Lucas 12

Cana Coaunera Ere (URANT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Nitohaneein araai oharaancaain netaojiaauruha cachaaurune jaun jetaote, nejesinajeein ita sururucuruhane jana jetao, aina nerelanacaauru rai jetao: “Jiaonriha aihuruha fariseeocurune rijijieein asinojoineein baaso ichaain caohacha ichaa nocoetiin nihache.
1 Milhares de pessoas se ajuntaram, de tal maneira que umas pisavam as outras. Então Jesus disse primeiro aos discípulos:
2 Nii asinojoineein coitucueraelanaala baaso ichaain caohacha ichaa nocoetocoichene nihanatiinte inae ecu tihane bana coitucunojoinereein.
2 Tudo o que está coberto vai ser descoberto, e o que está escondido será conhecido.
3 Nitohanihane jaunte, inae nii cojoanonaa que inae turuhane bana, nii coitucueraane coataa asiin ereeichene jaan coitucunojoinereein. Jana nii coaraa chunine coataa asiin inaraacha beite satiin aonajera urichoo coitucunojoinereein.
3 Assim tudo o que vocês disserem na escuridão será ouvido na luz do dia. E tudo o que disserem em segredo, dentro de um quarto fechado, será anunciado abertamente.
4 Nitohanihane jaunne, jataain canuhacha belaaineeichene rai aitoreeunni. Jiaonriha inara sohin inara jaonaa jerera que casiin neeichene, nii inara atinaaruhane baiha nii chatohaneein inara teein inara itajenaa nainecurenihane jaun.
4 Jesus continuou:
5 Nena laen esinae rauhijiriin coasinacai que inara rai aitoreeunni. Nii ohin niha inara jaberocone baiha usi jana inara suujue itajeranu quete laen nainequiche casiin neeichene. Aiha laen, nitohaneein cana tenaa nainerate laen naine coasiin ichaohacane.
5 Vou mostrar a vocês de quem devem ter medo: tenham medo de Deus, que, depois de matar o corpo, tem poder para jogar a pessoa no inferno. Sim, repito: tenham medo de Deus.
6 Tana nii coitucuhichene rijijieein jataain corelanaala nenaa coroatajajei moneda coriqui coreniha saoquii tajae laaoinaa que necoreteeichene. Nete nitohaneein cachaauru rai jataain cha que nelatenihane saijieein, nii leinjiinniji acaauru baitene Cana Coaunera.
6 — Por acaso não é verdade que cinco passarinhos são vendidos por algumas moedinhas? No entanto Deus não esquece nenhum deles.
7 Nii rijijieein techu, leinjiana leinjianaain janiinojoineein ne inara couturijihuru. Aihana jaun, itolere tajaae laaoinaacuru amurijiriin nelateein neeiche Cana Coaunera raine jaun, jiaonriha casiin neeichene.
7 Até os fios dos cabelos de vocês estão todos contados. Não tenham medo, pois vocês valem mais do que muitos passarinhos!
8 Chunocoha cacoitucuhin canu coreniha laraajiin cachaauru acatiha netiin ereein neine, inae Cana Coaunera Cojoanonaa que turuhane bana, Cana Coaunera aina letonocuru anjeraauru notaracaae netiin canu, acaihaniji inaraacha cohajei cachaneein nejanohanaa nichaaunne aca coreniha erereeunni.
8 Jesus disse ainda:
9 Jana chunocoha, cachaauru que canu neein nihanune coitucueratelanaala nenaane, acaaentonoai coitucuha cuhenereeunni canuhetonai, Cana Coaunera aina rai anjeraauru acatiha netiin.
9 Mas aquele que disser publicamente que não é meu, o Filho do Homem também dirá diante dos anjos de Deus que essa pessoa não é dele.
10 Canu acaihaniji inaraacha cohajei Cachaneein nejanohanune que baasoneein ereein nei que nihanatiinte suujua acatena nainereein ofa Cana Coaunera. Nete laen baaso neein Cana Coaunera Suujue que ereein nei que suujua acatenereein.
10 — Quem falar contra o Filho do Homem será perdoado, porém quem
11 Nitohanihane jaun inara colurujueein inara amaauruha sinacoca asae Joriocuru cocoainanacaihuri, joesiocuru, naaonjoainuri renene, jiaonriha chaque tonajeein cuhichene. Coa: ‘Tonaainnera erereeunta,’ naain nocoatiin ereeichene jaanu coacuhin cuhache.
11 — Quando levarem vocês para serem julgados nas
12 Inae ereeichene coina neeichene janate, caohachaain ereeichene coina inara relaa cureein Cana Coaunera Suujue. Coatiha inara suujua caje rocohin ecu ereriheicheein,” nae jetao aina nerelanacaauru rai Jesoso.
12 Pois naquela hora o Espírito Santo lhes ensinará o que devem dizer.
13 Nitohaneein cachaauru relaa Jesosone jana jetaote, nii arajii cachaauru caje leinjiin cacha jetao Jesoso rai:
13 Um homem que estava no meio da multidão disse a Jesus: — Mestre, mande o meu irmão repartir comigo a herança que o nosso pai nos deixou.
14 “Chana jana chaen, cocoainanacaineein canu teein, nitohanai rucuheraneein inara rene caletoae inara inaca amureecha sirii rucuhele leruhin tihanu inara raine coina,” naain jetao,
14 Jesus disse:
15 saain nii ecu neein aonajeeurera cachaauru rai jetao: “Jiaonriha itolere siriin necoriquijiaain nenaa coauquiche inara netonaine. Coatiha coriqui siriin nihacaneecha que nelateein nihei cana ichaota,” naain jetaote;
15 E continuou, dizendo a todos:
16 “Coaracuchenachuhinti niqui niha leinjiin cacha, jataain itolere siriin coriquihonane. Nii jaun jetao, jelai teein atane siriin, arajiin ocoana sirihane jaun jataain arajiin rai temulecuru taojiae.
16 Então Jesus contou a seguinte parábola :
17 Nii jaun jetaote: ‘Cha laen ichareeun canu temulecuru canuhacha taojiai ainata. Inae nihei rucuhecaaunne jaanuta,’ naain jetao coacuhin;
17 Então ele começou a pensar: “Eu não tenho lugar para guardar toda esta colheita. O que é que vou fazer?
18 ‘Saan. Inae canuhacha ichaneni coitucuhanu. Jitariin canu temulecuru coloherihuru comaain jaohinne, nacoauneein leeochaauru lorerichuru tabaihuri jareeun, jitariin catemuleeuru canuhacha taojiai rucujueein, jitariin carujueleeurune maajeein rucuhecaaun nasae teeinne coina.
18 Ah! Já sei! — disse para si mesmo. — Vou derrubar os meus depósitos de cereais e construir outros maiores ainda. Neles guardarei todas as minhas colheitas junto com tudo o que tenho.
19 Nii baihane laen caraajenihane: Inae niha araai jaanacaneein ichaohin, tonajelanaala acau cohin, lenoneein, rachoojoeein naaonjoaanune jaanu,’ naain suujua cuhane iriha nii coriqui coriquihonane jana jetaote;
19 Então direi a mim mesmo: ‘Homem feliz! Você tem tudo de bom que precisa para muitos anos. Agora descanse, coma, beba e alegre-se.’ ”
20 ‘Asoneeojoaainaate, ena cojoanotiin cuhanete oriquiincha. Nii ii rucuhele inacojoeein arajiin rucujueein chunaain iicha sirii, chaa raineein chaainti niha cureeinta,’ nae jetao rai Cana Coaunera.
20 Mas Deus lhe disse: “Seu tolo! Esta noite você vai morrer; aí quem ficará com tudo o que você guardou?”
21 Nitohanihane jaunte, nechu jataain raineein chaque namute cacha coroatajanelanaala rucuhele siriin nenaa cacha, Cana Coaunera rai cairichainejeein ne, nitajihane rai nihane jaun,” naain jetao nii coriquihona cacha que erenaa parabola que acaauru relae Jesoso.
21 Jesus concluiu:
22 Niritohane baiha jetaote, aina nerelanacaauru rai jetao: “Caa quene inara rai erenaa jereeun. Jiaonriha lenoneein ichaohiche jaanu aina inara cajioneecha que nererojoecaaichene.
22 Então Jesus disse aos seus discípulos:
23 Jataain nelateein niha lenonene amurijiriinte, jataain nelateein ne inara ichao. Jerichanejeein techu nelateein niha cajionene amurijiriin jataain nelateein ne inara jaberoco.
23 Pois a vida é mais importante do que a comida, e o corpo é mais importante do que as roupas.
24 Coaracuche nachuhinti temule jaain, niicha quiineeuri rucuhecuruhane jaanu coloheri siriin, naaonjoaain neeururiha rohirihuru. Nete laen Cana Coaunera, lenoneein ichaaoruhane coina acaauruhacha quiine teein ne. Inarate rohirihuru amurijiriin jataain nelateein neeiche.
24 Vejam os corvos: não semeiam, não colhem, não têm despensas nem depósitos, mas Deus dá de comer a eles. Será que vocês não valem muito mais do que os pássaros?
25 Inaonjoa saain nihanatiin itolereneein suujua cuhane coaauca cachane nihanatiin, nichao cariaain ichaonaa nainihei.
25 Qual de vocês pode encompridar a sua vida, por mais que se preocupe com isso?
26 Chanuna aansijiin laaojoiri que coacuhin neeichene nihanatiin, ichana nainequichene coaalanaala itolere que nererojoecaaeriin neeiche.
26 Portanto, se vocês não podem conseguir uma coisa assim tão pequena, por que se preocupam com as outras?
27 Coaracuche nachuhinti caohachaenanaain omarohin neeuruha caa ajaena ujuanecuru amihanejeein neeuruhane que airijiinne. Nete aihuruha caa ajaena ujuanecurune tocohaneein jataain caohachaain inanacaenelu rey Salomoon, cajione caohacha que necoreeteein nihalune saijieein.
27 Vejam como crescem as flores do campo: elas não trabalham, nem fazem roupas para si mesmas. Mas eu afirmo a vocês que nem mesmo Salomão, sendo tão rico, usava roupas tão bonitas como uma dessas flores.
28 Nitohaneein mocohenineein niha caa ajaena ujuanecuru natiinte, caohachaain omarohin neeuruhane jaanu teein ne Cana Coaunera. Tana nii amurijiriin inara- cachaneein neeichene cajione terichaain Cana Coaunerane esenetaaicheneta.
28 É Deus quem veste a erva do campo, que hoje está aqui e amanhã desaparece, queimada no forno. Então é claro que ele vestirá também vocês, que têm uma fé tão pequena!
29 Nitohanihane jaun, coa lenoneein, acau cohin, naaonjoaaichene jaanuhacha que nererojoecaaeriin nihache.
29 Portanto, não fiquem aflitos, procurando sempre o que comer ou o que beber.
30 Satiin caa chauratane que Cana Coaunera coitucuelanaala nenacaauru cachaaurute, nechu jataain nitohaneein nererojoecaaeriin neeure. Nete laen, satiin inaraacha latei coitucuhin teraneein ne Cana Inaca Cana Coaunera.
30 Pois os pagãos deste mundo é que estão sempre procurando todas essas coisas. O Pai de vocês sabe que vocês precisam de tudo isso.
31 Nitohanihane jaun jeriha Cana Coaunerane rijijieein ichaaoruha cachaaurune jaan Cojoanonaa que coacuhin neeichenete lanaenereein inaraacha latei,” nae jetao aina nerelanacaauru rai Jesoso.
31 Portanto, ponham em primeiro lugar na sua vida o
32 Niritiin jetaote: “Jiaonriha casiin neeichene, charijieein teeinti carenero beraain neeure irilaain sirichaauru, nii rijijieein inara beraain nerichaaunnine jaun. Inara Cana Coaunera coitucuheraneeichenete, jataain coroatajajeein neeiche niqui. Nete jataain inara belaihane jaun rai Cojoanonaa que inara rareein Ofa Cana Coaunera.
32 Jesus continuou:
33 Aihane jaun, jitariin nii inaraacha sirii rucuhele que necoreteein, cairichainejeein chaelai que latejiojoiriin nenacaauru coroatajanecuche. Nitohaneein neeichenete, dedeeu charijibana satonoelanaala nenaa Cana Coauneraacha teeninu rariquicheein. Nerinaain inara caje nii dedeeu inara raineein nenaa ruluera. Nii bana asijiautooru nihanatiin ecu turuhin inara basijiahuna nainihei. Niheichu cojoano nihanatiin ecu enohin asaaena nainihei.
33 Vendam tudo o que vocês têm e deem o dinheiro aos pobres. Arranjem bolsas que não se estragam e guardem as suas riquezas no céu, onde elas nunca se acabarão; porque lá os ladrões não podem roubá-las, e as traças não podem destruí-las.
34 Nitohanihane jaun jauriaanejeein caohatiin, nii chabana satonoelanaala nenaa, nii ena nitaje rai nenaa inara ichao, naaonjoai que coaaucuche.
34 Pois onde estiverem as suas riquezas, aí estará o coração de vocês.
35 Letona jatoraain inara cajione jiaain neeuche, inara siricho mocohin conohanau.
35 E Jesus disse ainda:
36 Charijieein teeinti, nesirihatenaa beseta caje cauhin, acuujua dadaa fatoroone jana, acuujua joaracaain raaure nii letonocuru. Nii rijijieein jatoraain neeuche.
36 Sejam como os empregados que esperam pelo patrão, que vai voltar da festa de casamento. Logo que ele bate na porta, os empregados vão abrir.
37 Raotojoeeinte neeurureein nii rai letonocuru, sinilanaala neeuruhane jana acaauru eruha nii acaauru fatoroone. Esinae rauhijiriinte raajenihane rori ichoae acaauru lauriaain lenone que acaauru coroaatiha cureein nii acaauru fatoroon.
37 Felizes aqueles empregados que o patrão encontra acordados e preparados! Eu afirmo a vocês que isto é verdade: o próprio patrão se preparará para servi-los, mandará que se sentem à mesa e ele mesmo os servirá.
38 Dede cataaun, janonaa nichae, naaonjoaain turuhane jana, sinilanaala cohacuruhanete, raotojoeein neeurureein.
38 Eles serão felizes se o patrão os encontrar alertas, mesmo que chegue à meia-noite ou até mais tarde.
39 Caohachaain inara rai caitoonjoa aonacuchete coitucuhiche. Chunocoha loreri erora turuhin basijiauha uha asijiatone coitucuhane, coatiha nii acuujua joracarihei, nabana enohin basijiauha nii asijiautone coataa.
39 Lembrem disto: se o dono da casa soubesse a que hora o ladrão viria, não o deixaria arrombar a sua casa.
40 Nii rijijieein inara netonai nainaain jatoroaain neeuche, turuha urichaain nacoauneein nii jauriaa acaihaniji inaraacha cohajei Cachaneein nejanohanaa que,” nae jetao acaauru rai Jesoso.
40 Vocês, também, fiquem alertas, porque o
41 Niritoha Jesosone jaun jetaote: “Leinjiin canacaanuhacha ii aina nerelanaanichaanune relanaa aitohi Curuaanaa, ainihane satiin raine maajeeinna aitohi,” naain caje bajaa Fedorone jaun jetaote,
41 Então Pedro perguntou: — Senhor, essa
42 “Tana coitucuhichene. Chariji jian, nii jataain nelateein nere tonoraeraneein loreri beraichanu que ratiri rai fatoroon, turuhanereen tiaain nii rai cachaauru coroaateein acaauru sirihane coina. Tana satiin canuhacha cocoainai neeichene, canu cachaauru beraichaneein neeichene coitucuhichene.
42 O Senhor respondeu:
43 Jataain raotojoeeinte nereein nii nere tonoraera, nii letoain ratirihane jaa ichaa jerihane rijijieeine jana, eruha nii fatoroone.
43 Feliz aquele empregado que estiver fazendo isso quando o patrão chegar!
44 Nii banate, esinae rauhijiriin jerihane rijijieein ichaohin nere tonoraain nihane, aca cocoinaain itolere niicha sirii coaaranu que tereein rai fatoroon.
44 Eu afirmo a vocês que, de fato, o patrão vai colocá-lo como encarregado de toda a sua propriedade.
45 Jana, ‘Jaitijiecha carajaain lanae turuha rai fatoroone’ naain coacuhin baasoneein niicha beraihuri quichaauru, enecuru, naaonjoainuri que jaolequiin acau cohin, lenoneein, ajeein, naaonjoaane jana
45 Mas imaginem o que acontecerá se aquele empregado pensar que o seu patrão está demorando muito para voltar. E imaginem que esse empregado comece a bater nos outros empregados e empregadas e a comer e a beber até ficar bêbado.
46 eruhanete, rai cachaaurunelanaala rai nere tonoraaichuru cairichaa curichaain Cana Coaunerane rijijieein acaentonai cairichaa cureein nii rai fatoroon.
46 Então o patrão voltará no dia em que o empregado menos espera e na hora que ele não sabe. Aí o patrão mandará cortar o empregado em pedaços e o condenará a ir para o lugar aonde os desobedientes vão.
47 Jana inae nitohaneein coitucuhane saijieein, jatoroaain nelanaala nii letoaa rai fatoroonne tonoraelanaala, nenaate casetecareein jataain banejelanaala bisiin rai fatoroon.
47 — O empregado que sabe qual é a vontade do patrão, mas não se prepara e não faz o que ele quer, será castigado com muitas chicotadas.
48 Nete laen coitucuelanaala nenaa rai cacha, baaso ichaane nihanatiin coitucuuruhane saijieein baaso ichaeraauru fautaeriin cairichanojoiniha cureein. Nitohanihane jaun, quiicha coitucui coitucuheratihanune jaancuru cajene, jataain jelai amuritoheriin bajareeunni, canuhacha jerei ichacuruhane coina.
48 Mas o empregado que não sabe o que o patrão quer e faz alguma coisa que merece castigo, esse empregado será castigado com poucas chicotadas. Assim será pedido muito de quem recebe muito; e, daquele a quem muito é dado, muito mais será pedido.
49 Canune caa chauratane que usi mocoha uun. Bajiaa nachuhinti chajaain mocohane jana turueneeunlu.
49 Jesus continuou:
50 Jataain necairichanaa tabai abaantanunete ne. Nii jaunne, nii que turuhanereen tiaain, que nererojocaeriin neeun.
50 Tenho de receber um batismo e como estou aflito até que isso aconteça!
51 Inacojoeein chachu, ‘Caa cana rai chauratane que jecha raoti ichaonaanaja turuaa uun,’ naaiche niqui. Aihei bajiaa. Raujiaain ita caje neleruhin niha cachane coinane turuunlu.
51 Vocês pensam que eu vim trazer paz ao mundo? Pois eu afirmo a vocês que não vim trazer paz, mas divisão.
52 Nitohanihane jaunte, saoquiin le lorerijieeincha ita aina ichaonacaauru, ena caje coauneein ita caje neleruhin, nii nichatajaihuri que nejeratiha cuurureein nii coroatajaihuri. Jana coroatajaihurite, nejeratiha cuurureein nichatajaihuri que.
52 Porque daqui em diante uma família de cinco pessoas ficará dividida: três contra duas e duas contra três.
53 Jana calaohi aina te nejeratereein rai inaca. Nii jana calaohite inaca que nejeratereein. Jana acaauru nebate, rai cacunu que nejeratihane jana, rai cacunu netonai que nejeratereein. Rai nacano que nejeratiha nebaenene janate, nebaene que nejeratereein rai nacano,” naain jetao Fedoro tonorae Jesoso.
53 Os pais vão ficar contra os filhos, e os filhos, contra os pais. As mães vão ficar contra as filhas, e as filhas, contra as mães. As sogras vão ficar contra as noras, e as noras, contra as sogras.
54 Nii baiha jetaote, leeochaauru cachaauru rai jetao:
54 Jesus disse também ao povo:
55 Jerichanejeein techu, enoto mitu coarajeein cana raotono nichajai caje uaain jiatuha cujuanane, ‘Ajaarotorichaain,’ naaichene esinae rauhijiriin ajaarote.
55 E, quando sentem o vento sul soprando, dizem: “Vai fazer calor.” E faz mesmo.
56 Cha coitucunaa jeriheichuru casajeeuru. Nitohaneein dede, cana rai chauratane, naaonjoain caje coaraain cha coitucuhiche natiinte, canu coaraaiche natiin, ‘Naaonjoaa ichaonaane coinate aicha,’ naain canu coitucunaa jereneeiche.
56 Hipócritas! Vocês sabem explicar os sinais da terra e do céu. Então por que não sabem explicar o que querem dizer os sinais desta época?
57 Chanuna baaso ichaain neeichene niha natiin, baaso ichaquichene coitucuhi nenaa jereneeiche.
57 E Jesus terminou, dizendo:
58 Nitohanihane jaunte, inae ena caje coauneein colurujuenojoi ineriquicheein. Aihane jaun, joesio rene inara amaa inara colurujueranu ajiniha aina rucuecuche. Ainihanete, inae coulurujuenojoi nequichene jaan cojoanonaa que turuhane bana, inara netonai colurujuiha nii nejerateeichene jaan jera joesio raine, inara tiha coaridiaauru bijihune, caresero cuhane inara enohaurureein.
58 Se alguém fizer uma acusação contra você e levá-lo ao tribunal, faça o possível para resolver a questão enquanto ainda está no caminho com essa pessoa. Isso para que ela não o leve ao juiz, o juiz o entregue ao guarda, e o guarda ponha você na cadeia.
59 Nii bana jelai caje mituriheeicheein nii baaso ichaquichene jaan core nainaaiche jitaain inara coriqui jaohinne reein tiaan,” nae jetao cachaauru rai Jesoso.
59 Eu lhe afirmo que você não sairá dali enquanto não pagar a multa toda.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.