Romanos 2

Jaʼ ti achʼ Testamento: jaʼ scʼopilal ti Jesucristoe jaʼ ti Jcoltavanej cuʼuntique (TZONT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Mi oy much'u hech chal: “Ep smul lume, ta ono'ox xich'ic castigo”, mi xchie, yu'un juez tscuy sba. Mu xil ti co'ol oy smul xchi'uc yu'un co'ol ti c'usi tspas xchi'uque. Hech yu'un mi ch-ac'batic castigo lume, ja' no'ox hech uc ch-ac'bat castigo ti much'u hech chale.
1 Talvez você pense que pode condenar esses indivíduos, mas é igual a eles e não tem desculpa! Quando diz que eles deveriam ser castigados, condena a si mesmo, porque você, que julga os outros, pratica as mesmas coisas.
2 Yu'un toj chchapanvan ti Diose hech yu'un ti jna'tic ti persa ch-ac'bat castigo yu'un smulic scotol ti much'utic hech tspasique.
2 E sabemos que Deus, em sua justiça, castigará todos que praticam tais coisas.
3 Chil ti oy smul ti much'utic hech tspasique. Mu xil ti hech yac'oj sba tspas uc. Tscuy ti stuc chcol, ti mu x'ac'bat castigo yu'un smul yu'un ti Diose tscuy.
3 Uma vez que você julga outros por fazerem essas coisas, o que o leva a pensar que evitará o julgamento de Deus ao agir da mesma forma?
4 Mi hech tsnope, mu spas ti muc' ti ep i'ac'bat bendición yu'un ti Diose, ti ep ic'uxubinate, ti ep its'icbat sbolil yo'ntone. Mu sna' ti ep laj xa yich' c'uxubinel yu'un ac'o sutes yo'nton yu'un smul.
4 Não percebe quanto ele é bondoso, tolerante e paciente com você? Não vê que essas manifestações da bondade de Deus visam levá-lo ao arrependimento?
5 Scoj ti tsots yo'ntone, scoj ti mu sutemuc yo'ntone, hech yac'oj sba tscajtsob ti scastigo ti chc'o yich'e. Ja' ta ono'ox chc'o yich' c'alal tsta yorail chac'be castigo yu'un smulic scotol crixchanoetic ti Diose. Te chvinaj ti toj chchapanvan ti Diose.
5 Mas, por causa de seu coração rebelde, você se recusa a abandonar o pecado, acumulando ira sobre si mesmo. Pois o dia da ira se aproxima, quando o justo juízo de Deus se revelará.
6 Ti c'u x'elan ti cabteltique hech chijyac'bucutic jtojoltic jujunucutic.
6 Ele julgará cada um de acordo com seus atos.
7 Scotol ti much'u mu xlaj yo'ntonic tspasilanic ti c'usi leque, yu'un tsc'an ti lec chc'ot sc'opilal yu'un ti Diose, ti ch-ac'bat squeval hech chaj c'u che'el squeval ti Diose, ti chcuxiic sbatel osile, ja' ch-ac'bat xcuxlejalic sventa sbatel osil.
7 Dará vida eterna àqueles que, persistindo em fazer o bem, buscam glória, honra e imortalidade.
8 Scotol ti much'u ja' no'ox sc'anic ti lec sc'opilal stuquique, ti mu xch'unic ti c'op ti ja' melele, ti ja' chch'unic spasel ti c'usi chopole, ja' quechel yilintael yu'un Dios ti stojolic. Hech yu'un ch-ac'batic castigo sbatel osil.
8 Mas derramará ira e indignação sobre os que vivem para si mesmos, que se recusam a obedecer à verdade e preferem entregar-se a uma vida de perversidade.
9 Ta me xich'ic ep vocol, ta me x'ech' svocolic scotol ti much'utic tspasic ti c'usi chopole yu'un xch'unojic tscuy. Ta ono'ox xich'ic ti jchi'iltique, ho'ucutic ti judioucutique, yu'un ya'yojic ti sc'op ti Diose. Chich'ic uc ti achi'iltaque, xchi'uc scotol yan crixchanoetic.
9 A todos que praticam o mal, ele trará aflição e calamidade: primeiro para os judeus, e também para os gentios.
10 Scotol ti much'utic laj xa spasic ti c'usi leque lec ch-ilat yu'un ti Diose. Ta me xilic utsilal. Ch-ac'bat jun yo'ntonic jujun sbatel osil. Ta ono'ox xc'o quich'tic scotol, ho'ucutic ti judioucutique, yu'un ja' primero laj yac' ti q'uelel ti Diose ti ho'ucutic laj st'ujucutique. Chayac'boxuc scotol uc, ti ho'oxuque ti yanlum crixchanooxuque.
10 Mas, a todos que fazem o bem, ele dará glória, honra e paz: primeiro para os judeus, e também para os gentios.
11 Yu'un ti Diose mu yu'unuc tst'uj ti much'u chc'uxubine; ja' parejo chixchapanucutic jcotoltic.
11 Pois Deus não age com favoritismo.
12 Yu'un scotol ti much'utic tsa'ilan smulique, ti mu ya'yojuc ti smantal ti Diose ti laj yalbucutic comel ti Moisese ti vo'onee, ma'uc ch-ich'bat sc'op yu'un ti mu ya'yojuc ti smantal ti Diose. Ja' ch-ich'bat sc'op yu'un ti c'u yepal i'ac'bat sna'ic ti yo'ntonic yu'un ti Diose. Yu'un muc xch'unic hech yu'un ch'ayel chbatic. Scotol ti much'utic tsa'ilan smulique ti ya'yojic ti smantal ti Diose, ja' ch-ich'bat sc'opic yu'un ti ya'yojic ti smantal ti Diose.
12 Assim, todos os que pecarem, mesmo não tendo a lei escrita de Deus, serão destruídos. E todos os que pecarem estando sob a lei de Deus, de acordo com essa lei serão julgados.
13 Yu'un ma'uc toj co'ntontic chijc'ot ti stojol ti Diose mi ja' no'ox chca'ibetic ti smantal ti Diose. Ja' toj co'ntontic chijc'ot mi jch'unojbetic ti smantal ti Diose.
13 Pois o simples ato de ouvir a lei não nos torna justos diante de Deus, mas sim a obediência à lei é que nos torna justos aos olhos dele.
14 Ti achi'iltaque xchi'uc ti yan crixchanoetique ti mu yich'ojuc ti smantal ti Diose, oy bu co'ol tspasic hech chaj c'u che'el smantal ti Diose. Manchuc mi mu yich'ojuc smantal ti Diose, oy mantal ti yo'ntonic.
14 Até mesmo os gentios, que não têm a lei escrita, quando obedecem a ela instintivamente, mostram que conhecem a lei, mesmo não a tendo.
15 Chvinaj ti q'uelel ti hech oy ti yo'ntonique yu'un ti c'usi tspasique. Chvinaj ti tsna'ic ti c'usi lec ti pasele, ti tsna'ic uc ti c'usi mu xtune. Yu'un mi oy c'usi chopol spasoj, tsc'an tscolta sba.
15 Demonstram que a lei está gravada em seu coração, pois sua consciência e seus pensamentos os acusam ou lhes dizem que estão agindo corretamente.
16 Yu'un tsta yorail ch-ich'bat sc'opic scotol crixchanoetic yu'un ti Jesucristoe, ja' ti ac'bil yabtel yu'un ti Stote. Ja' ch-ich'bat sc'opic yu'un ti c'usi laj snopique ti c'usi mucul ti stojol ti crixchanoetic ti mu xvinaje. Ja'to ch-ac'at ti q'uelel ti c'usi smule. Hech chal ti lequil ach' c'op ti jchole.
16 Isso se confirmará no dia em que Deus julgar os segredos de cada um por meio de Cristo Jesus, de acordo com as boas-novas que anuncio.
17 Ti jchi'iltique, ho'ucutic ti judioucutic xchi'uque, tscuyic ti lec ch-ilatic yu'un ti Diose yu'un ti yich'ojbeic ti smantal ti Diose. Ja' tstoy sbaic yu'un chojtiquinic ti Diose tscuyic.
17 Você, que se diz judeu, se apoia na lei de Deus e se orgulha de seu relacionamento especial com ele.
18 Tscuyic ti tsna'ic c'usi tsc'an ti Diose. Tscuyic ti tsna' tst'ujic ti c'usi leque yu'un ip'ijub xa yu'un ti mantaletique tscuyic.
18 Conhece a vontade de Deus: sabe o que é certo, porque foi instruído em sua lei.
19 Hech yu'un tstojobtas scotol ti much'utic ma'satetique tscuyic, ja' ti much'utic ch'ayemic ti be tscuyique. Ja' luz c'otemic stuquic tscuyic yu'un ti much'utic oyic ti ic' osile tscuyique, ja' ti much'utic mu p'ijuc tscuyique.
19 Está convencido de que é guia para os cegos e luz para os que estão perdidos na escuridão.
20 Chchanubtas ti much'utic mu xtojob yu'unic tscuyic. Yu'un yich'ojbeic ti smantal ti Diose, ja' ti melele, ja' ti chijp'ijub yu'une, hech yu'un maestro tscuy sbaic yu'un ti much'utic mu to cha'ibeic sjame.
20 Considera-se capaz de instruir os ignorantes e ensinar os caminhos de Deus às crianças. Está certo de que a lei de Deus lhe dá pleno conhecimento e verdade.
21 Xu' yu'unic chchanubtasic yantic tscuyic. ¿C'u yu'un mu sna' stuc? “Mu me xa'elc'ajic, xchi ti Diose”, xchiic. Yac'oj sba ch-elc'ajic stuquic.
21 Pois bem, se você ensina a outros, por que não ensina a si mesmo? Diz a outros que não roubem, mas você mesmo rouba?
22 “Mu me xamulivajic, xchi ti Diose”, xchiic. Yac'oj sba chmulivajic stuquic. Chaq'uic ti q'uelel ti tspasic ti muc' ti Diose yu'un mu'yuc santo o yu'unic. Pero ta to xelc'anic ti Diose yu'un mu hechuc tspasic hech chaj c'u che'el yaloj ti Diose.
22 Afirma que é errado cometer adultério, mas você mesmo adultera? Condena a idolatria, mas rouba objetos dos templos?
23 Hovil ti tstoy sbaic yu'un ti yich'ojbeic ti smantal ti Diose. Ja' no'ox chaq'uic ti utel ti Diose yu'un mu xch'umbeic ti smantale.
23 Você, que tanto se orgulha de conhecer a lei, desonra a Deus, desobedecendo à lei?
24 Yu'un hech ts'ibabil comel ti sc'op ti Diose: “Ti acojic ti chopol chbat jc'opilal yu'un ti yanlum crixchanoetique, xchi ti Diose”, ti xchie. Ja' sc'opilal ti jchi'iltique.
24 Não é de admirar que as Escrituras digam: “Os gentios blasfemam o nome de Deus por causa de vocês”.
25 Ti circuncisione oy stu cu'untic mi ti jch'umbetic smantal ti Diose. Mi ti jp'ajbetic smantal ti Diose, manchuc mi quich'ojtic circuncisión, mu quich'ojticuc circuncisión x'elan.
25 A prática judaica da circuncisão só tem valor se você obedece à lei de Deus. Mas se você, que é circuncidado, não obedece à lei de Deus, não é diferente de um gentio incircuncidado.
26 Hech yu'un mi ja' tspas ti muc' ti smantal ti Diose ti much'u mu yich'ojuc circumcisione, ja' yich'oj circuncisión x'elan manchuc mi mu yich'ojuc.
26 E, se os incircuncidados obedecerem à lei de Deus, acaso não serão também considerados circuncidados?
27 Hech yu'un ti much'u chch'umbe smantal ti Diose manchuc mi mu yich'ojuc circuncisión ti sbec'tale, ja' xu' chijyalbucutic jmultic mi ti jp'ajbetic smantal ti Diose, ho'ucutic ti p'ejel ti jun cu'untic ti smantal ti Diose, ho'ucutic ti quich'ojtic circuncisione.
27 De fato, os gentios incircuncidados que cumprem a lei de Deus condenarão você, judeu, que é circuncidado e tem a lei de Deus, mas não obedece a ela.
28 — ausente —
28 Pois ser judeu exteriormente ou ser circuncidado não torna ninguém judeu de fato.
29 — ausente —
29 Judeu verdadeiro é quem o é no íntimo, e circuncisão verdadeira é a do coração, feita pelo Espírito, e não pela letra da lei, recebendo assim a aprovação de Deus, e não das pessoas.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.