João 4
Lachixío Zapotec NT (ZPL_TBL) vs ACF
1 Uriꞌi bee fariseo beyaꞌ nú nuꞌ huaxilá bee beneꞌ Jesuse, nu leꞌca rrinzalánu bee bene luquelá Juan,
1 E quando o Senhor entendeu que os fariseus tinham ouvido que Jesus fazia e batizava mais discípulos do que João
2 añinzuca nu la neca mero Jesuse enu rrinza bee bene, sino que bee beneꞌnu neca enu rriꞌnza bee bene.
2 (Ainda que Jesus mesmo não batizava, mas os seus discípulos),
3 Chenu uriꞌi Jesuse beyaꞌ bee nucuaꞌ, uchiuꞌunu lu iliu Judea, nu nzanu lu iliu Galilea.
3 Deixou a Judéia, e foi outra vez para a Galiléia.
4 Pero chenu nzanu lu iliu Galilea, rquiꞌña nú detenu enza lu iliu Samaria.
4 E era-lhe necessário passar por Samaria.
5 Nu uriñanu tucu eyeche nú lee Sicar, nú nchiucuꞌ lu iliu Samaria axu lu yuu nú udeteꞌ Jacob lu llianaꞌlla José.
5 Foi, pois, a uma cidade de Samaria, chamada Sicar, junto da herdade que Jacó tinha dado a seu filho José.
6 Zeꞌe nzucu tucu tsu nú rni bee bene tsuꞌ Jacob, nu lunú ullacalaꞌ Jesuse nú seenu, chequie uzucunu ruꞌu tsu zeꞌe tucu rebibichia.
6 E estava ali a fonte de Jacó. Jesus, pois, cansado do caminho, assentou-se assim junto da fonte. Era isto quase à hora sexta.
7 Hora zeꞌe uriña tucu unaꞌa Samaria ruꞌu tsu zeꞌe nú nzeꞌta chiyaꞌlla inza nu uni Jesuse lulla: ―Iꞌña lleꞌna inza lulu huaꞌa.
7 Veio uma mulher de Samaria tirar água. Disse-lhe Jesus: Dá-me de beber.
8 Nu bee beneꞌnu nzuela beella eyeche zeꞌe nzetsii beella nú acu beella.
8 Porque os seus discípulos tinham ido à cidade comprar comida.
9 Nu lunú la quieteꞌ bee bene Israel bee bene Samaria, chequie ucuaqui unaꞌa zeꞌe lu Jesuse: ―Liꞌá neca bene Samaria, nu ¿xieꞌlanu bene Israel necalu nu rnacuꞌlu inza lua la?
9 Disse-lhe, pois, a mulher samaritana: Como, sendo tu judeu, me pedes de beber a mim, que sou mulher samaritana? (porque os judeus não se comunicam com os samaritanos).
10 Nu uni Jesuse lulla: ―Tunu rriꞌilu beyaꞌ lunú niarquiꞌ Diose nú liquiꞌnu lulu, nu rriꞌilu beyaꞌ tineca enu rnacuꞌ inza lulu. Liꞌilu nacuꞌlu inza lua, nu liꞌá liquia inza nú rliquiꞌ elunehuañi lulu.
10 Jesus respondeu, e disse-lhe: Se tu conheceras o dom de Deus, e quem é o que te diz: Dá-me de beber, tu lhe pedirias, e ele te daria água viva.
11 Chequie uni unaꞌa zeꞌe lu Jesuse: ―Detá, lecaxi uyaꞌlu para nú hualu inza, nu chiquiꞌ aquié tsuquieꞌ, ¿cá chiyaꞌlu inza nú rliquiꞌ elunehuañi?
11 Disse-lhe a mulher: Senhor, tu não tens com que a tirar, e o poço é fundo; onde, pois, tens a água viva?
12 Tsuquieꞌ neca nú utsaꞌna Jacob beneꞌru enu udetela luru, nu leꞌca inza cuaꞌ ungueꞌlla cuna bee enduꞌlla cuna bee nañiꞌbeella. ¿Xieꞌ másela neca equielu lulla la?
12 És tu maior do que o nosso pai Jacó, que nos deu o poço, bebendo ele próprio dele, e os seus filhos, e o seu gado?
13 Nu uni Jesuse lulla: ―Ye bee bene enu rueꞌ inza quieꞌ, bichiꞌ zecaꞌ beei stucu bese,
13 Jesus respondeu, e disse-lhe: Qualquer que beber desta água tornará a ter sede;
14 pero bee enu hueꞌ inza nú detea, lecaꞌ xunga bichiꞌ nzeꞌe. Xne inza nú detea lulla liñii liñi arquiꞌlla xi neca tucu elu la tsuxe rliñi inza, nu luꞌculla elunehuañi nú leca xunga laxu.
14 Mas aquele que beber da água que eu lhe der nunca terá sede, porque a água que eu lhe der se fará nele uma fonte de água que salte para a vida eterna.
15 Nu uni unaꞌa zeꞌe lunu: ―Detá, uliꞌquiꞌ inza cuaꞌ lua para nú la bichiaꞌa stucu bese, nu la yelaꞌa ruꞌu tsuquieꞌ huaa inza.
15 Disse-lhe a mulher: Senhor, dá-me dessa água, para que não mais tenha sede, e não venha aqui tirá-la.
16 Che uni Jesuse lulla: ―Uquia tucu niyuꞌlu nu chu yeꞌta zecalu.
16 Disse-lhe Jesus: Vai, chama o teu marido, e vem cá.
17 Nu ucuaqui unaꞌa zeꞌe lunu: ―La luꞌcua niyu. Che ucuaqui Jesuse nú uninu lulla: ―Neli rnilu nú la luꞌculu niyu,
17 A mulher respondeu, e disse: Não tenho marido. Disse-lhe Jesus: Disseste bem: Não tenho marido;
18 xne uchialálu cuna ayuꞌ niyu, nu nee niyu enu nzucunulu la nechialu cuna liꞌi. Enzeꞌe neli lunú unilu scua.
18 Porque tiveste cinco maridos, e o que agora tens não é teu marido; isto disseste com verdade.
19 Chenu ubeneꞌ unaꞌa zeꞌe nucuaꞌ, che unilla lunu: ―Detá, rriꞌá beyaꞌ nú liꞌilu necalu tucu profetaꞌ Diose.
19 Disse-lhe a mulher: Senhor, vejo que és profeta.
20 Bee beneꞌru enu udetela uluꞌcu beella ulaꞌna lu Diose equie dañi quieꞌ, pero liꞌihua enu neca bee bene Israel rnihua nú eyeche Jerusalén neca elu luꞌcu bee bene ulaꞌna lu Diose.
20 Nossos pais adoraram neste monte, e vós dizeis que é em Jerusalém o lugar onde se deve adorar.
21 Nu ucuaqui Jesuse: ―Unaꞌa, uchili arquiꞌ nú rnia, nú riña bichia nú luꞌcu bee bene ulaꞌna lu Diose Pa liñibe sin nú yeꞌta beella equie dañi quieꞌ, nu niꞌ la quiꞌñaꞌ nú chue beella eyeche Jerusalén.
21 Disse-lhe Jesus: Mulher, crê-me que a hora vem, em que nem neste monte nem em Jerusalém adorareis o Pai.
22 Liꞌihua la riꞌihua beyaꞌ ti rluꞌcuhua ulaꞌna lu. Pero liꞌiru nediyaꞌru ti rluꞌcuru ulaꞌna lu, xne lubee bene Israel nzeꞌta enu tsilaꞌa bee bene.
22 Vós adorais o que não sabeis; nós adoramos o que sabemos porque a salvação vem dos judeus.
23 Nu nee horaquieꞌ, uriñala bichia nú ye bee bene enu neli rluꞌcu ulaꞌna lu Diose, luꞌcu beella ulaꞌna lunu tucu nú rialane equie cuendaꞌ Espíritu Santo. Xne scua niarquiꞌ Diose Pa liñibe nú riꞌi bee bene enu rluꞌcu ulaꞌna lunu.
23 Mas a hora vem, e agora é, em que os verdadeiros adoradores adorarão o Pai em espírito e em verdade; porque o Pai procura a tais que assim o adorem.
24 Diose necanu Espíritu, nu bee enu rluꞌcu ulaꞌna lunu rquiꞌña nú neli luꞌcu beella ulaꞌna lunu equie cuendaꞌ Espíritu Santo.
24 Deus é Espírito, e importa que os que o adoram o adorem em espírito e em verdade.
25 Chequie uni unaꞌa zeꞌe lu Jesuse: ―Liꞌá nediyaa nú nzeꞌta Mesías (enu leꞌca lee Cristo), nu chenu riñanu, liꞌinu ixiuleꞌenu yeene luaꞌahua.
25 A mulher disse-lhe: Eu sei que o Messias (que se chama o Cristo) vem; quando ele vier, nos anunciará tudo.
26 Nu uni Jesuse lulla: ―Liꞌá neca Cristo enu rnilu, nu liꞌinu necanu enu rdichiaꞌnulu nee.
26 Jesus disse-lhe: Eu o sou, eu que falo contigo.
27 Hora zeꞌe uriña bee beneꞌnu, nu nzenu arquiꞌbeella nú rdichiaꞌnunu tucu unaꞌa. Pero niꞌ tucu beella né nedichiaꞌ beella lunu xi niarquiꞌ unaꞌa zeꞌe, urre xi rdichiaꞌnunu liꞌinchu.
27 E nisto vieram os seus discípulos, e maravilharam-se de que estivesse falando com uma mulher; todavia nenhum lhe disse: Que perguntas? ou: Por que falas com ela?
28 Chequie utsaꞌna unaꞌa zeꞌe ereꞌnchu ruꞌu tsuu zeꞌe nu nzanchu eyeche zeꞌe elu uya niꞌnchu, lubee bene:
28 Deixou, pois, a mulher o seu cântaro, e foi à cidade, e disse àqueles homens:
29 ―Utehua ne lañiꞌhua tucu bene enu uni lua lu ye beenú uriꞌá. ¿Xieꞌ la necalla Cristo la?
29 Vinde, vede um homem que me disse tudo quanto tenho feito. Porventura não é este o Cristo?
30 Che uchiuꞌu beei eyeche zeꞌe nu uyabeei elu nzu Jesuse.
30 Saíram, pois, da cidade, e foram ter com ele.
31 Diquila nú nza unaꞌa zeꞌe eyeche zeꞌe, uni bee beneꞌ Jesuse lunu: ―Maestro, udacu lleꞌna nú aculu.
31 E entretanto os seus discípulos lhe rogaram, dizendo: Rabi, come.
32 Pero uninu lubeella: ―Liꞌá rluꞌculá tucu elubacu nú acua, núla chuluhua.
32 Ele, porém, lhes disse: Uma comida tenho para comer, que vós não conheceis.
33 Nu uquixie bee beneꞌnu unidichiaꞌ beella lu saꞌbeella: ―¿Xieꞌ nuꞌti ubeꞌtayula nú udacunu la?
33 Então os discípulos diziam uns aos outros: Trouxe-lhe, porventura, alguém algo de comer?
34 Chequie uni Jesuse lubeella: ―Elubacua neca nú rriꞌá lunú niarquiꞌ Diose enu uxeꞌla liꞌá, nu tsalua lunú uninu lua nú riꞌá.
34 Jesus disse-lhes: A minha comida é fazer a vontade daquele que me enviou, e realizar a sua obra.
35 Liꞌihua rnihua: “Rriꞌiscaꞌlá se stacu guu para nú aca ulaꞌcu.” Pero liꞌá nia luhua: Nú uletsahua luhua nu ubiꞌyacuruhua lubee yuu, nú necala bee para nú aca ulaꞌcu lubee.
35 Não dizeis vós que ainda há quatro meses até que venha a ceifa? Eis que eu vos digo: Levantai os vossos olhos, e vede as terras, que já estão brancas para a ceifa.
36 Nu bene enu rquietesaꞌ ulaꞌcu riuculla lunú rialalla equie riñaꞌ nú rriꞌilla. Nu bee ulaꞌcu nú rriꞌilla necalane para elu nuꞌ elunehuañi nú leca xunga laxu, nu scua bene enu rduꞌ nii nu bene enu rriꞌi ulaꞌcu tucutse ñia nzu arquiꞌbeella.
36 E o que ceifa recebe galardão, e ajunta fruto para a vida eterna; para que, assim o que semeia como o que ceifa, ambos se regozijem.
37 Neli lunú rni bee bene: “Urene enu rduꞌ nii nu stucu enu rriꞌi ulaꞌcu.”
37 Porque nisto é verdadeiro o ditado, que um é o que semeia, e outro o que ceifa.
38 Liꞌá uxeꞌla liꞌihua para nú riꞌihua ulaꞌcu elu né riꞌihua riñaꞌ, urene enu uriꞌi riñaꞌ, nu liꞌihua uyariꞌihua ulaꞌcu elu uriꞌi beella riñaꞌ.
38 Eu vos enviei a ceifar onde vós não trabalhastes; outros trabalharam, e vós entrastes no seu trabalho.
39 Huaxi bee bene lu iliu Samaria zeꞌe uchili arquiꞌbeei Jesuse lunú uni unaꞌa zeꞌe lubeei, chenu uninchu lubeei: “Unilanu lua luye nú uriꞌá.”
39 E muitos dos samaritanos daquela cidade creram nele, pela palavra da mulher, que testificou: Disse-me tudo quanto tenho feito.
40 Enzeꞌe chenu uriña bee bene lu iliu Samaria zeꞌe elu nzu Jesuse, uziquie beei lunu nú yaꞌnanu cuna liꞌibeei. Nu uyaꞌnanu cuna liꞌibeei chiucu bichia.
40 Indo, pois, ter com ele os samaritanos, rogaram-lhe que ficasse com eles; e ficou ali dois dias.
41 Nu huaxilá bee bene uchili arquiꞌbeei liꞌinu, chenu ubeneꞌbeei lunú rninu.
41 E muitos mais creram nele, por causa da sua palavra.
42 Chequie unibeei lu unaꞌa zeꞌe: ―Nee laneca lunú unitsialu luru nzeli arquiꞌru liꞌinu, sino que liꞌi eꞌcuru ubeneꞌlaꞌru lunú rninu, nu nediyaꞌ nzeꞌcaru nú liꞌinu necanu Cristo enu tsilaꞌa bee bene iliulabe.
42 E diziam à mulher: Já não é pelo teu dito que nós cremos; porque nós mesmos o temos ouvido, e sabemos que este é verdadeiramente o Cristo, o Salvador do mundo.
43 Chenu udete rucu bichia zeꞌe, uchiuꞌu Jesuse lu iliu Samaria nu nzanu enza Galilea.
43 E dois dias depois partiu dali, e foi para a Galiléia.
44 Xne leꞌca liꞌinu uninu, nú niꞌ tucu profeta la luꞌcu bee bene ulaꞌna lulla lachilla.
44 Porque Jesus mesmo testificou que um profeta não tem honra na sua própria pátria.
45 Pero chenu uriñanu lu iliu Galilea, uyucu nzeꞌca bee bene lu iliu zeꞌe liꞌinu, xne leꞌca nu beei uya beei eliñi baxcu Jerusalén nu ulañiꞌ beei ye bee milagro nú uriꞌinu lu eliñi zeꞌe.
45 Chegando, pois, à Galiléia, os galileus o receberam, vistas todas as coisas que fizera em Jerusalém, no dia da festa; porque também eles tinham ido à festa.
46 Chequie uya zeca Jesuse eyeche Caná nú nchiucuꞌ lu iliu Galilea, elu uriꞌinu nú unga inza biñu. Nu eyeche Capernaum zeꞌe nzucu tucu beneꞌ arre enu riti llianaꞌ.
46 Segunda vez foi Jesus a Caná da Galiléia, onde da água fizera vinho. E havia ali um nobre, cujo filho estava enfermo em Cafarnaum.
47 Chenu ungabiyaꞌ beneꞌ arre zeꞌe nú uriña Jesuse Galilea, nu uchiuꞌunu lu iliu Judea. Che uyalla elu uriña Jesuse nu uziquiella lunu nú chánu riyecanu llianaꞌlla enu yamero ati.
47 Ouvindo este que Jesus vinha da Judéia para a Galiléia, foi ter com ele, e rogou-lhe que descesse, e curasse o seu filho, porque já estava à morte.
48 Nu uni Jesuse lulla: ―Liꞌihua la chili arquiꞌhua liꞌá tunu la lañiꞌhua tucu seña, urre bee milagro nú rriꞌá.
48 Então Jesus lhe disse: Se não virdes sinais e milagres, não crereis.
49 Pero ucuaqui beneꞌ arre zeꞌe nú unilla: ―Detá, yexetsia uchaa ante nú ati llianaꞌa.
49 Disse-lhe o nobre: Senhor, desce, antes que meu filho morra.
50 Chequie uni Jesuse lulla: ―Ubenchilaꞌ niꞌlu, nzucu nzeꞌcala llianaꞌlu. Nu uchili arquiꞌ bene zeꞌe lunú uni Jesuse, nu chu nzialla enza niꞌilla.
50 Disse-lhe Jesus: Vai, o teu filho vive. E o homem creu na palavra que Jesus lhe disse, e partiu.
51 Diquila nú nzialla, uyachaꞌcalu bee mosoꞌlla liꞌilla nu unibeei lulla: ―Nzucu nzeꞌcala llianaꞌlu.
51 E descendo ele logo, saíram-lhe ao encontro os seus servos, e lhe anunciaram, dizendo: O teu filho vive.
52 Chequie unidichiaꞌlla lubeei nú xiura uquixie nú uzucu nzeꞌca llianaꞌlla, nu unibeei lulla: ―Necaꞌ tucu rqui tucu uchee uchiuꞌu xleꞌi.
52 Perguntou-lhes, pois, a que hora se achara melhor. E disseram-lhe: Ontem às sete horas a febre o deixou.
53 Che uriꞌi bene zeꞌe beyaꞌ nú hora zeꞌe neca chenu uni Jesuse lulla: “Nzucu nzecala llianaꞌlu”, nu uchili arquiꞌlla cuna ye bee bene niꞌlla Jesuse.
53 Entendeu, pois, o pai que era aquela hora a mesma em que Jesus lhe disse: O teu filho vive; e creu ele, e toda a sua casa.
54 Nucuaꞌ neca milagro rrucu nú uriꞌi Jesuse lu iliu Galilea, chenu ubenchilaꞌnu nú uyanu lu iliu Judea.
54 Jesus fez este segundo milagre, quando ia da Judéia para a Galiléia.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.