Lucas 18
Jaʼ ti achʼ Testamento: jaʼ scʼopilal ti Jesucristoe jaʼ ti Jcoltavanej cuʼuntique (TZONT) vs NTLH
1 Ti Jesuse lic yalbe lo'il ti yajchanc'opetique. Ti sjam ti lo'ile ja' tsc'an ti scotol ora ti jc'opontic Dios hech mu xchibaj co'ntontic.
1 Jesus contou a seguinte parábola , mostrando aos discípulos que deviam orar sempre e nunca desanimar:
2 Hech laj yalbe:
2 — Em certa cidade havia um juiz que não
3 Te nacal uc ti jteclum jun me'on ants. Ep vuelta ital ti antse, hech tal sc'opon ti jueze: “Avocoluc chacoltaun yu'un oy much'u chiscontrainun”, xut.
3 Nessa cidade morava uma viúva que sempre o procurava para pedir justiça, dizendo: “Ajude-me e julgue o meu caso contra o meu adversário!”
4 Ep c'ac'al ti mu'yuc sc'opilal ti yo'nton ti jueze ti chchapan ti me'on antse. Patil lic snop ti yo'nton: “Mu yu'unuc ti jxi' ti Diose, mu yu'unuc ti jxi' ti crixchanoetique.
4 — Durante muito tempo o juiz não quis julgar o caso da viúva, mas afinal pensou assim: “É verdade que eu não temo a Deus e também não respeito ninguém.
5 Ja' no'ox yu'un li' chtuchtuni avi me'on ants li'to, hech yu'un ti jchapan. Yu'un mu xa sts'ic cu'un ti chtal sc'oponilanune”, xchi ―xchi ti Jesuse.
5 Porém, como esta viúva continua me aborrecendo, vou dar a sentença a favor dela. Se eu não fizer isso, ela não vai parar de vir me amolar até acabar comigo.”
6 Hech lic yal ti Cajvaltique:
6 E o Senhor continuou:
7 Ja'uc ti Diose, ti toj yo'ntone, mi hech chac'anilambeic ti c'ac'al ti ac'ubal ti chaxchapanoxuque, ho'oxuc ti t'ujbiloxuc yu'une, jp'el sc'opilal chc'ot ti pasel. Mu xlaj yo'nton chaya'iboxuc ac'opic.
7 Será, então, que Deus não vai fazer justiça a favor do seu próprio povo, que grita por socorro dia e noite? Será que ele vai demorar para ajudá-lo?
8 C'alal mi laj sta yorail, chlic xchapan ti ora. Ti ho'one ti co'ol crixchanoucutique, ta ono'ox chicha'sut tal. Ti c'u yepal xch'unojbucun to ti jc'ope li' ti balumile chul jta ―xchi ti Jesuse.
8 Eu afirmo a vocês que ele julgará a favor do seu povo e fará isso bem depressa. Mas, quando o
9 Ti Jesuse hech lic yal lo'il yu'un hech ac'o ya'yic ti much'utic toj yo'nton laj scuy sbaique, ja' ti mu'yuc stu laj yil scotol crixchanoetique.
9 Jesus também contou esta parábola para os que achavam que eram muito bons e desprezavam os outros:
10 ―Oy cha'vo' viniquetic i'ochic ti templo yu'un te chba sc'oponic Dios. Fariseo ti june. Ti june jtsobpatan.
10 — Dois homens foram ao Templo para orar. Um era
11 Te va'al ti fariseoe tstoy sba ti stojol ti Diose, hech chalbe: “Dios, hocol avalbun ti mu hechuc co'nton hech chaj c'u che'el yan crixchanoetic, ja' ti ch-elc'ajique, ti mu tojuc yo'ntonique, ti chmulivajique. Mu hechuc co'nton hech chaj c'u che'el ti jtsobpatan lume ti chasc'oponote.
11 O fariseu ficou de pé e orou sozinho, assim: “Ó Deus, eu te agradeço porque não sou avarento, nem desonesto, nem imoral como as outras pessoas. Agradeço-te também porque não sou como este cobrador de impostos.
12 Chabchab vuelta jujun semana chquipan jba. Scotol ti c'utic ti jtae, ti jtus ti lajlajuneb. Jun ti jloq'ues ti lajlajuneb yu'un chacac'bot amoton”, xut ti Diose.
12 Jejuo duas vezes por semana e te dou a décima parte de tudo o que ganho.”
13 Ti jtsobpatane nom to va'al yu'un chi' yu'un ti Diose. Mi jutuc mu sq'uel muel yu'un chi' ti Diose. Yu'un laj sna' ti mu xtun ti yo'ntone hech yu'un lic smajilan sti' yo'nton, hech laj sc'opon Dios: “Dios, c'uxubinun yu'un mu xtun ti co'ntone”, xchi ti stojol ti Diose.
13 — Mas o cobrador de impostos ficou de longe e nem levantava o rosto para o céu. Batia no peito e dizia: “Ó Deus, tem pena de mim, pois sou pecador!”
14 Chacalbeic, ti jtsobpatane ch'ayem xa smul isut batel ti sna. Ti fariseoe muc xch'ay ti smule. Yu'un scotol ti much'u chac' sba ti pasel ti muc', ja' mu spasat ti muc' yu'un ti Diose. Ti much'u biq'uit chac' sbae, ja' tspasat ti muc' yu'un ti Diose ―xchi ti Jesuse.
14 E Jesus terminou, dizendo:
15 Ti judioetique laj yiq'uic tal ti stojol ti Jesuse ti ololetique asta ti nene ololetique yu'un ac'o yac' sc'ob ti Jesuse ac'o yac'be ti sjolic ti ololetique yu'un hech chich'ic bendición. C'alal laj yil ti yajchanc'opetique sc'an spajesic ti crixchanoetique. Tsots laj yalbeic mantal yu'un tspajesic.
15 Depois disso, algumas pessoas levaram as suas crianças a Jesus para que ele as abençoasse, mas os discípulos viram isso e repreenderam aquelas pessoas.
16 Ti Jesuse laj yic' tal ti stojol ti ololetique xchi'uc ti stot sme'ique. Hech yu'un hech lic yalbe ti yajchanc'opetique:
16 Então Jesus chamou as crianças para perto de si e disse:
17 Melel ti c'usi chacalbeique, ti much'utic mu sc'an chc'otic hech chaj c'u che'el olol mu xu' chventaimbat yo'ntonic yu'un ti Diose ―x'utatic yu'un ti Jesuse.
17 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem não receber o Reino de Deus como uma criança nunca entrará nele.
18 Oy jun totil yu'un ti judioetique tal sjac'be ti Jesuse:
18 Certo líder judeu perguntou a Jesus: — Bom Mestre, o que devo fazer para conseguir a vida eterna?
19 Ti Jesuse hech lic yalbe:
19 Jesus respondeu:
20 Achanoj ti mantaletique, “mu me xamulivajic, mu me xamilvanic, mu me xa'elc'ajic, mu me xanopbeic smul avecino, paso me ti muc' atot ame'”, ti xchie ―x'utat yu'un ti Jesuse.
20 Você conhece os mandamentos: “Não cometa adultério, não mate, não roube, não dê falso testemunho contra ninguém, respeite o seu pai e a sua mãe.”
21 Hech itac'av ti vinique:
21 O homem respondeu: — Desde criança eu tenho obedecido a todos esses mandamentos.
22 C'alal laj ya'i ti Jesuse ti hech itac'ave, hech lic yalbe:
22 Quando Jesus ouviu isso, disse:
23 C'alal laj ya'i ti unen vinique laj yich' mul yu'un ep sc'ulejal li' ti balumile.
23 Quando o homem ouviu isso, ficou muito triste, pois era riquíssimo.
24 C'alal laj yil ti Jesuse ti mu xch'un yu'un ti unen vinique, hech laj yal:
24 Vendo a tristeza dele, Jesus disse:
25 Hech chaj c'u che'el mu xjelav jcot camello ti xchac acuxa, ja' no'ox hech uc ti much'u jc'uleje mu xu' chac' sba ti ventainel yu'un ti Diose ―xchi ti Jesuse.
25 É mais difícil um rico entrar no Reino de Deus do que um camelo passar pelo fundo de uma agulha.
26 Ti much'utic laj ya'ibeic sc'op ti Jesuse, hech lic sjac'beic:
26 Os que ouviram isso perguntaram: — Então, quem é que pode se salvar?
27 Ti Jesuse hech lic yalbe:
27 Jesus respondeu:
28 Hech yu'un ti Pedroe hech lic yalbe:
28 Aí Pedro disse: — Veja! Nós deixamos a nossa família e seguimos o senhor.
29 Ti Jesuse hech lic yalbe:
29 Jesus respondeu:
30 ja' ep ch-ac'bat xq'uexol li' ti ora to. Ch-ac'bat yich' uc xcuxlejal sbatel osil ―xchi ti Jesuse.
30 receberá ainda nesta vida muito mais e, no futuro, receberá a vida eterna.
31 Ti Jesuse laj sq'uej sbaic batel xchi'uc ti lajchavo' yajchanc'opetique. Hech lic yalbe:
31 Jesus levou os doze discípulos para um lado e disse:
32 Chi'ac'at entrecal ti sc'ob yanlum viniquetic yu'un hech chquich' labanel, chquich' ilbajinel, chquich' tubtael.
32 Ele será entregue aos não judeus, e estes vão zombar dele, insultá-lo, cuspir nele
33 C'alal mi laj xa yo'nton yac'bucun aciale, patil chba smilucun ti cruz. Patil oy much'u chlic smucucun. Hech yu'un ti yoxibal c'ac'al chlic cha'cuxiucun ―xchi ti Jesuse.
33 e bater nele; e depois o matarão. Mas no terceiro dia ele ressuscitará.
34 Mu'yuc sc'opilal ti yo'ntonic yu'un ti hech chc'ot ti pasele hech yu'un muc xa'ibeic sjam ti c'u che'el laj yale.
34 Os discípulos não entenderam nada do que Jesus disse. O que essas palavras queriam dizer estava escondido deles, e eles não sabiam do que Jesus estava falando.
35 Ti c'alal po'ot xa chc'ot ti jteclum Jericó ti Jesuse, te nacal c'ot sta ti ti'be jun ma'sat. Ja' judio vinic. Te tsc'an paramote.
35 Jesus já estava chegando perto da cidade de Jericó. Acontece que um cego estava sentado na beira do caminho, pedindo esmola.
36 C'alal laj ya'i ti ma'sate ti oy ep xchi'iltac ch-ech'ic, hech lic sjac'be:
36 Quando ouviu a multidão passando, ele perguntou o que era aquilo.
37 Hech i'albat yu'unic:
37 — É Jesus de Nazaré que está passando! — responderam.
38 C'alal hech laj ya'i ti ma'sate, hech tsots lic yavta:
38 Aí o cego começou a gritar: — Jesus,
39 Ti much'utic baejemique:
39 As pessoas que iam na frente o repreenderam e mandaram que ele calasse a boca. Mas ele gritava ainda mais: — Filho de Davi, tenha pena de mim!
40 Hech yu'un ti Jesuse laj sva'an sba.
40 Jesus parou e mandou que trouxessem o cego. Quando ele chegou perto, Jesus perguntou:
41 ―¿C'usi chac'an chajpasbe? ―xchi ti Jesuse.
41 — O que é que você quer que eu faça? — Senhor, eu quero ver de novo! — respondeu ele.
42 Ti Jesuse hech lic yalbe:
42 Então Jesus disse:
43 Ti ora ijam ti sate. Laj sts'acli batel ti Jesuse, lic yalilambe vocol ti Diose. C'alal laj yilic scotol ti xchi'iltaque, scotolic lic yalbeic vocol uc ti Diose yu'un ti hech ic'ot ti pasele.
43 No mesmo instante o homem começou a ver e, dando glória a Deus, foi seguindo Jesus. E todos os que viram isso começaram a louvar a Deus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.