Mateus 2
Muⱪeddes Kalam (yǝngi yeziⱪ) (UIGPIN) vs NVT
1 Əysa Ⱨerod padixaⱨ ⱨɵküm sürgǝn künlǝrdǝ Yǝⱨudiyǝ ɵlkisining Bǝyt-Lǝⱨǝm yezisida dunyaƣa kǝlgǝndin keyin, mana bǝzi danixmǝnlǝr mǝxriⱪtin Yerusalemƣa yetip kelip, puⱪralardin:
1 Jesus nasceu em Belém, na Judeia, durante o reinado de Herodes. Por esse tempo, alguns sábios das terras do Oriente chegaram a Jerusalém
2 Yǝⱨudiylarning yengidin tuƣulƣan padixaⱨi ⱪǝyǝrdǝ? Qünki biz uning yultuzining kɵtürülgǝnlikini kɵrduⱪ. Xunga, uningƣa sǝjdǝ ⱪilƣili kǝlduⱪ, — deyixti.
2 e perguntaram: “Onde está o recém-nascido rei dos judeus? Vimos sua estrela no Oriente e viemos adorá-lo”.
3 Buni angliƣan Ⱨerod padixaⱨ, xuningdǝk pütkül Yerusalem hǝlⱪimu alaⱪzadilikkǝ qüxti.
3 Ao ouvir isso, o rei Herodes ficou perturbado, e com ele todo o povo de Jerusalém.
4 U pütkül bax kaⱨinlar wǝ hǝlⱪning Tǝwrat ustazlirini qaⱪirip, ulardin «Mǝsiⱨ ⱪǝyǝrdǝ tuƣuluxi kerǝk?» — dǝp soridi.
4 Reuniu os principais sacerdotes e os mestres da lei e lhes perguntou: “Onde nascerá o Cristo?”.
5 Ular: «Yǝⱨudiyǝdiki Bǝyt-Lǝⱨǝm yezisida boluxi kerǝk, — qünki pǝyƣǝmbǝr arⱪiliⱪ xundaⱪ pütülgǝn: —
5 Eles responderam: “Em Belém da Judeia, pois assim escreveu o profeta:
6 «I Yǝⱨudiyǝ zeminidiki Bǝyt-Lǝⱨǝm,
6 ‘E você, Belém, na terra de Judá, não é a menor entre as principais cidades pois de você virá um governante que será o pastor do meu povo, Israel’”.
7 Buning bilǝn, Ⱨerod danixmǝlǝrni mǝhpiy qaⱪirtip, yultuzning ⱪaqan pǝyda bolƣanliⱪini sürüxtürüp biliwaldi.
7 Então Herodes convocou os sábios em segredo e soube por eles o momento em que a estrela tinha aparecido.
8 Andin: «Berip balini sürüxtǝ ⱪilip tepinglar. Tapⱪan ⱨaman ⱪaytip manga hǝwǝr ⱪilinglar, mǝnmu uning aldiƣa berip sǝjdǝ ⱪilip kelǝy» — dǝp, ularni Bǝyt-Lǝⱨǝmgǝ yolƣa saldi.
8 “Vão a Belém e procurem o menino com atenção”, disse ele. “Quando o encontrarem, voltem e digam-me, para que eu vá e também o adore.”
9 Danixmǝnlǝr padixaⱨning sɵzini anglap yolƣa qiⱪti; wǝ mana, ular xǝrⱪtǝ kɵrgǝn ⱨeliⱪi yultuz ularning aldida yol baxlap mangdi wǝ bala turƣan yǝrgǝ kelip tohtidi.
9 Após a conversa com o rei, os sábios seguiram seu caminho, guiados pela estrela que tinham visto no Oriente. Ela ia adiante deles, até que parou acima do lugar onde o menino estava.
10 Ular ⱨeliⱪi yultuzni kɵrginidin intayin ⱪattiⱪ xadlinixti
10 Quando viram a estrela, ficaram muito alegres.
11 ⱨǝm ɵygǝ kirip, balini anisi Mǝryǝm bilǝn kɵrüp, yǝrgǝ yiⱪilip uningƣa sǝjdǝ ⱪilixti. Andin, hǝzinilirini eqip, altun, mǝstiki, murmǝkki ⱪatarliⱪ sowƣatlarni sunuxti.
11 Ao entrar na casa, viram o menino com Maria, sua mãe, e se prostraram e o adoraram. Então abriram seus tesouros e o presentearam com ouro, incenso e mirra.
12 Ularƣa qüxidǝ Ⱨerodning yeniƣa barmasliⱪ toƣrisidiki wǝⱨiy kǝlgǝnliki üqün, ular baxⱪa yol bilǝn ɵz yurtiƣa ⱪaytixti.
12 Quando chegou a hora de partir, retornaram para sua terra por outro caminho, pois haviam sido avisados em sonho para não voltar a Herodes.
13 Ular yolƣa kǝtkǝndin keyin, Pǝrwǝrdigarning bir pǝrixtisi Yüsüpning qüxidǝ kɵrünüp:
13 Depois que os sábios partiram, um anjo do Senhor apareceu a José em sonho. “Levante-se”, disse o anjo. “Fuja para o Egito com o menino e sua mãe. Fique lá até eu lhe dizer que volte, pois Herodes vai procurar o menino a fim de matá-lo.”
14 Xuning bilǝn u ornidin turup, xu keqila bala wǝ anisi ikkisini elip Misirƣa ⱪarap yolƣa qiⱪti.
14 Naquela mesma noite, José se levantou e partiu com o menino e Maria, sua mãe, para o Egito,
15 U Ⱨerod ɵlgüqǝ xu yǝrdǝ turdi. Xundaⱪ boldiki, Pǝrwǝrdigarning pǝyƣǝmbǝr arⱪiliⱪ aldin eytⱪan: «Oƣlumni Misirdin Mǝn qaⱪirdim» degǝn sɵzi ǝmǝlgǝ axuruldi.
15 onde ficaram até a morte de Herodes. Cumpriu-se, assim, o que o Senhor tinha dito por meio do profeta: “Do Egito chamei meu filho”.
16 Ⱨerod bolsa danixmǝnlǝrdin aldanƣanliⱪini bilip, ⱪattiⱪ ƣǝzǝplǝndi. U danixmǝnlǝrdin eniⱪliƣan waⱪitⱪa asasǝn, adǝmlǝrni ǝwǝtip Bǝyt-Lǝⱨǝm yezisi wǝ ǝtrapidiki ikki yax wǝ uningdin tɵwǝn yaxtiki oƣul balilarning ⱨǝmmisini ɵltürguzdi.
16 Quando Herodes se deu conta de que os sábios o haviam enganado, ficou furioso. Enviou soldados para matar todos os meninos de dois anos para baixo em Belém e seus arredores, tomando por base o relato dos sábios acerca da primeira aparição da estrela.
17 Xu qaƣda Yǝrǝmiya pǝyƣǝmbǝr arⱪiliⱪ eytilƣan munu sɵz ǝmǝlgǝ axuruldi: —
17 Com isso, cumpriu-se o que foi dito por meio do profeta Jeremias:
18 «Ramaⱨ xǝⱨiridǝ bir sada,
18 “Ouviu-se um clamor em Ramá, choro e grande lamentação. Raquel chora por seus filhos e se recusa a ser consolada, pois eles já não existem”.
19 Əmdi Ⱨerod ɵlgǝndin keyin, Hudaning bir pǝrixtisi Misirda turƣan Yüsüpning qüxidǝ kɵrünüp uningƣa: —
19 Quando Herodes morreu, um anjo do Senhor apareceu em sonho a José, no Egito.
20 Ornungdin tur! Bala wǝ anisini elip Israil zeminiƣa ⱪayt! Qünki balining jenini almaⱪqi bolƣanlar ɵldi, — dedi.
20 “Levante-se”, disse o anjo. “Leve o menino e a mãe de volta para a terra de Israel, pois já morreram os que tentavam matar o menino.”
21 Buning bilǝn Yüsüp ornidin turup bala wǝ anisini elip Israil zeminiƣa ⱪaytti.
21 Então José se levantou e se preparou para voltar à terra de Israel com o menino e sua mãe.
22 U Arhelausning atisi Ⱨerod padixaⱨning orniƣa tǝhtkǝ olturup Yǝⱨudiyǝ ɵlkisigǝ ⱨɵkümranliⱪ ⱪiliwatⱪinidin hǝwǝr tepip, u yǝrgǝ ⱪaytixtin ⱪorⱪti; wǝ qüxidǝ uningƣa bir wǝⱨiy kelip, Galiliyǝ zeminiƣa berip,
22 Soube, porém, que o novo governador da Judeia era Arquelau, filho de Herodes, e teve medo de ir para lá. Depois de ser avisado em sonho, partiu para a região da Galileia.
23 Nasarǝt dǝp atilidiƣan bir yezida olturaⱪlaxti. Xuning bilǝn pǝyƣǝmbǝrlǝr arⱪiliⱪ: «U Nasarǝtlik dǝp atilidu» deyilgini ǝmǝlgǝ axuruldi.
23 A família foi morar numa cidade chamada Nazaré, cumprindo-se, desse modo, o que os profetas haviam dito, que Jesus seria chamado nazareno.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.