Lucas 14
Ca titsaʼ de laʼlabani para iyate ca enneʼ (ZAANT) vs NAA
1 Ttu tsá redi' latsi' ca enne' Israel nna, huía Jesús litsi' ttu nu ná principal qui' ca fariséua para gúe lani ą. Adí ca fariseo tsè'e cą nía nna betsia tsìttsì bání lo quį ne.
1 Num sábado, ao entrar Jesus na casa de um dos principais fariseus para tomar uma refeição, eles o estavam observando.
2 Du tè ttu nubeyu' ru'a lo Jesús; fuértení rà'nią, itú ỹíábą́ té yii.
2 E eis que diante dele se achava um homem hidrópico.
3 Làniana gunne teni Jesús ca fariséua ą'hua ca maestro de la ley qui' caniá nna rèe cą: Tsí hua ná qui'ni eyuni ri'u ttu nu ra'ni tsá ná qui'ni edi' latsi' ri'u cá, o, tsí ra Tata Dios qui'ni ną́ tul·la' áccá.
3 Então Jesus, dirigindo-se aos intérpretes da Lei e aos fariseus, perguntou:
4 Pero làcą nna labí becàbi cą. Jesús nna bedàxu' tìe ná' nubeyu' rà'nia nna, beyacca taá latsi'į. Làniana bethèl·le'e na litsi'į.
4 Eles, porém, não disseram nada. Então Jesus pegou na mão daquele homem, curou-o e o mandou embora.
5 Ra tè Jesús ca fariséua: Canchu nuỹa ttu le du ttu burro o ttu gù'na qui' le nna innia tè nuỹa ttu cą le' ttu yèrù nna, tsí bihua igàa le para ebèqquia li ą le' yèrùa màsqui'ba ná tsá ỹeni cá.
5 A seguir, Jesus lhes perguntou:
6 Làcą nna labí betseláni cą biỹa ecàbini cą ne.
6 A isto nada puderam responder.
7 Ttu vuelta nna, bilá'ni Jesús qui'ni canu nàỹì yú'u thá'a nna yala nu catippa ba runi cą para gal·la' cą ca asiento dàa íqquiará' tè lo méỹaá. Acca gutixa'ánie cą ttu enseñanza nna rèe:
7 Reparando como os convidados escolhiam os primeiros lugares, Jesus contou-lhes uma parábola:
8 Canchu chi nuỹa gùỹią lu' yú'u thá'a nna, bittu cue' tení lu' íqquiará' tè lo meỹa, porqui'ni xiaba íl·lani huá attu enne' nu adila re' cuenta tì'chu lu',
8 — Quando alguém convidá-lo para um casamento, não sente no lugar de honra, pois pode haver um convidado mais importante do que você.
9 làniana íl·lani huá nu naỹinią lía, nna gą́ lu': Guduli canna para qui'ni cue'ni enni'į. Ą' gą́ lu', làniana ttú la' rettu'lo bá nna tsía lu' táché' lu' lo xila' nu du bitó ỹiatiá.
9 Então aquele que convidou os dois dirá a você: “Dê o lugar a este aqui.” Então você irá, envergonhado, ocupar o último lugar.
10 Acca, canchu chi nuỹa gáỹią lu' nna, huía bá nna gure' tení lo xila' nu du bitó ỹiánía, para qui'ni íl·lani bá nu gutàỹią lu'a nna gą́ lu': Amigo, gutè iqquia meỹa lá. Làniana yala tháliani lu' ru'a lo canu ỹua lani lu' lo meỹa.
10 Pelo contrário, quando alguém convidá-lo, vá sentar no último lugar, para que, quando vier aquele que o convidou, diga a você: “Amigo, venha sentar num lugar melhor.” Isso será uma honra para você diante de todos os demais convidados.
11 Porqui'ni nuỹa tediba rudàlianią la'a labą́ nna, entonces exél·la' lą́; pero nu rulaba latsi'į qui'ni labí nuỹa ną́ nna, ccá lą́ enne' ỹeni.
11 Porque todo o que se exalta será humilhado; e o que se humilha será exaltado.
12 Raáruhuá Jesús nubeyu' nu gutàỹią néa: Canchu chi gute lu' go ca enne' nna, bittu gaỹi lu' canu cca tsè' lu', nìhua ca bettsi' lu', nìhua ca pariente qui' lu', nìhua ca vecino qui' lu' nu ná enne' rico, porqui'ni iyaba canua' nna guni huá cą lu' invitar go lu' lani cą; anía modo nna labí premio thí' lu' de ỹiabara', porqui'ni chìhua beyunna cą qui' lu'.
12 Depois Jesus disse ao que o havia convidado:
13 Pero canchu chi guni lu' ttu banquete nna gutàỹi lá ca enne' ritè là'di', ą'hua canu ná manco l·le, ca enne' cojo l·le, ca enne' ciego l·le.
13 Pelo contrário, ao dar um banquete, convide os pobres, os aleijados, os coxos e os cegos,
14 Làniana yala la' redacca' latsi' gata' qui' lu', porqui'ni làcą nna labí té qui' quį para eyíỹáni cą qui' lu'. Pero huadi' bá lu' nu gute Tata Dios qui' lu' canchu chi i'yu tsá eyátha iyaba ca enne' beni cą tsè'.
14 e você será bem-aventurado, pelo fato de não terem eles com que recompensá-lo. A sua recompensa você receberá na ressurreição dos justos.
15 Biyeni báni ttu nu re' lani e lo méỹaá nna rą ne: Ica'rubà nu cue' go lo meỹa le' reino qui' Tata Dios.
15 Ao ouvir tais palavras, um dos que estavam à mesa com Jesus lhe disse: — Bem-aventurado aquele que participar do banquete no Reino de Deus.
16 Becàbi Jesús por medio de ttu ejemplo nna rèe: Ttu ènne'yu' beni bi ttu banquete xeni tsè' nna gutàỹi tè bi ca enne' ỹétse'ní.
16 Jesus, porém, respondeu:
17 De gùl·la' hora go cabi nna, guthel·la' bi mandado litsi' canu chi naỹini bía nna ra tè cą: Litàxia le qui'ni iyaba chi tsìa léda lo méỹaá.
17 À hora da ceia, enviou o seu servo para avisar aos convidados: “Venham, porque tudo já está preparado.”
18 Pero iyaba canu chi naỹini bía nna bílá bílá bá pretexto bedu cą. Ttuą nna rą: Chì' huí'ibá' ttu loyu nna, caduél·la'ní tsa'á' tanel·le' ya' ą, acca rinábania' lu' qui'ni thí' lu' la' ỹénlatsi'.
18 Mas todos eles, um por um, começaram a apresentar desculpas. O primeiro disse: “Comprei um campo e preciso ir vê-lo; peço que me desculpe.”
19 Attuą nna rą: Chì' huí'ibá' gayu' néda gù'na nna dí'a' guni ya' cą prueba, acca rinábania' lu' qui'ni thí' lu' la' ỹénlatsi'.
19 Outro disse: “Comprei cinco juntas de bois e vou experimentá-las; peço que me desculpe.”
20 Attuą nna rą: Chì' bèttsáabá nàya', acca labí cca quia' tháyá'.
20 E outro disse: “Casei-me e, por isso, não posso ir.”
21 De betsina' nu huía mandáduá nna gutixa'ánią xana' niá nu ra canaá, yala bitsa'áni xana' niá nna ra tè bi mozo qui' bía: Huía xìàtsate' làti cca i'yya nna ą'hua lo ca néda nna taxi' ca enne' ritè là'di' ą'hua canu ná manco l·le, canu ná cojo l·le, ca ciego l·le.
21 — O servo voltou e, contou tudo ao seu senhor. Então, irado, o dono da casa disse ao seu servo: “Saia depressa para as ruas e becos da cidade e traga para cá os pobres, os aleijados, os cegos e os coxos.”
22 Mózuá nna beyéqquią ru'a lo xana' niá nna rą bi: Señor, chi benia' nu ra cuíą'lu'a, pero hua náru lugar le' yú'į.
22 Mais tarde, o servo lhe disse: “Patrão, já fiz o que o senhor mandou, e ainda há lugar.”
23 Làniana xana' niá nna ra bi ą: Huía lo ca nédayù nna ca néda lathi to', guche' duel·la' taá cą ìta cą para qui'ni itsà' le yú'u quíyi'į.
23 Então o senhor disse ao servo: “Saia pelos caminhos e atalhos e obrigue todos a entrar, para que a minha casa fique cheia.
24 Porqui'ni nia' le qui'ni nì ttu canu gutáỹia' néruá nna labí go cą là'go quíyi'į.
24 Porque digo a vocês que nenhum daqueles homens que foram convidados provará a minha ceia.”
25 Nu ỹétse'gání ca enne' nna dia tè cą lani Jesús. Lèe nna gunne'e cą nna rèe:
25 Grandes multidões acompanhavam Jesus, e ele, voltando-se, lhes disse:
26 Canchu nuỹa enne' calatsi'į thá'ą lani inte' nna dànią catsi'ínią inte' adí tì'chu catsi'ínią tàta nàna quì'į nna ca ỹi'nį nna ca bettsi'į nna ca danį nna, hàstaá la'a mísmuba lą nna dànią guyudí'ą nna catsi'ínią inte', porqui'ni canchu labí nna entonces labí ccánią ccą́ discípulo quia'.
26 — Se alguém vem a mim e não me ama mais do que ama o seu pai, a sua mãe, a sua mulher, os seus filhos, os seus irmãos, as suas irmãs e até a sua própria vida, não pode ser meu discípulo.
27 Nuỹa enne' labí ga'ną dispuesto gúchią propio gani curutsi qui'į nna tanuą inte', entonces labí dàcca'ą para ccą́ discípulo quia'.
27 E quem não tomar a sua cruz e vier após mim não pode ser meu discípulo.
28 Por ejemplo, canchu nuỹa ttu le calatsi' gúduą ttu yú'u nna, tsí álahuá priméruỹa cuí'ą nna guthácca'bia' latsi'į tsáliáỹa bel·liu gudàl·lą qui' yú'a cá para ccą́ saber canchu hua té suficiente nu riquina'nią para gulùỹą tsè'taá yú'u qui' niá.
28 Pois qual de vocês, pretendendo construir uma torre, não se assenta primeiro para calcular a despesa e verificar se tem os meios para a concluir?
29 Nìcà'chu ichìda díbą́ cimiento nna bíruhuá té quì'į gulùỹaníą yú'u qui' niá, làniana iyaba canu ilá'ni cą na nna yala gúỹitsíni cą na,
29 Para não acontecer que, tendo lançado os alicerces e não podendo terminar a construção, todos os que a virem zombem dele,
30 ina cą: Nubéyu'ą' nna gùduluą ruduą yú'u nna, pero labí suficiente lo sìnį té para gulùỹą na.
30 dizendo: “Este homem começou a construir e não pôde acabar.”
31 Ą'hua ttu enne' rigú'ubia' nna, canchu caduel·la' gunią guerra contra ttu contrario qui'į, tsí álahuá priméruỹa cuí'ą nna guthácca'bia' latsi'į ti'iỹa modo lani tsìi mili' ca soldado quì'į nna huadàą lani gàl·lia mili' ca soldado qui' contrario qui' niá cá.
31 Ou qual é o rei que, indo para combater outro rei, não se assenta primeiro para calcular se com dez mil homens poderá enfrentar o que vem contra ele com vinte mil?
32 Canchu ruthácca'bia' latsi'į qui'ni labí thą́, entonces miéntraste huaduúru contrario qui' niá idittu' nna ithel·la'ą noticia gata'yúnią na qui'ni adila tsa' eyaccatsè' bá cą.
32 Caso contrário, estando o outro ainda longe, envia-lhe uma embaixada, pedindo condições de paz.
33 Acca lebi'į canchu bihua ga'na le dispuesto gutha'na le iyate nu té qui' le nna, entonces labí posible té para ccá le discípulo quia'.
33 Assim, pois, qualquer um de vocês que não renuncia a tudo o que tem não pode ser meu discípulo.
34 Yala riỹu' dète', pero canchu dèti'a gunìttią la' iỹé' quì'į nna, biala lani eyàccanią iỹé' cá.
34 — O sal é certamente bom; mas, se o sal se tornar insípido, como lhe restaurar o sabor?
35 Pues labiru biỹa íỹu'ą, nìdi para tsíą le' ttu loyu para gunią bèbè, sino para irú'na terúbą́ fuera. Nu calatsi' telinią enseñánzį nna naduel·la' qui'ni gudà tsè' nàgui'į.
35 Não presta mais nem para a terra nem para o monte de estrume; lançam-no fora. Quem tem ouvidos para ouvir, ouça.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.