Romanos 11

Jaʼ ti achʼ Testamento: jaʼ scʼopilal ti Jesucristoe jaʼ ti Jcoltavanej cuʼuntique (TZONT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 “¿Mi yu'un j'ech'el laj xa stenucutic comel ti Diose ti ho'ucutique ti t'ujbilucutic yu'une, ho'ucutic ti yelnich'onucutic ti Israele?” mi xachiique, ¡bu ba stenojucutic comel! Yu'un ho'oni yelnich'onun ti Israel uque. Ho'oni yelnich'onun ti Abraham uque. Ho'oni ja' jtatamol ti Benjamine.
1 Então pergunto: Deus rejeitou seu povo, a nação de Israel? Claro que não! Eu mesmo sou israelita, descendente de Abraão e membro da tribo de Benjamim.
2 Ti Diose scotol t'ujbilic yu'un. Ja' no'ox hech uc sna'oj ti Diose ti ep ti chp'ajbat sc'ope. Sna'oj uc ti Diose ti c'u yepal ti t'ujbilic yu'une ti chch'unic ti sventa xch'unojel yo'ntonic chcolique. ¿Mi yu'un mu xa xana'ic ti hech ts'ibabil ti sun ti Diose ti hech laj scuy ti Elíase ti stuc xa no'ox xch'unojbe sc'op ti Diose? Hech yu'un lic yalbe ti Diose ti c'utic smulic ti xchi'iltaque. Hech laj yal:
2 Não, Deus não rejeitou seu povo, que conheceu de antemão. Vocês sabem o que as Escrituras dizem a esse respeito? O profeta Elias se queixou a Deus sobre o povo de Israel, dizendo:
3 “Cajval, ti jchi'iltaque laj xa smilic ti j'alc'opetic avu'une. Laj xa sjinic ti scajaneb amotone. Jtuc xa no'ox j'alc'opun avu'un. Ti ora to tsc'an chismilucun uc”, xchi ti Elíase, xut ti Diose.
3 “Senhor, eles mataram teus profetas e derrubaram teus altares. Sou o único que restou, e agora também procuram me matar”.
4 ¿Mi yu'un mu xana'ic ti hech itac'av ti Diose? Hech laj yal: “Mu hechuc. Oy to hucmil ti achi'iltaque ti t'ujbilic cu'une ti chcolique ti mu squejanojuc sbaic ti stojol ti santo Baale”, ti x'utat ti Elíase.
4 E vocês se lembram da resposta de Deus? Ele disse: “Ainda tenho outros sete mil que jamais se prostraram diante de Baal”.
5 Ja' no'ox hech uc ti ora to oy to t'ujbilic yu'un ti Diose ti chcolique ti jchi'iltique ti sventa yutsil yo'nton ti Diose.
5 O mesmo acontece hoje, pois uns poucos do povo de Israel permaneceram fiéis, escolhidos pela graça de Deus.
6 Stuc yutsil yo'nton i'ic'van ti Diose ti hech it'ujatique, hech yu'un ma'uc ti sventa yabtelic ti hech it'ujatique. Ti ja'uc ti sventa yabtelic it'ujatique, mu'yuc sc'opilal ti oy yutsil yo'nton ti Diose ti hechuque.
6 E, se a escolha se dá pela graça de Deus, então não se baseia nas obras deles, pois nesse caso a graça deixaria de ser o que verdadeiramente é, ou seja, gratuita e imerecida.
7 ¿C'usi chcaltic che'e yu'un ti mu jcotolticuc toj co'ntontic chijyil ti Diose, ho'ucutic ti yelnich'onucutic ti Israele, manchuc mi toyol co'ntontic laj jc'antic jcotoltic? Ja' no'ox toj co'ntontic chijyil ti Diose mi oy jc'opilaltic chijcol yu'un ono'oxe, ja' no'ox ti c'u quepaltic ti oy xch'unojel co'ntontique. Ti c'u yepal ti chch'unic ti sventa yabtelic chcolique ja' no'ox más ipimub yo'ntonic hech yu'un mu xa xa'yic tijel.
7 Portanto, a situação é esta: a maioria do povo de Israel não encontrou o que tanto buscava, mas uns poucos, aqueles que Deus havia escolhido, o encontraram, enquanto o coração dos demais foi endurecido.
8 Hech chaj c'u che'el ts'ibabil comel: “Ti Diose laj xch'aybe yo'ntonic. Hech yu'un mu xa xu' tsq'uelic ti satic. Mu xa x'och c'op ti xchiquinic. Chamenic ic'ot ya'yel. Hech oyic asta ti ora to”, ti xchie.
8 Como dizem as Escrituras: “Deus os fez cair em sono profundo. Até hoje, fechou-lhes os olhos para que não vejam, e tapou-lhes os ouvidos para que não ouçam”.
9 Hech laj yal ti Davide:
9 Da mesma forma, Davi disse: “Que sua mesa farta se transforme em laço, em armadilha que os faça pensar que tudo vai bem. Que seus privilégios os façam tropeçar, e que recebam o que merecem.
10 Chch'aybat yo'ntonic hech yu'un mu xa xu' tsq'uelic ti satic.
10 Que seus olhos se escureçam para que não vejam, e que suas costas fiquem encurvadas para sempre”.
11 “¿Mi yu'un j'ech'el ilaj sc'opilal ti chcolic ti achi'iltaque yu'un ti muc xch'unic ti totiletic avu'unique xchi'uc ti achi'iltaque ti ja' ac'bil yabtel yu'un ti Diose ti Cristoe?” mi xachiic ho'oxuc ti yanlum crixchanooxuque, mu hechuc. Yu'un ti sventa ti muc xch'unic ti jchi'iltaque, ja' yorail ti ic'ot colel ti aventaic, ho'oxuc ti yanlum crixchanooxuque. Yu'un ho'ot ic'ot ti aventa ti colele, yu'un ac'o bic'tajuc yo'ntonic ti jchi'iltaque, ho'ontutic ti yelnich'onuntutic ti Israel xchi'uque.
11 Acaso o povo de Deus tropeçou e caiu sem possibilidade de se levantar? Claro que não! Foram desobedientes e, por isso, Deus tornou a salvação acessível aos gentios, para que seu próprio povo sentisse ciúme.
12 Yu'un ti muc xch'unic ti jchi'iltaque hech yu'un i'ac'bat ep bendición scotol crixchanoetic ti sjoylejal balumil. Yu'un ti oy palta yu'un ti jchi'iltaque, hech yu'un na'ac'batic ep bendición, ho'oxuc ti yanlum crixchanooxuque. Hech yu'un c'alal chlic xch'unic ti yan to c'ac'al ep ti jchi'iltaque, jun no'ox yutsil chijc'ot jcotoltic.
12 Se os gentios foram enriquecidos porque os israelitas fracassaram ao rejeitar a salvação que Deus lhes oferece, imaginem como será maior a bênção para o mundo quando Israel for plenamente restaurado!
13 Ho'oxuc ti yanlum vinicoxuque hech chacalbe. Yu'un laj xa yac'bun cabtel ti Diose yu'un chajcholboxuc ti sc'ope, hech yu'un chcac' persa ti cabtele.
13 Dirijo-me especialmente a vocês, gentios. E, uma vez que fui designado apóstolo aos gentios, enfatizo isso
14 Yu'un ti hech chcac' persa ti cabtele, yu'un hech ac'o bic'tajuc yo'ntonic ti jchi'iltaque, yu'un me hech oy chcolic uc ti jventa.
14 porque desejo que, de algum modo, o povo de Israel sinta ciúme e assim eu possa levar alguns deles à salvação.
15 Yu'un ti icomesat ti jchi'iltaque, oy c'usi lec ic'ot ti pasel, ja' ti i'ic'at scotol crixchanoetic ti sjoylejal balumile. Hech yu'un ti tsta yorail chcolic scotolic ti c'u yepalic ti jchi'iltaque ti yan to c'ac'al, jun no'ox yutsil chc'ot obi.
15 Pois, se a rejeição deles possibilitou que o resto do mundo se reconciliasse com Deus, a aceitação será ainda mais maravilhosa. Será vida para os que estavam mortos!
16 Ho'ontutic ti t'ujbiluntutic yu'un ti Diose ti ho'ontutic ti yelnich'onuntutic ti Israele, ja' ti c'u yepal hech jc'opilaltutic ti chicoltutique, ja' hech chac c'u che'el jp'ej chamen ixim scotol ti c'u yepal t'ujbilique. Ti jtuch' ti chac'beic ti Diose, ja' señail ti yu'un Dios scotol ti c'u smuc'ule. Ja' ti jtuch'e, ja' ti jtatamoltutique asta tsts'aqui ti jp'eje ja'to mi laj xa yic' scotol ti c'u yepal t'ujbilic ono'ox yu'un ti Diose. Ti jtatamoltutique jun to te'. Ja' quibiltutic yu'un ja' sba it'ujatic. Ho'ontutic xchi'uc ti jchi'iltaque ja' sc'obuntutic ti jtatamoltutique. Hech yu'un yu'ununtutic ti Diose ti c'u yepal t'ujbiluntutic yu'un ono'ox ti Diose. Yu'un hech ti jch'untutic ti sventa xch'unojel co'ntontutic hech chaj c'u che'el laj xch'un ti jtatamoltutique.
16 Se a parte da massa entregue como oferta é santa, então toda ela é santa. E, se as raízes da árvore são santas, os ramos também o serão.
17 Ti jchi'iltaque ti mu'yuc xch'unojel yo'ntonique ja' hech chaj c'u che'el sc'ob olivate' ti ijecat loq'uele yu'un muc xtun. Ti ho'oxuque ja' hech chaj c'u che'el ha'maltical olivate', ho'ot natic'atic ochel. Hech yu'un jun no'ox quibiltic nijc'ot xa hech yu'un laj xa ava'ibeic yutsilal.
17 Mas alguns desses ramos, alguns do povo de Israel, foram cortados. E vocês, gentios, que eram ramos de uma oliveira brava, foram enxertados na árvore. Agora, portanto, participam do alimento nutritivo que vem da raiz da oliveira especial de Deus.
18 Ho'oxuc ti yanlum crixchanooxuque mu me xatoy abaic yu'un ti ijecatic xa loq'uel ti jchi'iltaque yu'un ti ho'oxuc na'ic'atic ochele. Mi yu'un chac'an chatoy abaic, na'o me ti ma'uc ti aventaic ti laj yich'ic bendición ti jtatamoltutique. Pero ja' ti sventa ti jtatamoltutique ti yac'oj sba chavich'ic bendición ti ora to yu'un ja' avibilic ic'ot xa uc.
18 No entanto, não devem se orgulhar de terem sido enxertados no lugar dos ramos que foram cortados, pois é a raiz que sustenta o ramo, e não o contrário.
19 Yu'un ti ijecatic loq'uel ti c'obte'e, yu'un ho'ucutic ono'ox te chistic'ucutic ochel, mi xachie, hech chacalbe.
19 Talvez digam: “Esses ramos foram cortados para abrir espaço para nós”.
20 Melel ti hech ic'ot ti pasel. Yu'un ti ijecatic loq'uel ti stuquique, yu'un muc xch'unic. Ti ho'oxuque ti sventa no'ox xch'unojel avo'ntonic ti tsacbiloxuc ti venta ti ora to. Hech yu'un mu me xatoy abaic, xi'anic me.
20 É verdade, mas lembrem-se de que esses ramos foram cortados porque não creram e que vocês estão ali porque creem. Portanto, não se orgulhem, mas temam o que poderia acontecer.
21 Muc spasbat perdón yu'un ti Diose ti jchi'iltaque ti t'ujbilic ono'ox yu'un, ti laj stoy sbaique ti vo'one. Hech yu'un buc xa ti ho'oxuque, mu xaspasboxuc perdón uc mi co'ol chapasic hech chaj c'u che'el laj spasique.
21 Pois, se Deus não poupou os ramos naturais, também não poupará vocês.
22 Ava'i c'u x'elan yutsil yo'nton ti Diose. Ava'i c'u x'elan chac' castigo uc. Laj yich'ic castigo ti much'utic ti mu sc'an chac' sbaic ti stojole. Ti ho'oxuque ep yutsil yo'nton avu'unic mi j'ech'el chavac' abaic ti stojole. Mi mu hechuc chapasic, chajecatic loq'uel uc.
22 Observem como Deus é, ao mesmo tempo, bondoso e severo. É severo com os que lhe desobedecem, mas é bondoso com vocês, desde que continuem a confiar em sua bondade. Mas, se deixarem de confiar, também serão cortados.
23 Ti jchi'iltaque ti tscomesic ti c'utic chbolibtasat yu'une, ti chlic xch'unic ti yan to c'ac'ale ja' ch-otesatic. Yu'un jelaven sp'ijil ti Diose, hech yu'un xu' yu'un chotes.
23 E, se o povo de Israel abandonar sua incredulidade, será enxertado novamente, pois Deus tem poder para enxertá-los de volta na árvore.
24 Ti ho'oxuque nap'asatic ochel tal, ho'oxuc ti ha'maltical olivate'oxuque, hech na'otesatic tal ti bu ts'umbil olivate' ti mu co'oluc ats'umbalic xchi'uque. Yu'un ti hech xu' na'otesatic tal, hech yu'un más xu' ch-otesatic tal ti mero sc'ob ti te'e.
24 Vocês eram, por natureza, o ramo cortado de uma oliveira brava. Portanto, se Deus se mostrou disposto a fazer algo contrário à natureza ao enxertá-los em sua árvore cultivada, estará ainda mais disposto a enxertar os ramos naturais de volta na árvore da qual eles fazem parte.
25 Quermanotac, ti jc'an ti chava'ibeic sjam ti c'usi chc'ot ti pasele yu'un hech mu xatoy abaic. Ti ora to ep ti tsatsuben yo'ntonic ti jchi'iltaque, ho'on ti yelnich'onuntutic ti Israel xchi'uque. Ja'to mi its'aqui ti c'u yepal cha'ochic, ho'oxuc ti yanlum crixchanooxuque,
25 Irmãos, quero que vocês entendam este mistério para que não se orgulhem de si mesmos. Alguns do povo de Israel têm o coração endurecido, mas isso durará apenas até que o tempo dos gentios se complete.
26 ja'to chlic yich' ts'acubtasel ti c'u yepal ti sc'opilal ti chi'ochtutic ono'ox xchi'uque ti jchi'iltaque, ho'ontutic ti yelnich'onuntutic ti Israel xchi'uque. Yu'un hech ts'ibabil ti sc'op ti Diose:
26 E assim todo o Israel será salvo. Como dizem as Escrituras: “O libertador virá de Sião e afastará Israel
27 Yu'un hech oy ti trato jpasoj xchi'uque, chtal jch'aybe smulic,
27 E esta é minha aliança com eles: eu removerei seus pecados”.
28 Ep ti jchi'iltaque mu sc'an xch'unic ti ja' Jcoltavanej yu'unic ti Jesuse, hech yu'un contraimbilic yu'un ti Diose mu xu' xch'unic. Yu'un ti mu xu' xch'unique, yu'un ac'o xach'unic ti ho'oxuque. Ti yan to jchi'iltac ti yan to c'ac'al chlic c'uxubinatuc yu'un tic'ajtic ti trato ti laj spas ti Diose xchi'uc ti jtatamoltutique.
28 Muitos do povo de Israel agora são inimigos das boas-novas, e isso beneficia vocês, gentios. No entanto, porque ele escolheu seus patriarcas, eles ainda são o povo que Deus ama.
29 Yu'un ti hech yaloj ti oy ti jventatutic ti bendicione ta ono'ox chc'ot ti pasel. Yu'un ti “cu'unoxuc” ti xchi jc'opilaltutique yu'un ti Diose, ta ono'ox chc'ot ti pasel.
29 Pois as bênçãos de Deus e o seu chamado jamais podem ser anulados.
30 Ti achi'iltaque muc xch'unic ti vo'onee. Ti ora to laj xa avich'ic c'uxubinel scoj ti muc xch'unic stuquic ti jchi'iltaque.
30 Em outros tempos, vocês, gentios, foram rebeldes contra Deus, mas agora, por causa da desobediência deles, vocês receberam misericórdia.
31 Yu'un ti mu xch'unic ti ora to yu'un hech chlic yich'ic c'uxubinel ti yan jchi'iltaque ti yan to c'ac'al hech chaj c'u che'el yac'oj sba chavich'ic c'uxubinel ti ora to ti ho'oxuque.
31 Agora eles são os rebeldes, e Deus foi misericordioso com vocês, para que eles também participem da misericórdia dele.
32 Hech yu'un co'ol mu'yuc xch'unojel co'ntontic chijyilucutic ti Diose yu'un co'ol yac'oj sba chixc'uxubinucutic jcotoltic. Yu'un hech ono'ox snopoj ti Diose ti ja' chixc'uxubinucutic stuc.
32 Pois Deus colocou a todos debaixo da desobediência para que de todos tivesse misericórdia.
33 Ti Diose jelaven yutsil ti jyalel ti yo'ntone. Mu'yuc much'u yan hech sp'ijil. Sna' scotol. Mu'yuc much'u cha'ibe sjam ti c'usi snopoje. Mu'yuc much'u sna' ti c'u che'el tspase.
33 Como são grandes as riquezas, a sabedoria e o conhecimento de Deus! É impossível entendermos suas decisões e seus caminhos!
34 Hech chaj c'u che'el laj yal ti j'alc'op ti vo'one: “Mu stac' ti na'el ti c'u x'elan yo'nton ti Cajvaltic Diose hech yu'un muc un sc'an chanubtasel.
34 “Pois quem conhece os pensamentos do Senhor? Quem sabe o suficiente para aconselhá-lo?”
35 Mu yu'unuc jbael i'ac'bat smoton ti Cajvaltic Diose yu'un hech lic yac'be sut tal xq'uexol”, ti xchie.
35 “Quem lhe deu primeiro alguma coisa, para que ele precise depois retribuir?”
36 Yu'un stuc spasoj scotol ti c'utic oye. Stuc sventainoj scotol ti c'utic oye. Ja' yu'un scotol ti c'utic oye. Ja' tspasat ti muc' sbatel osil. Jun yutsil ti hech chc'ot ti pasel.
36 Pois todas as coisas vêm dele, existem por meio dele e são para ele. A ele seja toda a glória para sempre! Amém.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.