Mateus 10

Jaʼ ti achʼ Testamento: jaʼ scʼopilal ti Jesucristoe jaʼ ti Jcoltavanej cuʼuntique (TZONT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Ti Jesuse lic st'ujuntutic, ho'ontutic ti yajchanc'opuntutique, lajchavo'untutic. Laj yac'buntutic jp'ijiltutic yu'un ti jloq'uestutic pucujetic ti yo'ntonic ti crixchanoetique, yu'un chcol cu'untutic scotol jchameletic.
1 Jesus reuniu seus doze discípulos e lhes deu autoridade para expulsar espíritos impuros e curar todo tipo de enfermidade e doença.
2 Ja' hech jbitutic ti lajchavo'untutique, ho'ontutic ti yajchanc'opuntutique. Ja' jbael ti Simone, ja' ti Pedro x'utate, xchi'uc ti Andrese, ja' ti yits'in ti Pedroe. Xchi'uc ti Jacoboe, ja' ti snich'on ti Zebedeoe, xchi'uc ti yits'in ti Jacoboe, ja' ti Juane.
2 Estes são os nomes dos doze apóstolos: primeiro, Simão, também chamado Pedro, depois André, irmão de Pedro, Tiago, filho de Zebedeu, João, irmão de Tiago,
3 Xchi'uc yan, Felipe sbi, xchi'uc yan, Bartolomé sbi. Xchi'uc yan, Tomás sbi, xchi'uc ho'on ti Mateoune, ho'on ono'ox ti jtsobpatanune. Xchi'uc yan, Jacobo sbi, ja' snich'on Alfeo. Xchi'uc yan, Lebeo sbi. Oy chib sbi. Tadeo yan sbi.
3 Filipe, Bartolomeu, Tomé, Mateus, o cobrador de impostos, Tiago, filho de Alfeu, Tadeu,
4 Xchi'uc yan, Simón sbi, ja' ti laj xchi'in ti cananetic ono'oxe. Yu'un ti cananetic sbiique ja' yu'un ti toyol yo'ntonic mu sc'an x'ochic ti mozoil yu'un ti romaetique. Ja' zeloteetic sbiic ti griego c'op. Xchi'uc yan, Judas Iscariote sbi, ja' ti laj yac' entrecal ti Jesuse.
4 Simão, o cananeu, Judas Iscariotes, que depois traiu Jesus.
5 Ti lajchavo'untutique laj stacuntutic batel ti Jesuse quich'ojtutic smantal:
5 Jesus enviou os Doze com as seguintes instruções: “Não vão aos gentios nem aos samaritanos;
6 Batanic ti bu oy ti jchi'iltique, ho'ucutic ti yelnich'onucutic ti Israele, yu'un ch'ayemic ti be hech chaj c'u che'el carneroetic.
6 vão, antes, às ovelhas perdidas do povo de Israel.
7 C'alal chaxanavic batel, hech chacholic batel: “Ista xa yorail ti chisventaimbucutic co'ntontic ti Diose”, xavutic.
7 Vão e anunciem que o reino dos céus está próximo.
8 Coltao jchameletic. Cha'cuseso animaetic. Lamantasbo xchamel ti much'u yich'oj c'a'el chamele. Loq'uesbo pucujetic ti yo'ntonic. Hech chaj c'u che'el nac'uxubinatic xa ho'oxuque, c'uxubino ti yantique.
8 Curem os doentes, ressuscitem os mortos, purifiquem os leprosos e expulsem os demônios. Deem de graça, pois também de graça vocês receberam.
9 ’Mu me xavich'ic batel ataq'uinic, manchuc mi c'anal taq'uin, manchuc mi saquil taq'uin, manchuc mi cobre taq'uin.
9 “Não levem no cinto moedas de ouro, prata ou mesmo de cobre.
10 Mu me xavich'ic batel uc ave'elic. Mu me xavich'ic batel cha'lic ac'u' xchi'uc asempat xchi'uc anamte'. Yu'un scotol ti much'u ch-abteje ja' ch-ac'bat sve'el.
10 Não levem bolsa de viagem, nem outra muda de roupa, nem sandálias, nem cajado. Quem trabalha merece seu sustento.
11 ’Buc no'ox jteclumal cha'ochic, buc no'ox colonial cha'ochic, jac'o me ava'yic ti much'u lec sc'opilale. Ochan ti sna, tean ja'to mi laj anop ti chaloc' batele.
11 “Sempre que entrarem em uma cidade ou povoado, procurem uma pessoa digna e fiquem em sua casa até partirem.
12 C'alal cha'och ti sna, c'ambo bendición ti stojol scotol ti much'utic te oye.
12 Quando entrarem na casa, saúdem-na com a paz.
13 Mi lec sc'opilal sjunul sna, chc'ot ti sventa ti bendicione. Mi mu lecuc ti sc'opilale, mu xc'ot ti sventa ti bendicione.
13 Se o lar se revelar digno, que sua paz permaneça nela; se não, retirem a bênção.
14 Ti much'u mu xayic'ot ochel ti snae, ti much'u mu sc'an xa'i ac'opique, c'alal chaloq'uic batel ti sna, mi ti slumal, ta me xalilinic comel stanil avacanic. Ti stanil avacanique, ja' señail ti icom ti sventaic yu'un muc xaspasoxuc ti muq'ue.
14 Se alguma casa ou cidade se recusar a recebê-los ou a ouvir sua mensagem, sacudam a poeira dos pés ao sair.
15 Melel ti c'usi chacalbeique, ti c'alal tsta yorail ti chac' castigo ti Diose ep chich'ic castigo ti much'utic nacajtic ti jteclum yo' bu chalilinic comel ti stanil ti avacanique. Ja' jutuc no'ox chich'ic castigo ti much'utic te nacajtic ti jteclum Sodoma xchi'uc ti jteclum Gomorra ti vo'onee.
15 Eu lhes digo a verdade: no dia do juízo, as cidades perversas de Sodoma e Gomorra serão tratadas com menos rigor que essa cidade.
16 ’A'yo' me ava'yic c'u che'el chajtaquic batel. Hech chaj c'u che'el ti carneroetic chc'ot sta ti bu jti'vanej bolom, ja' hechoxuc ti ho'oxuque. Hech chaj c'u che'el ti orachone ti p'ije, tsna' c'u che'el tscolta sba, ja' hech tsc'an ti p'ijoxuc ti ho'oxuque. Hech chac c'u che'el ti tsumute lec, ja' hech chapas abaic uc.
16 “Ouçam, eu os envio como ovelhas no meio de lobos. Portanto, sejam espertos como serpentes e simples como pombas.
17 P'ijanic me. Oy much'u mu xasc'anic. Chayac'oxuc entrecal ti sc'ob ti much'utic tspasic mantal te ti templo yu'unique. Chayac'boxuc acial ti yut templo yu'unique.
17 Tenham cuidado, pois vocês serão entregues aos tribunais e chicoteados nas sinagogas.
18 Chayic'oxuc batel ti stojol gobernadoretic xchi'uc ti stojol yan ajvaliletic ho'on ti jventa. Hech chacholbucun jc'op ti stojolic xchi'uc ti stojol yanlum viniquetic.
18 Por minha causa serão julgados diante de governantes e reis, mas essa será a oportunidade de falar a meu respeito a eles e aos gentios.
19 C'alal cha'ac'atic entrecal ti sc'obic, mu me xacajnopilanic ti avo'ntonic c'usi chc'o avalic xchi'uc ti c'usi chatac'avique. Ja' cha'albat ti avo'ntonic ti c'u che'el chatac'avique.
19 Quando forem presos, não se preocupem com o modo como responderão nem com o que dirão. Naquele momento, as palavras certas lhes serão concedidas,
20 Mu ho'ucot ti chac'opoje; ja' no'ox chaxch'amumbot ave'ic ti Ch'ul Espíritu yu'un ti Jtotique.
20 pois não serão vocês que falarão, mas o Espírito de seu Pai falará por meio de vocês.
21 ’Oy chac' ti milel yits'in. Oy chac' ti milel sbanquil. Oy chac' ti milel snich'on. Oy tscontrain stot sme'. Chac' ti milel uc.
21 “O irmão trairá seu irmão e o entregará à morte, e assim também o pai a seu próprio filho. Os filhos se rebelarão contra os pais e os matarão.
22 Chayilintaoxuc ep crixchanoetic ho'on ti jventa. Ti much'u scotol icuch yu'un c'alal tsta ti slajebal c'ac'al, ja' chcol.
22 Todos os odiarão por minha causa, mas quem perseverar até o fim será salvo.
23 Mi te chavich' ilbajinel ti bu chac'ote, chaq'uej aba batel ti yan jteclum. Melel ti c'usi chacalbeique, mu to xu' avu'unic chaq'uel scotol ti jteclumetic ti li' ti jlumaltique, tal xa cac' castigo ho'oni ti co'ol crixchanoucutique.
23 Quando forem perseguidos numa cidade, fujam para outra. Eu lhes digo a verdade: o Filho do Homem voltará antes que tenham percorrido todas as cidades de Israel.
24 ’Ho'oxuc ti cajchanc'opoxuque, ho'oxuc ti cabatoxuque, mu me xacuyic ti más lec chayiloxuc.
24 “O discípulo não está acima de seu mestre, nem o escravo acima de seu senhor.
25 Ta me xavich'ic contrainel hech chaj c'u che'el chquich' contrainel ho'on ti maestroun avu'unique, ho'on ti avajvalune. Ho'ot pucujot, xiyutun ho'on ti totilune, hech yu'un ti ho'oxuque ti jnich'naboxuque, jelaven chopol chayalboxuc.
25 Para o discípulo é suficiente ser como seu mestre, e o escravo, como seu senhor. Uma vez que o dono da casa foi chamado de Belzebu, os membros da família serão chamados de nomes ainda piores!
26 ’Hech yu'un mu me xaxi'ic ti stojolic. Scotol ti c'utic snopoj ti yo'ntonique persa ch-ac'at ti q'uelel scotol ti c'utic mu xvinaj ti ora to.
26 “Não tenham medo daqueles que os ameaçam, pois virá o dia em que tudo que está encoberto será revelado, e tudo que é secreto será divulgado.
27 Ti ho'oxuque ja' aventaic ti jamal chaval scotol ti jc'ope.
27 O que agora lhes digo no escuro, anunciem às claras, e o que sussurro em seus ouvidos, proclamem dos telhados.
28 Mu me ja'uc chaxi'ic ti much'u xu' chasmilot yu'un mu xu' chasmilbot ach'ulel. Ti Diose ti xu' chasmilbot ti abec'tale xchi'uc ti ach'ulele te ti c'atimbac, ja' me xaxi'ic.
28 “Não tenham medo dos que querem matar o corpo; eles não podem tocar na alma. Temam somente a Deus, que pode destruir no inferno tanto a alma como o corpo.
29 ’Chana'ic ti cinco cobre no'ox stojol ti cha'cot biq'uit mutetique. Ti mutetique mi jcotuc mu xp'aj yal tal ti lum mi mu sc'an ti Jtotique.
29 Quanto custam dois pardais? Uma moeda de cobre? No entanto, nenhum deles cai no chão sem o conhecimento de seu Pai.
30 Ti stsotsil ajolic uque scotol atabil.
30 Quanto a vocês, até os cabelos de sua cabeça estão contados.
31 Hech yu'un mu me xaxi'ic. Ho'oxuque jelaven ac'opilalic; mu'yuc sc'opilal ti biq'uit mutetique.
31 Portanto, não tenham medo; vocês são muito mais valiosos que um bando inteiro de pardais.
32 ’Hech yu'un scotol ti much'utic jamal chal ti stojol crixchanoetic ti chiyojtiquinune, jamal chcal uc ti chcojtiquin te ti stojol ti Jtote ti te oy ti vinajele.
32 “Quem me reconhecer em público aqui na terra, eu o reconhecerei diante de meu Pai no céu.
33 Scotol ti much'utic chismucun ti yo'ntonic ti stojol crixchanoetic, hech jamal chcal ti stojol ti Jtote: “Mu xcojtiquin”, chcut.
33 Mas quem me negar aqui na terra, eu também o negarei diante de meu Pai no céu.
34 ’Mu me xacuyic ti tal jtojobtas ti balumile ti ora to. Mu yu'unuc tal jtojobtas ti balumile, tal cac' yu'un tscontrain sbaic.
34 “Não imaginem que vim trazer paz à terra! Não vim trazer paz, mas a espada.
35 Tal cac' yu'un tscontrain stot. Ja' no'ox hech uc ti tsebe tscontrain sme'. Ja' no'ox hech uc ti alibale tscontrain ti sme'el'alibe.
35 ‘Vim para pôr o homem contra seu pai, a filha contra sua mãe, e a nora contra sua sogra.
36 Ja' contra chil sbaic xchi'uc yermanotac te ti yut sna.
36 Seus inimigos estarão em sua própria casa’.
37 ’Ti much'u mu sc'an chixch'umbun ti jc'ope yu'un naca me ilinuc ti stot sme'e, mu stac' chixchi'inun. Ti much'u mu sc'an chixch'umbun ti jc'ope yu'un naca me ilinuc ti yol snich'onique, mu stac' chixchi'inun uc.
37 “Quem ama seu pai ou sua mãe mais que a mim não é digno de mim; e quem ama seu filho ou sua filha mais que a mim não é digno de mim.
38 Yu'un ti much'u mu sc'an chich' vocol ti jventa hech chaj c'u che'el chquich' vocol ho'oni, mu stac' chixchi'inun.
38 Quem se recusa a tomar sua cruz e me seguir não é digno de mim.
39 Ti much'u tsots sc'opilal cha'i ti xcuxlejal li' ti balumile, ja' chch'ay. Ti much'u mu tsotsuc sc'opilal cha'i ti xcuxlejal li' ti balumile ho'on ti jventa, ja' chcuxi.
39 Quem se apegar à própria vida a perderá; mas quem abrir mão de sua vida por minha causa a encontrará.
40 ’Ti much'u chaspasoxuc ti muq'ue, ho'on chispasun ti muc' uc. Ti much'u chispasun ti muq'ue, ja' tspas ti muc' uc ti Jtote ti laj stacun talele.
40 “Quem recebe vocês recebe a mim, e quem me recebe também recebe aquele que me enviou.
41 Ti much'u tspas ti muc' ti much'u j'alc'op yu'un ti Diose, yu'un yich'oj yabtel yu'un ti Diose, co'ol ch-ac'bat bendición xchi'uc ti much'u j'alc'op yu'un ti Diose. Ti much'u tspas ti muc' ti much'u toj yo'ntone yu'un toj yo'nton chil, co'ol ch-ac'bat bendición xchi'uc ti much'u toj yo'ntone.
41 Quem acolhe um profeta como alguém que fala da parte de Deus recebe a mesma recompensa que um profeta. E quem acolhe um justo por causa de sua justiça recebe uma recompensa igual à dele.
42 Melel ti c'usi chacalbeique, ti much'u chayac'boxuc avuch'ic ho' manchuc mi jun no'ox taza siquil ho' chayac'boxuc yu'un chil ti ach'unojbun jc'ope, ja' ch-ac'bat bendición yu'un hech laj spas ―xiyutuntutic ti Jesuse.
42 Se alguém der um copo de água fria que seja ao menor de meus seguidores, certamente não perderá sua recompensa”.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.