Hebreus 7

Sierra de Juárez Zapotec NT (ZAA_TBL) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 La'a mísmuba Melquisedec nna uccua bi enne' rigú'ubia' qui' ttu yétsi lą Salem, uccua huá bí sacerdote ru'a lo Tata Dios. Tiempo lanía Abraham nna huía bi lo guerra nna benią gana contra iỹetse' adí ca enne' rigú'ubia'. De chi deyya bi lo néda nna, làniana Melquisedec huía bi táttse'e bi nna gunàbani bi Tata Dios qui'ni gunie Abraham bendecir.
1 Porque este Melquisedeque, rei de Salém, sacerdote do Deus Altíssimo, foi ao encontro de Abraão, quando este voltava da matança dos reis, e o abençoou.
2 Iyaba ca riqueza nu guỹi' Abraham lo guerra nna, pues gaa parte teruba uccua qui' bi, pero attu parte qui' bía nna bete tabá bi ą lani Melquisedec. Nombre Melquisedec nna quiere decir: Enne' Rigu'ubia' Nu Runi Tulidaba Nu Ná Tse'. Uccua bi enne' rigú'ubia' qui' ttu yétsi láą Salem. Salem nna quiere decir: La'ỹeni. Ą'hua láa bi tì'a rena ri'u: Enne' Rigu'ubia' Nna Runna Bi La'ỹeni.
2 Foi para ele que Abraão separou o dízimo de tudo. Primeiramente o nome dele significa “rei da justiça”; depois também é “rei de Salém”, ou seja, “rei da paz”.
3 Labí riquixa'a lo Escritura nombre qui' tàta nàna qui' Melquisedec nìhua nombre qui' ca tà' tàta qui' bi, ti'átsí labí gùlia bi nna nìhua labí gùtti bi nna, ttu sacerdote tulidàba sin fin qui' bi, tì'a Ỹi'ni Tata Dios.
3 Sem pai, sem mãe, sem genealogia, ele não teve princípio de dias nem fim de existência, mas, feito semelhante ao Filho de Deus, permanece sacerdote para sempre.
4 Anna riquixa'ánia' le ti'iỹa enne' ỹeni ná Melquisedec. Por ejemplo, Abraham nna uccua bi enne' dacca' porqui'ni uccua bi tàta qui' ttu raza nna nación nna, átsi'íní Abraham nna bete bi qui' Melquisedec ttu parte qui' iyaba ca riqueza nu beni bi gana lo guerra.
4 Vejam como era grande esse a quem Abraão, o patriarca, pagou o dízimo tirado dos melhores despojos.
5 Lo ley qui' Moisés enne' gùdua bitola de chi gùdua Abraham nna ra qui'ni iyaba ca sacerdote canu ná cabi descendiente qui' Leví nna ná qui'ni guni cabi recibir qui' ca enne' israelita ttu parte qui' iyaba interés qui' quį. Ą' beni ca enne' Leví recibir màsqui'ba ca enne' israelita nna ná cą pariente qui' cabi, porqui'ni ą'hua ca enne' israelita nna ná cą descendiente qui' Abraham tì'a Leví.
5 Ora, os que dentre os filhos de Levi recebem o sacerdócio têm ordem, de acordo com a lei, de recolher os dízimos do povo, ou seja, dos seus irmãos, embora estes sejam descendentes de Abraão.
6 Pero Melquisedec nna bihua ná bi familia qui' Leví, pero beni bi recibir ttu parte qui' iyaba ca riqueza qui' Abraham enne' chi ná qui'ni cca bi enne' ỹeni tì'ba ra Tata Dios. Melquisedec nna benie Abraham bendecir.
6 Entretanto, aquele cuja genealogia não se inclui entre os filhos de Levi recebeu dízimos de Abraão e abençoou aquele que havia recebido as promessas.
7 Iyaba ri'u chi yù ri'u qui'ni adiru enne' ỹeni ná enne' nu runi bendecir, tì'chu enne' cca bendecir.
7 Evidentemente, não há dúvida de que o inferior é abençoado pelo superior.
8 Ca sacerdote qui' ca enne' israelita nna beni cabi recibir ttu parte qui' iyaba interés qui' ca enne' qui' cabía, pero gùtti huá cabi. Pero Melquisedec nna beni hua bi recibir diezmo, ą'hua por ca titsa' nu ga'na escrito nna ritelíní qui'ni lèe nna bànie tulidàba.
8 Aliás, aqui os que recebem dízimos são homens mortais, porém ali o dízimo foi recebido por aquele de quem se testifica que vive.
9 Leví nna ą'hua iyaba ca sacerdote canu ná cą descendiente qui' Leví hàstaba anna, pues làcą nna runi cą recibir ttu parte qui' iyaba ca interés qui' ca enne' israelita, pero ína ri'u qui'ni làcą nna bete huá cą qui' Melquisedec ttu tsìi parte qui' iyate nu té qui' quį loti' Abraham nna bete bi ttu tsìi parte nu té qui' bía lani Melquisedec, màsqui'ba labí chi bitsina' cą le' yetsiloyu.
9 E, por assim dizer, também Levi, que recebe dízimos, pagou-os na pessoa de Abraão.
10 Loti' Melquisedec huíe táttse'e Abraham nna labí chi gùlia Leví enne' ná ỹi'ni ỹìthua Abraham, pero ina ri'u qui'ni Leví lani iyaba ca descendiente qui' bi nna tsè'e cabi cuè'e Abraham.
10 Porque Levi, por assim dizer, já estava no corpo de seu pai Abraão, quando Melquisedeque foi ao encontro deste.
11 Ca sacerdote ca enne' ná descendiente qui' Leví nna Aarón nna gutixà'a cabi nu ra lo ley qui' Moisés lani ca enne' israelita. Cáala té la' huacca qui' cabi para íche' cabi ca enne' ru'a lo Tata Dios, canu runi cą seguir nu ra lo ley qui' Moisés nna, pues ti'ala modo acca uccua duel·la' qui'ni Tata Dios nna ithèl·le'e Jesús para quée sacerdote qui' ri'u, enne' née tì'a Melquisedec ni'i. Labiru guthèl·le'e attu sacerdote tì'a Aarón.
11 Portanto, se a perfeição fosse possível por meio do sacerdócio levítico — pois foi com base nele que o povo recebeu a lei —, que necessidade haveria ainda de que se levantasse outro sacerdote, segundo a ordem de Melquisedeque, e não segundo a ordem de Arão?
12 Tata Dios nna guthèl·le'e ttu sacerdote cubi qui' ri'u. Para qui'ni ccá permitir nui nna uccua duel·la' qui'ni itsiání ley qui'e làti ra nu cca qui' ca sacerdote.
12 Pois, quando se muda o sacerdócio, necessariamente muda também a lei.
13 Hua yù ri'u qui'ni lo ca titsa' nu ga'na escrito nna ra qui'ni Jesucristua nna bihua née descendiente qui' Leví sino ná lée descendiente qui' attu israelita huaya' láą Judá. Judá nna bihua uccua bi sacerdote nìhua descendiente qui' nuỹa sacerdote, pues Moisés nna bihua ra bi ca enne' Judá qui'ni ccá cą sacerdote.
13 Porque aquele de quem são ditas estas coisas pertence a outra tribo, da qual ninguém prestou serviço diante do altar.
14 — ausente —
14 Pois é evidente que nosso Senhor procedeu de Judá, tribo à qual Moisés nunca falou nada a respeito de sacerdócio.
15 Anna adiru claro ná qui'ni uccua duel·la' qui'ni itsiání ley qui' Tata Dios làti ra nu cca qui' ca sacerdote, porqui'ni chi gùl·lani Señor qui' ri'u enne' née attu sacerdote huaya', pero tì'a Melquisedec.
15 E isto é ainda muito mais evidente, quando, à semelhança de Melquisedeque, surge outro sacerdote,
16 Cristo nna née sacerdote qui' ri'u, alàa porqui'ni née descendiente qui' nuỹa tì'a runi obligar ley, sino porqui'ni la'a labée nna adí la' huacca té qui'e en vista de qui'ni bànie tulidàba sin fin.
16 constituído não conforme a lei de mandamento carnal, mas segundo o poder de vida que não tem fim.
17 Lo ca titsa' qui' Tata Dios nu chi ga'na escrito nu cca qui' Cristo nna ra:
17 Porque dele se testifica: “Você é sacerdote para sempre, segundo a ordem de Melquisedeque.”
18 Mandamiento antigua nu gùduloni Aarón para ccą́ sacerdote ą'hua ca descendiente qui' niá nna, labiru dacca' mandamiento antigua porqui'ni labí la' huacca té quì'į para itsìna' ri'u lani Tata Dios. Acca labí ríỹu'ą para qui'ni l·lá nuỹa.
18 Portanto, por um lado, se revoga a ordenança anterior, por causa de sua fraqueza e inutilidade,
19 Ley qui' Moisés nna labí la' huacca té quì'į para cueqquia nàrią ri'u ru'a lo Tata Dios. Pero anna té adí la' redacca' latsi' qui' ri'u de ribeda ri'u, porqui'ni por medio de nu ra lo evangelio nna hua té modo anna para itsina' ri'u lani Tata Dios.
19 pois a lei nunca aperfeiçoou coisa alguma; e, por outro lado, se introduz esperança superior, pela qual nos chegamos a Deus.
20 Tata Dios de rèe qui'ni Cristo nna quée sacerdote para siempre, benie na seguro de ra huée qui'ni la'a mísmuba lèe nna quée responsable. Acca ína ri'u qui'ni Tata Dios nna benie na seguro de bedue por testigo la'a labée. Pero labí juramento beni Tata Dios loti' ca descendiente qui' Leví gùdulo cą ccá cą sacerdote.
20 E isto não se deu sem juramento. Porque os outros são feitos sacerdotes sem juramento,
21 Pero Jesús nna née sacerdote por medio de juramento, porqui'ni Tata Dios nna rèe lo ca titsa' nu ga'na escrito íį:
21 mas este foi feito sacerdote com juramento, por aquele que lhe disse: “O Senhor jurou e não se arrependerá: ‘Você é sacerdote para sempre.’”
22 Tata Dios nna née responsable para gunie cumplir nu rèe, acca Jesús nna née enne' té poder qui'e para qui'ni egà'na ri'u seguro qui'ni titsa' cubi nu riquixé'e lo evangelio nna ną́ adiru tse'.
22 Por isso mesmo, Jesus se tornou fiador de superior aliança.
23 Ttu sacerdote nu ná descendiente qui' Leví nna labí té modo quì'į gunią representar ca enne' qui' niá ru'a lo Tata Dios tulidà, porqui'ni i'yu tsá qui'ni gattią. Acca iỹetse' sacerdote gutsé'e dèsdeba Aarón.
23 Ora, os outros são feitos sacerdotes em maior número, porque a morte os impede de continuar;
24 Pero Jesús nna runie ri'u representar ru'a lo Tata Dios tulidàba porqui'ni Jesús nna bànie para siempre nna nunca labí ugà'ne tsina qui'e lani attu nu huaya'.
24 Jesus, no entanto, porque continua para sempre, tem o seu sacerdócio imutável.
25 Acca Jesús nna té la'huacca qui'e gudilè para siempre iyaba ri'u canu ibiga' ri'u lani Tata Dios por nombre qui'e, porqui'ni bànie para siempre, acca dúe ru'a lo Tata Dios tulidàba para gatta'yúnie Tata Dios por ri'u.
25 Por isso, também pode salvar totalmente os que por ele se aproximam de Deus, vivendo sempre para interceder por eles.
26 Acca Jesús nna née sacerdote adiru enne' dacca', enne' riquína'ni ri'u. Lèe nna adiru enne' tsè' née para thúe ru'a lo Tata Dios, ą'hua labí biỹa la' rulaba latsi' mal té qui'e lani ca enne', ą'hua labí tul·la' benie nna labí née enne' luetsi ri'u canu tul·la'; acca chi dúe ru'a lo Tata Dios le' lugar de adí la' dàliani.
26 Porque nos convinha um sumo sacerdote como este, santo, inculpável, sem mácula, separado dos pecadores e exaltado acima dos céus,
27 Jesús nna labí née tì'a adí ca sacerdote, porqui'ni làcą nna ttu ttu tsá uccua duel·la' gúttí cą tuchùppa ca animal lani gutsílu según nu ra lo ley qui' Moisés para sacrificio lani Tata Dios, primero por ca tul·la' qui' la'a labá quį, làniana qui' ca enne' yétsiá. Pero Jesús nna tsa teruba benie sacrificio suficiente para iyaba ri'u para siempre, quiere decir loti' betie la' labàni qui'e nna gùttìe lo curútsia.
27 que não tem necessidade, como os outros sumos sacerdotes, de oferecer sacrifícios todos os dias, primeiro, por seus próprios pecados, depois, pelos do povo; porque fez isto uma vez por todas, quando a si mesmo ofereceu.
28 Lani ley qui' Moisés nna iyaba ca sacerdote nna labí la'huacca té qui' quį para guni cą nu ná tse' tulidàba. Pero bitola nna uccua nu ra Tata Dios lani juramento, quiere decir qui'ni Ỹi'nie nna née sacerdote qui' ri'u. Yù ri'u qui'ni Ỹi'nie nna para siempre labí biỹa falta cu'úe.
28 Porque a lei constitui homens sujeitos a fraquezas como sumos sacerdotes, mas a palavra do juramento, que foi posterior à lei, constitui o Filho, perfeito para sempre.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.