Mateus 25

Jaʼ ti achʼ Testamento: jaʼ scʼopilal ti Jesucristoe jaʼ ti Jcoltavanej cuʼuntique (TZONT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Hech laj yalbuntutic uc ti Jesuse: ―Chacalbeic ti c'utic x'elan tspasvan ti mantal ti Diose mi laj sta yorail ti chitale. Hech yu'un chacalbe hech chaj c'u che'el lajunvo' tsebetic ti laj yich'ic batel sc'oq'uic yu'un ba snupic ti be ti jnupunele.
1 Jesus disse:
2 Ti ho'vo'e oy sp'ijil yo'ntonic. Ti yan ho'vo'e mu'yuc sp'ijil yo'ntonic.
2 Cinco eram sem juízo, e cinco eram ajuizadas.
3 Ti tsebetique ti mu'yuc sp'ijil yo'ntonique c'alal laj yich'ic batel ti sc'oq'uique, muc xich'ic batel yan yaceiteic uc.
3 As moças sem juízo pegaram as suas lamparinas, mas não levaram óleo de reserva.
4 Ti tsebetic ti oy sp'ijil yo'ntonique, c'alal laj yich'ic batel ti sc'oq'uique, laj yich'ic batel uc yan yaceiteic ti slimetaic.
4 As ajuizadas levaram vasilhas com óleo para as suas lamparinas.
5 Muc xtal ti ora ti jnupunele hech yu'un scotolic ital svayelic, hech ivayic.
5 Como o noivo estava demorando, as dez moças começaram a cochilar e pegaram no sono.
6 Ti o'lol ac'ubal oy much'u i'avan: “La' me, q'uelo avil, chtal xa ti jnupunele. La'ic me, ba nupic tal”, xchi.
6 — À meia-noite se ouviu este grito: “O noivo está chegando! Venham se encontrar com ele!”
7 Hech yu'un iliquic scotol ti tsebetique, laj xchapan sc'oq'uic.
7 — Então as dez moças acordaram e acenderam as suas lamparinas.
8 Ti tsebetic ti mu'yuc sp'ijil yo'ntonique, hech laj yalbeic ti tsebetic ti oy sp'ijil yo'ntonique: “Ac'buntutic jutuc avaceite yu'un ta xa xtup' ti jc'oc'tutique”, xchiic.
8 Aí as moças sem juízo disseram às outras: “Deem um pouco de óleo para nós, pois as nossas lamparinas estão se apagando.”
9 Hech itac'avic ti tsebetic ti oy sp'ijil yo'ntonique: “Mu xu' yu'un repenta mu tauc yutsil cu'untic jcotoltic. Ja' lec batanic ti sna ti much'u chchone, ba mano talel c'u yepal chtun avu'unic ho'oxuque”, xchiic.
9 — “De jeito nenhum”, responderam as moças ajuizadas. “O óleo que nós temos não dá para nós e para vocês. Se vocês querem óleo, vão comprar!”
10 C'alal ba smanic tal ti yaceitee, ja' yorail ital ti jnupunele. Ti tsebetic ti chapajtique, laj xchi'inic ochel ti bu tspasic ti q'uin yu'un chnupunique. Hech yu'un laj smaquic ti ti'nae.
10 — Então as moças sem juízo saíram para comprar óleo, e, enquanto estavam fora, o noivo chegou. As cinco moças que estavam com as lamparinas prontas entraram com ele para a festa do casamento, e a porta foi trancada.
11 Patil ital uc ti yan tsebetique. Hech hul yalic: “Cajval, jambuntutic ti nae”, xchiic hulel.
11 — Mais tarde as outras chegaram e começaram a gritar: “Senhor, senhor, nos deixe entrar!”
12 Hech i'albatic: “Melel ti c'usi chacalbeique, mu xacojtiquinoxuc”, x'utatic.
12 — O noivo respondeu: “Eu afirmo a vocês que isto é verdade: eu não sei quem são vocês!”
13 ’Hech yu'un q'ueleluc me asatic yu'un mu xana'ic c'usi c'ac'alil chital ho'oni ti co'ol crixchanoucutique. Mu xana'ic uc mi chital ti sob ic'luman, mi chital ti mal c'ac'al, mi chital ti ac'ubal ―xiyutuntutic ti Jesuse.
13 E Jesus terminou, dizendo:
14 Hech laj yalbuntutic uc ti Jesuse:
14 Jesus continuou:
15 ’Ti june laj yac'be sesenta ti mil ti staq'uine. Ti june laj yac'be veinticinco mil ti staq'uine. Ti june laj yac'be lajchamil ti staq'uine. Ti much'u ep sp'ijil ti yo'ntone, ja' ep i'ac'bat. Ti much'u mu epuc sp'ijil ti yo'ntone, ja' mu epuc i'ac'bat. C'alal laj xa yac'be comel ti oxvo'ique, patil nom ibat ti vinique.
15 E lhes deu dinheiro de acordo com a capacidade de cada um: ao primeiro deu quinhentas moedas de ouro; ao segundo deu duzentas; e ao terceiro deu cem. Então foi viajar.
16 Ti much'u ti i'ac'bat ti sesenta mile, ba spas canal xchi'uc. Ijolin yu'un. Sesenta mil ti sjole.
16 O empregado que tinha recebido quinhentas moedas saiu logo, fez negócios com o dinheiro e conseguiu outras quinhentas.
17 Hech ono'ox uc ti much'u ti i'ac'bat ti veinticinco mile. Ijolin yu'un. Veinticinco mil ti sjole.
17 Do mesmo modo, o que havia recebido duzentas moedas conseguiu outras duzentas.
18 Ti much'u ti i'ac'bat ti lajchamile, ba smucbe ti lum ti staq'uin ti yajvale.
18 Mas o que tinha recebido cem moedas saiu, fez um buraco na terra e escondeu o dinheiro do patrão.
19 ’C'alal i'ech' ep c'ac'al, hech yu'un isut tal ti yajval ti abatetique. Laj yic' tal ti stojol yu'un tsjac'be c'usi laj yutic ti staq'uine ti laj yac'bee.
19 — Depois de muito tempo, o patrão voltou e fez um acerto de contas com eles.
20 Jbael ital ti much'u i'ac'bat ti sesenta mile. Laj yich'be tal uc ti sesenta mil ti ijolin yu'une. Hech hul yalbe: “Cajval, ilo ti sesenta mil ataq'uin ti laj avac'bune xchi'uc ti sesenta mil ti ijolin cu'une”, xchi hulel ti stojol.
20 O empregado que havia recebido quinhentas moedas chegou e entregou mais quinhentas, dizendo: “O senhor me deu quinhentas moedas. Veja! Aqui estão mais quinhentas que consegui ganhar.”
21 Hech i'albat yu'un ti yajvale: “Lec oy, chquich'. Ho'ot lequil abatot cu'un. Jun avo'nton ti jtojol. Yu'un lec laj achabibun ti jutuc ti laj cac'bot aventaine, ep ox chacac'bot aventain ti ora to. La' me li' ti jtojoli yu'un nichim no'ox avo'nton sbatel osil”, x'utat yu'un ti yajvale.
21 — “Muito bem, empregado bom e fiel”, disse o patrão. “Você foi fiel negociando com pouco dinheiro, e por isso vou pôr você para negociar com muito. Venha festejar comigo!”
22 Ital uc ti much'u ti i'ac'bat ti veinticinco mile. Hech hul yalbe ti yajvale: “Cajval, laj avac'bun veinticinco mil ataq'uin. Ilo xchi'uc ti veinticinco mil ti ijolin cu'une”, xchi.
22 — Então o empregado que havia recebido duzentas moedas chegou e disse: “O senhor me deu duzentas moedas. Veja! Aqui estão mais duzentas que consegui ganhar.”
23 Hech i'albat yu'un ti yajvale: “Lec oy, chquich'. Ho'ot lequil abatot cu'un. Jun avo'nton ti jtojol. Yu'un lec laj achabibun ti jutuc laj cac'bot aventaine, ep ox chacac'bot aventain ti ora to. La' me li' ti jtojoli yu'un nichim no'ox avo'nton sbatel osil”, x'utat yu'un ti yajvale.
23 — “Muito bem, empregado bom e fiel”, disse o patrão. “Você foi fiel negociando com pouco dinheiro, e por isso vou pôr você para negociar com muito. Venha festejar comigo!”
24 Ital uc ti much'u i'ac'bat ti lajchamile. Hech hul yalbe ti yajvale: “Cajval, laj jna' ti c'oc' vinicote. Ho'ot hech chaj c'u che'el ti much'u tsc'aj ti bu mu sts'une, tstsob uc ti bu mu xic'ae.
24 — Aí o empregado que havia recebido cem moedas chegou e disse: “Eu sei que o senhor é um homem duro, que colhe onde não plantou e junta onde não semeou.
25 Hech yu'un nixi' mi chch'ay cu'un. Hech yu'un ba jmuc ti lum ti ataq'uine. Ilo ti c'u yepal laj avac'bune yu'un ja' avu'un”, xchi.
25 Fiquei com medo e por isso escondi o seu dinheiro na terra. Veja! Aqui está o seu dinheiro.”
26 Hech i'albat yu'un ti yajvale: “Chopol avo'nton. Ho'ot ch'ajil abatot. Chacuy ti ho'on chquich' ti bu mu ho'ucun laj jts'un, ti chquich' ti bu mu ho'ucun laj quic'a.
26 — “Empregado mau e preguiçoso!”, disse o patrão. “Você sabia que colho onde não plantei e junto onde não semeei.
27 Hech yu'un ja' lec ti lajuc avac'be ti sc'ob ti much'u chjolin yu'un ti jtaq'uine. Hech c'alal nital, laj xa quich' sutel xchi'uc ti sjole ti hechuque”, xut.
27 Por isso você devia ter depositado o meu dinheiro no banco, e, quando eu voltasse, o receberia com juros.”
28 Hech yu'un ti yajval ti taq'uine, hech laj yalbe ti yan yabate: “Pojbo ti lajchamile, ac'bo ti much'u laj yich' tal ti ciento veinte mile”, xut.
28 “Tirem dele o dinheiro e deem ao que tem mil moedas.
29 Yu'un scotol ti much'u i'abtej xchi'uc ti c'u yepal i'ac'bate, ti Diose chac'be más asta oy yu'un scotol. Ti much'u mu sc'an ch-abtej xchi'uc ti c'u yepal i'ac'bate, ja' chpojbat ti c'u yepal i'ac'bat ono'oxe.
29 Porque aquele que tem muito receberá mais e assim terá mais ainda; mas quem não tem, até o pouco que tem será tirado dele.
30 Ti abate ti mu sc'an x'abtej cu'une, teno loq'uel ti fuera te ti ic' osil. Te chc'o yoc'ta sba o. Te xjep'et ye o ―xchi ti Jesuse.
30 E joguem fora, na escuridão, o empregado inútil. Ali ele vai chorar e ranger os dentes de desespero.”
31 Hech laj yalbuntutic uc ti Jesuse:
31 Jesus terminou, dizendo:
32 Chquic' tal ti jtojol scotol ti jalajuntos ti crixchanoetique. C'alal te stsoboj sbaic ti jtojol, chlic jch'ac hech chaj c'u che'el ti much'u jpaxtol chch'ac ti scarneroe xchi'uc ti xchivoe.
32 Todos os povos da terra se reunirão diante dele, e ele separará as pessoas umas das outras, assim como o pastor separa as ovelhas das cabras.
33 Ti jcarneroe chcac' ti jbats'ic'ob. Ti chivoe chcac' ti jts'et.
33 Ele porá os bons à sua direita e os outros, à esquerda.
34 Ho'on ti ajvalilune hech chcalbe ti much'utic te oyic ti jbats'ic'obe: “La'ic me, avich'ojic bendición yu'un ti Jtote. Ochanic ti pasmantal yu'un vo'one c'alal ilic ti balumile hech chapambil ac'opilal ti chapasique.
34 Então o Rei dirá aos que estiverem à sua direita: “Venham, vocês que são abençoados pelo meu Pai! Venham e recebam o
35 Yu'un c'alal nivi'naj, laj amac'linun. C'alal itaquij co'nton, laj avac'bun ho' chcuch'. C'alal nom nital, laj avic'un ochel ti ana.
35 Pois eu estava com fome, e vocês me deram comida; estava com sede, e me deram água. Era estrangeiro, e me receberam na sua casa.
36 C'alal t'analun, laj avac'bun jc'u' jpoc'. C'alal jchamelun, tal aq'uelun. C'alal tiq'uilun ti chuquel, tal ac'oponun”, chcut.
36 Estava sem roupa, e me vestiram; estava doente, e cuidaram de mim. Estava na cadeia, e foram me visitar.”
37 Hech chtac'av ti much'utic toj yo'ntonique: “Cajval, ¿c'usi ora laj quiltutic ti navi'naje ti laj jmac'linotutic ti chavale? ¿C'usi ora laj quiltutic ti itaquij avo'ntone ti laj cac'bot ho' laj avuch' ti chavale?
37 — Então os bons perguntarão: “Senhor, quando foi que o vimos com fome e lhe demos comida ou com sede e lhe demos água?
38 ¿C'usi ora laj quiltutic ti nom natale ti laj quic'ot ochel ti jnatutic ti chavale? ¿C'usi ora laj quiltutic ti t'analote ti laj cac'bot ac'u' apoc' ti chavale?
38 Quando foi que vimos o senhor como estrangeiro e o recebemos na nossa casa ou sem roupa e o vestimos?
39 ¿C'usi ora laj quiltutic ti jchamelote, ti tiq'uilot ti chuquele, ti tal jc'oponot ti chavale?” xchiic hech chalic.
39 Quando foi que vimos o senhor doente ou na cadeia e fomos visitá-lo?”
40 Chitac'av ho'oni ti Ajvalilune, hech chcalbe: “Melel ti c'usi chacalbeique, yu'un hech laj ac'uxubinic jun quermano ti mu tsotsuc yabtel yich'oje, ho'on me laj ac'uxubinun obi”, chcut.
40 — Aí o Rei responderá: “Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quando vocês fizeram isso ao mais humilde dos meus irmãos, foi a mim que fizeram.”
41 ’Ho'on ti Ajvalilune hech chcalbe ti much'utic te oyic ti jts'ete: “Loc'anic ti jtojol yu'un chopol avo'ntonic. Batanic ti yo' bu oy c'oc' sbatel osil. Ti c'oq'ue ja' chapambil cu'un yu'un te ch-och batel ti totil pucuje xchi'uc ti xchi'iltaque.
41 — Depois ele dirá aos que estiverem à sua esquerda: “Afastem-se de mim, vocês que estão debaixo da maldição de Deus! Vão para o fogo eterno, preparado para o Diabo e os seus anjos!
42 Yu'un c'alal nivi'naj, muc xamac'linun. C'alal itaquij co'nton, muc xavac'bun ho' yu'un chcuch'.
42 Pois eu estava com fome, e vocês não me deram comida; estava com sede, e não me deram água.
43 C'alal nom talemun, muc xavic'un ochel ti ana. C'alal t'analun, muc xavac'bun jc'u' jpoc'. C'alal jchamelun, c'alal tiq'uilun ti chuquel, muc xtal ac'oponun”, chcut.
43 Era estrangeiro, e não me receberam na sua casa; estava sem roupa, e não me vestiram. Estava doente e na cadeia, e vocês não cuidaram de mim.”
44 Hech chtac'avic: “Cajval, ¿c'usi ora laj quiltutic ti navi'naje, ti itaquij avo'ntone, ti nom natale, ti t'analote, ti jchamelote, ti tiq'uilot ti chuquele ti muc xajc'uxubinotutic ti chavale?” xchiic hech chalic.
44 — Então eles perguntarão: “Senhor, quando foi que vimos o senhor com fome, ou com sede, ou como estrangeiro, ou sem roupa, ou doente, ou na cadeia e não o ajudamos?”
45 Hech chcalbe: “Melel ti c'usi chacalbeique, yu'un muc xac'uxubinic mi junuc ti much'utic mu tsotsuc yabtel yich'oj ti chcale, ho'on muc xac'uxubinun obi”, chcut.
45 — O Rei responderá: “Eu afirmo a vocês que isto é verdade: todas as vezes que vocês deixaram de ajudar uma destas pessoas mais humildes, foi a mim que deixaram de ajudar.”
46 Hech chba yich'ic castigo sbatel osil. Ti much'utic toj yo'ntonique ja' chcuxiic sbatel osil ―xiyutuntutic ti Jesuse.
46 E Jesus terminou assim:

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 25, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.