Romanos 7
Jaʼ ti achʼ Testamento: jaʼ scʼopilal ti Jesucristoe jaʼ ti Jcoltavanej cuʼuntique (TZONT) vs NTLH
1 Quermanotac, chacalboxuc sc'opilal ti nupunele yu'un hech chava'ibeic sjam ti libre nijc'ot xa yu'un ti mantaletique. Ho'oxuc ti chana'ic ti leye, chana'ic ti jcotoltic oyucutic ti sventa ley ja' no'ox ti jayib c'ac'al li'oyucutique.
1 Meus irmãos, vocês todos podem compreender muito bem o que vou dizer. Vocês conhecem as leis e sabem que elas só têm poder sobre uma pessoa enquanto essa pessoa está viva.
2 Chana'ic ti scotol ants ti nupunem xchi'uc smalal ti sventa ley, persa chic' sbaic xchi'uc jayib c'ac'al cuxajtic li' ti balumile. Mi icham ti smalale, mu'yuc xa ti sventa ley xchi'uc ti smalale. Ja'to libre chc'ot obi.
2 Por exemplo, a mulher casada está ligada pela lei ao marido enquanto ele estiver vivo; mas, se ele morrer, ela estará livre da lei que a liga ao marido.
3 Hech yu'un mi yan vinic tsmalalin c'alal cuxul to ti smalale, yajmul chc'ot. Mi icham ti smalale, libre chc'ot yu'un ti leye, hech mu muliluc mi tsta yan smalal.
3 De modo que, se ela viver com outro homem enquanto o marido estiver vivo, ela será chamada de adúltera. Mas, se o marido morrer, ela estará legalmente livre e não cometerá adultério se casar com outro homem.
4 C'alal icham ti smalale, libre ic'ot ti antse, mu'yuc xa much'u chch'umbe smantal. Ja' no'ox hech ti ho'ucutique, yu'un ti co'ol nijcham xchi'uc ti Cristoe chil ti Diose hech yu'un libre nijc'ot yu'un scotol ti c'utic laj jch'untic ti vo'one, ja' ti chijcolucutic ti sventa cabteltic ti laj jcuytique. Yu'un ja' tsots sc'opilal ti much'u icha'cuxi loq'uel ti ch'ene, ja' ti Cristoe. Yu'un ti jun nijc'ot xa xchi'uc ti Cristoe, yu'un hech xu' cu'untic ti jpasbe yabtel ti Diose.
4 O mesmo acontece com vocês, meus irmãos. Do ponto de vista da lei, vocês também já morreram, pois são parte do corpo de Cristo. E agora pertencem a ele, que foi ressuscitado para que nós possamos viver uma vida útil no serviço de Deus.
5 C'alal mu to ach'ubenuc ti co'ntontique, c'alal laj ca'itic ti mantaletique, más laj stijucutic batel yu'un ba jpastic ti c'usi tsc'an ti jbec'taltique. Ja' sventa ch'ayel.
5 Pois, quando vivíamos de acordo com a nossa natureza humana, os maus desejos despertados pela lei agiam em todo o nosso ser e nos levavam para a morte.
6 Ti vo'onee chuculucutic ono'ox yu'un ti mantaletique. Ti ora to libre nijc'ot xa yu'un co'ol nijcham xchi'uc ti Cristoe chil ti Diose. Hech yu'un mu'yuc xa sc'opilal ti chispasucutic ti mantal ti mantaletique. Ti ora to libre oyucutic hech xu' chcac' jbatic ti abatinel yu'un ti Diose yu'un ach'uben xa ti co'ntontique ti sventa ti Ch'ul Espíritue ti quich'ojtique. Mu hechuc co'ntontic ti c'alal jch'unojtic to ti chijcolucutic ti sventa ti mantaletique ti laj sts'iba ti Moisese.
6 Porém agora estamos livres da lei porque já morremos para aquilo que nos mantinha prisioneiros. Por isso somos livres para servir a Deus não da maneira antiga, obedecendo à lei escrita, mas da maneira nova, obedecendo ao Espírito de Deus.
7 ¿C'usi chcaltic che'e? Ja' ch-ic'van ti mulil ti smantal ti Diose, mi chijchiucutique, ¡bu ba ic'vanuc ti mulil ti smantal ti Diose! Ti manchuc laj ca'itic ti smantal ti Diose, mu hechuc laj jna'tic ti bu ti jtatic jmultic ti hechuque. Ti manchuc chal ti mantaletique: “Mu me xbic'taj avo'ntonic”, ti xchie, mu laj jna'tic ti ja' mulil mi chbic'taj ti co'ntontique.
7 O que vamos dizer então? Que a própria lei é pecado? É claro que não! Mas foi a lei que me fez saber o que é pecado. Pois eu não saberia o que é a cobiça se a lei não tivesse dito: “Não cobice.”
8 Ti c'alal laj ca'itic ti smantal ti Diose ti “mu me xbic'taj avo'ntonic”, ti xchie, más laj stijucutic batel, más ibic'taj ti co'ntontique. Ti manchuc laj ca'itic ti mantaletique, mu'yuc sc'opilal ti jmultique ti hechuque.
8 Porém o pecado se aproveitou dessa lei para despertar em mim todo tipo de cobiça. Porque, se não existe a lei, o pecado é uma coisa morta.
9 Ti vo'onee c'alal mu to chca'itic ti mantaletique lec oyucutic laj jcuytic. C'alal laj ca'itic ti mantaletique, ep ti jmultique laj quiltic. Laj quiltic ti mu lecucutique, ti ch'ayel chijbate.
9 Pois houve um tempo em que eu não conhecia a lei e estava vivo. Mas, quando fiquei conhecendo o mandamento, o pecado começou a viver,
10 Ti mantaletique ti ja' laj jch'untic ti chijcol yu'une, ja' sventa ch'ayel ic'ot cu'untic.
10 e eu morri. E o próprio mandamento que me devia trazer a vida me trouxe a morte.
11 Laj jcuytic ti xu' ti jch'untic scotol ti mantaletique pero mu xu' cu'untic. Hech laj slo'labucutic ti co'ntontique ti mulile. Yu'un laj jcuytic ti chch'un cu'untic scotol ti mantaletique. Patil laj jna'tic ti ja' ch'ayel chijbat yu'un ti laj jch'untic ti chch'un cu'untique.
11 Porque o pecado, aproveitando a oportunidade dada pelo mandamento, me enganou e, por meio do mandamento, me matou.
12 Hech yu'un lec ti mantaletique, mu sna' ch-ic'van ti mulil. Mu chopoluc ti mu me xbic'taj avo'ntonic, mu me xa'elc'ajic, mu me xamilvanic, ti xchie. Oy sjam ti jujup'ele ti hech chale. Lec ti hech chijyalbucutique.
12 Assim a lei vem de Deus; e o mandamento também vem de Deus, diz o que é certo e é bom.
13 Hech yu'un ch'ayel chijbat yu'un ti c'usi leque, mi chijchie, ¡bu ba sjamuc mi hech chcaltique! Ti mulile tscap sba xchi'uc ti c'usi leque hech chijlaj ti lo'lael. Hech yu'un hech laj slo'laucutic asta ch'ayel chijbat yu'un. Hech yu'un más chopol ic'ot sc'opilal ti mulile ti sventa ti mantaletique.
13 Então será que o que é bom me levou à morte? É claro que não! Foi o pecado que fez isso. Pois o pecado, usando o que é bom, me trouxe a morte para que ficasse bem claro aquilo que o pecado realmente é. E assim, por meio do mandamento, o pecado se mostrou mais terrível ainda.
14 Ti jna'tic ti ja' yu'un Dios ti mantaletique. Ti ho'ucutique chisventainucutic ti c'usi tsc'an ti jbec'taltique. Oyucutic ti mozoil yu'un ti mulile.
14 Sabemos que a lei é divina; mas eu sou humano e fraco e fui vendido ao pecado para ser seu escravo.
15 Ti lec ti jc'antic ti jpastique mu xc'ot ti pasel cu'untic. Ja' ti jpastic ti c'usi mu xtun chca'itique. Hech yu'un ti mu xca'ibetic sjam ti c'u yu'un ti mu xc'ot ti pasel cu'untic.
15 Eu não entendo o que faço, pois não faço o que gostaria de fazer. Pelo contrário, faço justamente aquilo que odeio.
16 Yu'un ja' ti jpastic ti bu mu jc'antic ti jpastique, hech yu'un ti jna'tic ti lec ti mantaletique.
16 Se faço o que não quero, isso prova que reconheço que a lei diz o que é certo.
17 Hech yu'un mu ho'ucutic ti jpastic. Ja' chisventainucutic ti mulile ti oy ti co'ntontique.
17 E isso mostra que, de fato, já não sou eu quem faz isso, mas o pecado que vive em mim é que faz.
18 Ti jna'tic mi jutuc mu'yuc jtutic ti ho'ucutique. Mi jutuc mu'yuc ti yutsil co'ntontic ti jtuctique. Yu'un ti jc'antic ti jpastic ti c'usi leque pero mu xu' cu'untic spasel.
18 Pois eu sei que aquilo que é bom não vive em mim, isto é, na minha natureza humana. Porque, mesmo tendo dentro de mim a vontade de fazer o bem, eu não consigo fazê-lo.
19 Ma'uc ti jpastic ti c'usi leque ti ja' ti jc'antic ti jpastique. Ja' ti jpastic ti c'usi chopole ti ja' mu jc'antic ti jpastique.
19 Pois não faço o bem que quero, mas justamente o mal que não quero fazer é que eu faço.
20 Yu'un ja' ti jpastic ti bu mu jc'antic ti jpastique, hech yu'un mu ho'ucutic ti hech ti jpastique. Ja' chisventainucutic ti mulile ti oy ti co'ntontique.
20 Mas, se faço o que não quero, já não sou eu quem faz isso, mas o pecado que vive em mim é que faz.
21 Hech yu'un hech oyucutic. Ti jc'antic ti jpastic ti c'usi leque. Mu xu', yu'un oy mulil ti co'ntontic chca'itic.
21 Assim eu sei que o que acontece comigo é isto: quando quero fazer o que é bom, só consigo fazer o que é mau.
22 Yu'un ti co'ntontic lec chca'itic ti hech oy ti smantal ti Diose.
22 Dentro de mim eu sei que gosto da lei de Deus.
23 Pero yan mantal xch'unoj ti jbec'taltique chquiltic yu'un tscontrain ti mantale ti ja' jun co'ntontic ti jc'antic ti jch'untique. Hech yu'un chucbilucutic yu'un ti mulile yu'un ja' tsc'an mulil ti jbec'taltique.
23 Mas vejo uma lei diferente agindo naquilo que faço, uma lei que luta contra aquela que a minha mente aprova. Ela me torna prisioneiro da lei do pecado que age no meu corpo.
24 — ausente —
24 Como sou infeliz! Quem me livrará deste corpo que me leva para a morte?
25 — ausente —
25 Que Deus seja louvado, pois ele fará isso por meio do nosso Senhor Jesus Cristo! Portanto, esta é a minha situação: no meu pensamento eu sirvo à lei de Deus, mas na prática sirvo à lei do pecado.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.