelho que vos anunciei, o qual recebestes e no qual ainda perseverais;
2 Rumal i tzij-le, quix el yix chi sak, xui-ri, we n-qui sach ti u cubibal i cʼux che wach i xin bij, o we xa junwi xi cojo.
2 por ele também sois salvos, se retiverdes a palavra tal como vo-la preguei, a menos que tenhais crido em vão.
3 Nabe, i tzij chi xin cʼut chiwe, xak jun ruʼ i cʼut-tal chwe yin; are iri: i Crísto xcamic tojbal-re i ka mac, pacha i tzʼibtal can ujer cumal i ajbil u tzij i Dios (are cʼa maja calax wi i Crísto).
3 Antes de tudo, vos entreguei o que também recebi: que Cristo morreu pelos nossos pecados, segundo as Escrituras,
4 Xin bij chiwe chi ire xmukic, xak xwalij churox ʼij, lic queje pacha cu bij i tzij chi tzʼibtal canok.
4 e que foi sepultado e ressuscitou ao terceiro dia, segundo as Escrituras.
5 Xak xin bij chiwe chi xu cʼut rib che i ma Pédro, teʼuri xu cʼut chic rib chique i juban u tijoxelab.
5 E apareceu a Cefas e, depois, aos doze.
6 Teʼuri xu cʼut rib chique i kachalal, mas che i quiniénto cucʼam quib conojel. Chique ique je qʼui cʼa je cʼaslic, xui-ri je ʼo jujun je camnak chic.
6 Depois, foi visto por mais de quinhentos irmãos de uma só vez, dos quais a maioria sobrevive até agora; porém alguns já dormem.
7 Teʼuri xak xu cʼut rib che i ma Jacóbo, y teʼuri chique conojel i apostelab.
7 Depois, foi visto por Tiago, mais tarde, por todos os apóstolos
8 Teʼuri, pa qʼuisbal re, xak xu cʼut rib chwe yin. Chupam i ʼij-le, in pacha jun nochʼ n-tzʼakat tu ʼij, xak teʼet xalaxic.
8 e, afinal, depois de todos, foi visto também por mim, como por um nascido fora de tempo.
9 Yin, n-ta kas in ʼij pacha qui ʼij i juban apostelab; n-kas ta ca majawic ca bix “apóstol” chwe, man xin ʼan chʼoʼoj chiquij i je jutak tzobaj re i Dios.
9 Porque eu sou o menor dos apóstolos, que mesmo não sou digno de ser chamado apóstolo, pois persegui a igreja de Deus.
10 We ʼo jubiʼ in ʼij, xa are rumal i rutzil u cʼux i Dios chwe. I rutzil u cʼux u yom chwe, n-toʼ ta xu ya chwe, lic xu rik u chac chwe man yin mas xin chacun chiquiwach i juban apostelab. Xui-ri, n-yin ta xin ʼanawic, are i Dios xa ʼanawic rumal i rutzil u cʼux chwe.
10 Mas, pela graça de Deus, sou o que sou; e a sua graça, que me foi concedida, não se tornou vã; antes, trabalhei muito mais do que todos eles; todavia, não eu, mas a graça de Deus comigo.
11 N-ta coʼono we are yin quin paxsaj i tzij, o we je are ique quiqui paxsaj, xak jun chi tzij caka paxsaj, xak mísmo are i tzij chi i cojom yix.
11 Portanto, seja eu ou sejam eles, assim pregamos e assim crestes.
12 Bay, i tzij chi ka bim can chiwe are iri: chi i Crísto walijnak chic chiquixol i camnak, ¿wuchac ʼuri ʼo jujun chiwe que tijin chu bixquil chi i camnak n-que walij ta chic?
12 Ora, se é corrente pregar-se que Cristo ressuscitou dentre os mortos, como, pois, afirmam alguns dentre vós que não há ressurreição de mortos?
13 We ta katzij chi i camnak n-que walij ta chic, xak n-queje tene xwalij-i i Jesucrísto.
13 E, se não há ressurreição de mortos, então, Cristo não ressuscitou.
14 Ma ta xcʼun chic sak chuwach i Jesucrísto, n-tu chac ʼuri coj tijin chu paxsaxic u tzijol; xak i u cubibal i cʼux yix, n-tu chac ʼuri queʼel chiwe.
14 E, se Cristo não ressuscitou, é vã a nossa pregação, e vã, a vossa fé;
15 We ta queje ile, niʼpa ʼuri i ka bim chiwe chirij i Dios, queʼelok xa tʼorbal tzij, man ka bim chic chiwe chi Dios xu cʼunsaj sak chuwach i Crísto. We n-katzij taj chi i camnak ca cʼunsax chic sak chiquiwach, xak queje ʼuri i Jesucrísto, n-xcʼunsax tene sak-i chuwach.
15 e somos tidos por falsas testemunhas de Deus, porque temos asseverado contra Deus que ele ressuscitou a Cristo, ao qual ele não ressuscitou, se é certo que os mortos não ressuscitam.
16 I camnak, we n-que walij ta chic, xak n-xwalij tene-ri i Crísto.
16 Porque, se os mortos não ressuscitam, também Cristo não ressuscitou.
17 Ma ta xwalij i Crísto, i u cubibal i cʼux yix, n-tu chac ʼuri queʼel chiwe, xak cʼo tene i mac-i chiwij.
17 E, se Cristo não ressuscitou, é vã a vossa fé, e ainda permaneceis nos vossos pecados.
18 We ta queje ile, xak i kachalal chi je camnak chic, xe sachsax tene-ri pa tojbal mac.
18 E ainda mais: os que dormiram em Cristo pereceram.
19 Toʼ ne ka wach yoj-i we ta xa waral chuwach i jyub taʼaj ʼo wi i ʼutz chi koyʼem che i Crísto; lic toʼ ka wach ʼuri chiquiwach conojel i winak.
19 Se a nossa esperança em Cristo se limita apenas a esta vida, somos os mais infelizes de todos os homens.
20 Xui-ri, lic katzij chi i Crísto xcʼun chic sak chuwach; are ire i nabe xwalijic, ʼalijinsabal-re chake chi conojel i camnak que walij na.
20 Mas, de fato, Cristo ressuscitou dentre os mortos, sendo ele as primícias dos que dormem.
21 Rumal jun achi xoc li camic chakaxol; xui-ri xak rumal jun achi que walij ni camnak.
21 Visto que a morte veio por um homem, também por um homem veio a ressurreição dos mortos.
22 Conojel que camic man ʼo re i Adan chique; xak conojel (i je re i Crísto) que cʼasi chic man ʼo re i Crísto chique.
22 Porque, assim como, em Adão, todos morrem, assim também todos serão vivificados em Cristo.
23 N-xak jun taj coj walijic, man nabe xwalij i Crísto; xui-ri are ca cʼun chalok, teʼuri coj walij yoj chi oj re ire.
23 Cada um, porém, por sua própria ordem: Cristo, as primícias; depois, os que são de Cristo, na sua vinda.
24 Teʼuri pa qʼuisbal re, i Crísto cu kajsaj ʼuri qui choʼab conojel niʼpa i je ʼo piquiwi i winak, niʼpa i pacha nimak tak ʼatol tzij, niʼpa tak i ʼo qui choʼab chi n-ca ʼiltaj ta qui wach. Teʼuri are tiquinak chic che i qui choʼab, cu jach i ʼatbal tzij puʼab i ka Kajaw Dios.
24 E, então, virá o fim, quando ele entregar o reino ao Deus e Pai, quando houver destruído todo principado, bem como toda potestade e poder.
25 Man i Crísto n-quel ta che u patan chi ʼatol tzij cʼa cu rik ni ʼij we xkajsax ni qui choʼab conojel i je aj chʼoʼoj chirij.
25 Porque convém que ele reine até que haja posto todos os inimigos debaixo dos pés.
26 I qʼuisbal-re chique chi ca sachsax ni u wach, are i camic.
26 O último inimigo a ser destruído é a morte.
27 Man i Dios, ʼis ronojel cu ya na puʼab i Crísto; queje ile tzʼibtal can chupam i wuj re i Dios; xui-ri are cu bij chi ʼis ronojel cu ya puʼab, n-cu bij taj chi Dios mísmo coc puʼab i Crísto, man are i Dios are yawnak ronojel che i Crísto.
27 Porque todas as coisas sujeitou debaixo dos pés. E, quando diz que todas as coisas lhe estão sujeitas, certamente, exclui aquele que tudo lhe subordinou.
28 I Crísto, are cu rik i ʼij chi are ʼis ʼo chic puʼab, teʼuri ire, chi u Cʼojol i Dios, cu jach rib puʼab u Kajaw, man are ire yawnak ronojel puʼab u Cʼojol. Teʼuri i Dios ca qʼuiji puwi ronojel i niʼpa i ʼolic.
28 Quando, porém, todas as coisas lhe estiverem sujeitas, então, o próprio Filho também se sujeitará àquele que todas as coisas lhe sujeitou, para que Deus seja tudo em todos.
29 ʼO jujun quiqui tzʼonoj ca kajsax ya piquiwi, tobal-que i je camnak chic quiqui bij ique. Bay, we xak quiqui bij chi n-que walij ta chic i camnak, ¿wuchac ʼut queje quiqui ʼan ile? I camnak, we n-ca cʼun ta chic sak chiquiwach, ¿wuchac ʼut quiqui tzʼonoj u kajsaxic ya piquiwi piqui qʼuexel i camnak?
29 Doutra maneira, que farão os que se batizam por causa dos mortos? Se, absolutamente, os mortos não ressuscitam, por que se batizam por causa deles?
30 We n-katzij taj chi que walij chic i camnak, yoj n-tu chac ne-ri we caka ya kib pa camic chu bixquil i tzij-le.
30 E por que também nós nos expomos a perigos a toda hora?
31 Ix wachalal, ʼij ʼij in ʼo chuwach i camic. Lic katzij ile, xak jun ruʼ lic katzij chi nim in quicotemal iwumal yix chi ix re chic i Kajwal Jesucrísto.
31 Dia após dia, morro! Eu o protesto, irmãos, pela glória que tenho em vós outros, em Cristo Jesus, nosso Senhor.
32 We tene n-katzij taj chi coj walij chic, ¿wach u chac ʼuri xin tij uyej pa Efeso, pacha jun achi ca tijin chi chʼoʼoj cuʼ itzel chicop? We tene n-katzij taj chi coj walij chic, toʼ quin ʼan ne we-ri pacha quiqui bij i winak: “Choj waʼok, choj ʼabarok, man chwek ya oj camnak chic,” que cha.
32 Se, como homem, lutei em Éfeso com feras, que me aproveita isso? Se os mortos não ressuscitam, comamos e bebamos, que amanhã morreremos.
33 Mi ya chique quix qui tʼoro, mokxa queʼelok pacha cu bij jun tzij: “Jun ʼutz laj winak, we que rachiʼilaj i ne te ʼutz, cu sach ʼuri u ʼonquil i ʼutz,” ca bixic.
33 Não vos enganeis: as más conversações corrompem os bons costumes.
34 Chi jicba i nojbal; chi mayij i quix macunic, man je ʼo jujun chiwe yix n-quetaʼam ti Dios; quin bij ile chiwe, yabal re i qʼuix, sucʼbal iwe.
34 Tornai-vos à sobriedade, como é justo, e não pequeis; porque alguns ainda não têm conhecimento de Deus; isto digo para vergonha vossa.
35 Mok ʼo jujun chiwe que binic, ¿wach u cʼunic tan chic sak chiquiwach i camnak? ¿Wach ca tzun tan chic i qui chʼacul? mok que cha.
35 Mas alguém dirá: Como ressuscitam os mortos? E em que corpo vêm?
36 Ile xa tont laj tzij quiqui bij. Iwetaʼam yix, jun ija, are ca tiquic, ca muk na, teʼuri ca poʼ tan chic y ca cʼasi chic.
36 Insensato! O que semeias não nasce, se primeiro não morrer;
37 N-are ti queycak chic ca tiquic, xa are i ral ija ca tiquic; queje i aros ile, xak queje i juban chic ija.
37 e, quando semeias, não semeias o corpo que há de ser, mas o simples grão, como de trigo ou de qualquer outra semente.
38 I Dios coʼon panok, che i ija-le, coʼon queycak che pacha u chʼobom ire; coʼon che chi qui jujunal pacha ca majaw chique.
38 Mas Deus lhe dá corpo como lhe aprouve dar e a cada uma das sementes, o seu corpo apropriado.
39 Niʼpa i chʼaculaj, n-xak ta jun ca tzunic; i qui chʼacul i winak, winak que tzunic; i qui chʼacul i chicop, chicop que tzunic; xak queje i tzʼiquin, xak queje i car, junwi que tzunic.
39 Nem toda carne é a mesma; porém uma é a carne dos homens, outra, a dos animais, outra, a das aves, e outra, a dos peixes.
40 ʼO i chʼaculaj aj chicaj, xak ʼo i chʼaculaj aj chuwach i jyub taʼaj. Xui-ri, i qui chomal i je aj chicaj, n-xak ta jun ruʼ i ka chomal yoj oj aj pulew.
40 Também há corpos celestiais e corpos terrestres; e, sem dúvida, uma é a glória dos celestiais, e outra, a dos terrestres.
41 Xak i u chomal i ʼij, n-xak ta jun ruʼ i u chomal i icʼ, xak queje i chʼumil, n-xak ta jun ruʼ u chomal i ʼij, i icʼ. Xak queje tak i chʼumil, n-xak ta jun i qui chomal chiquiwach.
41 Uma é a glória do sol, outra, a glória da lua, e outra, a das estrelas; porque até entre estrela e estrela há diferenças de esplendor.
42 Xak queje coʼon i ka chʼacul ile are ca walij tan chic. Niʼpa i muktalic, ile ca ʼayic; xui-ri are ca cʼunsax sak chuwach, i chʼaculaj-le junwi chic, n-ca cam ta chic.
42 Pois assim também é a ressurreição dos mortos. Semeia-se o corpo na corrupção, ressuscita na incorrupção. Semeia-se em desonra, ressuscita em glória.
43 Wach i muktalic, n-tu ʼij, xui-ri we xcʼunsax sak chuwach, i chʼaculaj-le lic nim u chomal. Wach i muktalic, n-tu choʼab, xui-ri we xcʼunsax sak chuwach, lic ʼo ni u choʼab.
43 Semeia-se em fraqueza, ressuscita em poder.
44 Wach i muktalic, toʼ ka chʼacul re waral; we xcʼun sak chuwach, are chic i ka chʼacul aj chicaj. ʼO i ka chʼacul toʼ re u wach i jyub taʼaj, xak ʼo i ka chʼacul re aj chicaj.
44 Semeia-se corpo natural, ressuscita corpo espiritual. Se há corpo natural, há também corpo espiritual.
45 Ketaʼam ile, man i tzij chi tzʼibtal chupam u wuj i Dios cu bij: “I Adan, chi nabe achi, xyaʼ u cʼaslemal che u chʼacul,” queje ile cu bij. Xui-ri, i Crísto chi qʼuisbal Adan caka bij che, are ire are ca yaw i sakil cʼaslemal.
45 Pois assim está escrito: O primeiro homem, Adão, foi feito alma vivente. O último Adão, porém, é espírito vivificante.
46 Chi caka ta wi, i nabe ka chʼacul, xa re u wach i jyub taʼaj; teʼuri ca yaʼ i ka chʼacul re i chicaj.
46 Mas não é primeiro o espiritual, e sim o natural; depois, o espiritual.
47 I nabe achi, yijbam che ulew, ire xa re u wach i jyub taʼaj; i ucab achi, chi are i Jesucrísto, ire aj chicaj.
47 O primeiro homem, formado da terra, é terreno; o segundo homem é do céu.
48 I ka chʼacul re u wach i jyub taʼaj, xak jun u ʼanic pacha i u chʼacul i achi chi ʼantal che ulew; xak i ka chʼacul aj chicaj queje pacha re i jun chi cʼun-nak chicaj.
48 Como foi o primeiro homem, o terreno, tais são também os demais homens terrenos; e, como é o homem celestial, tais também os celestiais.
49 Woʼor coj majaw ruʼ i achi ʼantal che ulew; xak coʼon panok coj majaw ruʼ i achi aj chicaj.
49 E, assim como trouxemos a imagem do que é terreno, devemos trazer também a imagem do celestial.
50 Ix wachalal, are i quin bij-i are iri: i ka chʼacul chi toʼ bak, toʼ tiʼ, n-coc ta chila chicaj ruʼ i Dios. N-coc taj, man niʼpa tak i n-ca najtin taj, n-ta re che ile chi n-tu qʼuisic.
50 Isto afirmo, irmãos, que a carne e o sangue não podem herdar o reino de Deus, nem a corrupção herdar a incorrupção.
51 Chitapeʼ, quin ʼalijinsaj na jun tzij chiwe chi ujer uwam u wach. Are iri: n-konojel taj coj cam na, xui-ri konojel ca jalwachix ni ka chʼacul.
51 Eis que vos digo um mistério: nem todos dormiremos, mas transformados seremos todos,
52 Juntir coʼon ile chake, are ca chʼaw i trompet re i qʼuisbal ʼij; xa juntir pacha u ʼonquil jumutzʼaj ka baʼwach, queje coʼon ka jalwachixic ile. Are ca chʼaw ni trompet, niʼpa i je camnak, ca cʼun sak chiquiwach, y yoj, chi niʼpa i oj cʼaslic, ca jalwachix ni ka chʼacul.
52 num momento, num abrir e fechar de olhos, ao ressoar da última trombeta. A trombeta soará, os mortos ressuscitarão incorruptíveis, e nós seremos transformados.
53 Ronojel i ʼo chake chi n-cu chʼij ta naj, ʼo u chac ca jalwachix na ruʼ ile chi n-ca qʼuis taj. I ka chʼacul chi toʼ ca camic, ʼo u chac ca jalwachix na ruʼ i chʼaculaj chi n-ca cam taj.
53 Porque é necessário que este corpo corruptível se revista da incorruptibilidade, e que o corpo mortal se revista da imortalidade.
54 Niʼpa i ʼo chake chi toʼ ca ʼayic, ca jalwachix na che ile chi n-ca ʼay ta chic; i ka chʼacul chi toʼ ca camic, ca jalwachix na che i n-ca cam ta chic. Are cakil ile, caketamaj chi n-ta chic camic; queʼelok pacha cu bij u wuj i Dios: “I camic ya chuptal chic; ya xkajsax u choʼab.”
54 E, quando este corpo corruptível se revestir de incorruptibilidade, e o que é mortal se revestir de imortalidade, então, se cumprirá a palavra que está escrita: Tragada foi a morte pela vitória.
55 (Queʼelok pacha caka bij queje iri che i camic): “Yet, at ma Camic, ¡ya n-ta chic paʼab ca ʼan cʼax chake! Yet, at ma Pantion, xa chʼob yet cat tiqui na chake, péro n-xat tiqui taj,” coj cha na che.
55 Onde está, ó morte, a tua vitória? Onde está, ó morte, o teu aguilhão?
56 Queje ile queʼel chake, man we n-ta chic ka mac chikij, n-coj canaj ta can ʼuri che i camic. I macunic, n-ta chic u choʼab pakawi man oj ʼo chic puʼab i Jesucrísto, oj n-ta chic puʼab i ujer ʼatbal tzij.
56 O aguilhão da morte é o pecado, e a força do pecado é a lei.
57 Cʼamori che i Dios, man rumal i xoʼon i Kajwal Jesucrísto, i Dios u yom chake chi coj tiqui na che i u choʼab i camic.
57 Graças a Deus, que nos dá a vitória por intermédio de nosso Senhor Jesus Cristo.
58 Rumal-i, ix wachalal chi quix waj, lic chi jicba i cʼux; co chix tacʼalok. Chi cowij mas u ʼonquil i u chac i Kajwal. Iwetaʼam yix, ʼutz queʼel i chac-le chi quix tijin chu ʼanic junam ruʼ i Kajwal.
58 Portanto, meus amados irmãos, sede firmes, inabaláveis e sempre abundantes na obra do Senhor, sabendo que, no Senhor, o vosso trabalho não é vão.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar 1 Coríntios 15, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.