Lucas 16

Jaʼ ti achʼ Testamento: jaʼ scʼopilal ti Jesucristoe jaʼ ti Jcoltavanej cuʼuntique (TZONT) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Ti Jesuse hech laj yalbe yan lo'il ti yajchanc'opetique:
1 Jesus disse também aos seus discípulos:
2 Hech yu'un ti yajvale laj yic' tal yu'un tsc'opon: “Melel ti ac'opilal ti laj xa ca'i, hech yu'un chavac'bun entrecal scotol ti c'utic aventainoje yu'un mu xa xu' chacom ti caj'abtel”, xut.
2 Então, chamando-o, lhe disse: “Que é isto que ouço a seu respeito? Preste contas da sua administração, porque você não pode mais ser o meu administrador.”
3 Ti j'abtele hech lic snop ti yo'nton: “¿C'usi chcut jba yu'un chiloc' ti abtel yu'un ti cajvale? Mu xu' cu'un chi'abtej ti balumil. Chiq'uexav mi ti jc'an paramote.
3 — O administrador, então, se pôs a pensar: “Que farei, agora que estou sendo demitido pelo meu patrão? Trabalhar na terra, não posso. De mendigar, tenho vergonha.
4 Ti jna' c'usi chcut jba yu'un c'alal chiloc' ti abtel yu'un hech xu' chixc'uxubinun yantic”, xchi ti yo'nton.
4 Já sei o que vou fazer, para que, quando for demitido, as pessoas me recebam em suas casas.”
5 Hech yu'un jujun laj yic' tal ti much'utic oy yilic ti stojol ti yajvale. Hech laj sjac'be ti primero itale: “¿C'u yepal avil yu'un ti cajvale?” xut.
5 — Tendo chamado cada um dos devedores do seu patrão, perguntou ao primeiro: “Quanto você deve ao meu patrão?”
6 Hech itac'av: “Ho'vinic tambor aceite ti quile”, xchi. Ti much'u sventainoje hech lic yalbe: “Tuch'o ti sunal ti avile. Naclan, ts'ibao yan. Lajuneb yoxvinic no'ox chap'ejan”, xut.
6 Ele respondeu: “Cem barris de azeite.” Então o administrador disse: “Pegue a sua conta, sente-se depressa e escreva cinquenta.”
7 Lic sjac'be yan: “Ti ho'ote ¿c'u yepal avil?” xut. Hech itac'av: “Ho'vinic almud trigo”, xchi. Ti much'u sventainoje hech lic yalbe: “Tuch'o ti sunal ti avile, ts'ibao yan. Chanvinic no'ox chap'ejan”, xut ―xchi ti Jesuse.
7 Depois, perguntou a outro: “E você, quanto deve?” Ele respondeu: “Cem sacos de trigo.” O administrador lhe disse: “Pegue a sua conta e escreva oitenta.”
8 Hech lic yalbe uc ti yajchanc'opetique ti Jesuse:
8 E o patrão elogiou o administrador infiel por sua esperteza. Porque os filhos do mundo são mais espertos na sua própria geração do que os filhos da luz.
9 ’Ti crixchanoetique ja' chtun yu'unic ti c'utic oy yu'unic li' ti balumile yu'un tspasic ti c'usi chopole. Ti ho'oxuque hech chacalbeic, ti c'usi oy avu'unic li' ti balumile ac'o tunuc avu'unic yu'un chacoltaic ti crixchanoetique. Hech tsc'an ti Diose. Hech yu'un c'alal mi nachamique, nichim no'ox yo'nton ti Diose chayic'oxuc ochel ti vinajel. “Lequil abatot”, xayutoxuc.
9 — E eu recomendo a vocês: usem a riqueza injusta para fazer amigos, para que, quando a riqueza faltar, vocês sejam recebidos nos tabernáculos eternos.
10 ’Ti much'u jun yo'nton tsventain ti bu mu tsotsuc sc'opilale, ja' no'ox hech uc jun yo'nton tsventain ti bu tsots sc'opilale. Ja'uc ti much'u mu junuc yo'nton tsventain ti bu mu tsotsuc sc'opilale, ja' no'ox hech uc mu junuc yo'nton tsventain ti bu tsots sc'opilale.
10 — Quem é fiel no pouco também é fiel no muito; e quem é injusto no pouco também é injusto no muito.
11 Hech yu'un mi mu junuc avo'ntonic chaventainic ti c'utic oy avu'unic li' ti balumile yu'un hech chapasic ti c'usi leque, hech mu xu' chayac'boxuc aventainic ti Diose ti ja' sventa sbatel osile ti ja' tsots sc'opilale.
11 Portanto, se vocês não forem fiéis na aplicação da riqueza injusta, quem lhes confiará a verdadeira riqueza?
12 Ti c'usi oy avu'unic li' ti balumile laj xa yac'boxuc ach'amunic ti Diose. Hech yu'un mi mu xavac' tunuc ti c'utic laj xa yac'boxuc ach'amunique yu'un chapasic ti c'usi leque, mu xa xu' chavich'ic ti ja' sventa sbatel osile.
12 Se vocês não são fiéis na aplicação do que é dos outros, quem lhes dará o que é de vocês?
13 ’Mu xtun mi oy cha'vo' avajval. Ti june chavilinta. Ti yane ja' chac'uxubin. Jun no'ox avo'nton ti stojol ti june; mu xtun chavil ti yane. Mu xu' chatun yu'un ti Diose xchi'uc ti c'utic oy avu'un li' ti balumile ―xchi ti Jesuse.
13 Nenhum servo pode servir a dois senhores; porque irá odiar um e amar o outro ou irá se dedicar a um e desprezar o outro. Vocês não podem servir a Deus e à riqueza.
14 Ti fariseoetique ti chbic'taj yo'ntonic yu'un taq'uin, c'alal laj ya'ibeic sc'op ti Jesuse, lic slabanic ti Jesuse.
14 Os fariseus, que eram avarentos, ouviam tudo isto e zombavam de Jesus.
15 Ti Jesuse hech lic yalbe:
15 Mas Jesus lhes disse:
16 ’C'alal mu to chtal ti Juane, ja' laj stojobtasoxuc ti mantaletique ti laj yal ti Moisese xchi'uc ti sc'op ti j'alc'opetic yu'un ti Diose. Ti patil lic xcholboxuc sc'opilal ti tsc'an tsventaimboxuc avo'ntonic ti Diose ti Juane. Ti ora to ep ti much'utic toyol yo'ntonic tsc'an tspasatic ti mantal yu'un ti Diose.
16 — A Lei e os Profetas duraram até João; desde esse tempo o evangelho do Reino de Deus vem sendo anunciado, e todos se esforçam para entrar nele.
17 ’Manchuc mi laj sjel ti c'u che'el laj yal ti Diose, mu xlaj sc'opilal ti mantaletic yu'un ti Diose. C'alal oy to ti vinajele ti balumile mu xlaj sc'opilal ti mantaletic yu'un ti Diose ja'to mi ic'ot ti pasel scotol. Mi jutuc mu xtup' sc'opilal.
17 E é mais fácil passar o céu e a terra do que cair um til sequer da Lei.
18 ’Hech yu'un scotol ti much'u tsutes yajnile, mi chic' yan ants, ja' chmulivaj obi. Scotol ti much'u chic' yu'un chajnilin ti much'u sutesbil yu'un ti smalale, ja' chmulav chc'ot ―xchi ti Jesuse―.
18 — Quem repudiar a sua mulher e casar com outra comete adultério; e aquele que casa com a mulher repudiada pelo marido também comete adultério.
19 ’Oy jun vinic lum jc'ulej. Lum lec sc'u' spoc'. Puru pino poc' slapoj. Scotol c'ac'al lequil ve'elil tsve'.
19 — Ora, havia certo homem rico que se vestia de púrpura e de linho finíssimo e que se alegrava todos os dias com grande ostentação.
20 Oy yan vinic, Lázaro sbi. Ja' tsc'an paramote. Te chc'ot smetsan sba ti sti' sna ti jc'ulej vinique. C'a'el staoj ti svinquilel ti Lázaroe.
20 Havia também certo mendigo, chamado Lázaro, coberto de feridas, que ficava deitado à porta da casa do rico.
21 Ti Lázaroe ja' tsc'an tstam sve' ti xch'uch'ulel vaj ti te p'ajem ti yolon smesa ti jc'ulej vinique. Muc x'ac'bat stam. Ti bu yajeme te yac'oj sba chlecat yu'un ts'i'.
21 Ele desejava alimentar-se das migalhas que caíam da mesa do rico, e até os cães vinham lamber-lhe as feridas.
22 Ti yan c'ac'al icham ti jc'anparamotee. Ti xch'ulele i'ic'at batel yu'un ti ch'ul abatetique te ba xchi'in ti Abrahame te yo' bu oyic ti much'utic co'ol toj yo'ntonic xchi'uque. Icham uc ti jc'ulej vinique, imucat.
22 E aconteceu que o mendigo morreu e foi levado pelos anjos para junto de Abraão. Morreu também o rico e foi sepultado.
23 Ti xch'ulel ti jc'ulej vinique ibat ti bu oyic ti xch'ulelic ti much'utic mu tojuc yo'ntonique. C'alal yac'oj sba chich' vocol te o, hech laj yil ti Abrahame nom to oy ti Abrahame. Te xchi'uc sbaic xchi'uc ti Lázaroe.
23 — No inferno, estando em tormentos, o rico levantou os olhos e viu ao longe Abraão, e Lázaro junto dele.
24 Hech yu'un tsots ic'opoj ti jc'ulej vinique, hech laj yavta ti Abrahame: “Tote, c'uxubinun”, xchi. “Taco talel ti Lázaroe. Ac'o sts'aj tal sc'ob ti ho'. Ac'o tal sicubtasbun ti coq'ue yu'un ep chquich' vocol li' ti c'oq'ue”, xchi.
24 Então, gritando, disse: “Pai Abraão, tenha misericórdia de mim! E mande que Lázaro molhe a ponta do dedo em água e me refresque a língua, porque estou atormentado neste fogo.”
25 Ti Abrahame hech laj yalbe: “Nich'on, na'o ava'uc c'u che'el na'ech' ti balumil. Oy ac'ulejal atuc. Ti Lázaroe me'on ti jyalel. Ti ora to oy xa ti utsilal stuc ti Lázaroe. Ti ho'ote te chavich' vocol o lume.
25 Mas Abraão disse: “Filho, lembre-se de que você recebeu os seus bens durante a sua vida, enquanto Lázaro só teve males. Agora, porém, ele está consolado aqui, enquanto você está em tormentos.
26 Mu xu' chtal ti Lázaroe yu'un oy muc'ta ch'en ti o'lol. Mu'yuc much'u xu' ch-ech' batel. Mu'yuc much'u xu' ch-ech' talel li'to”, xchi.
26 E, além de tudo, há um grande abismo entre nós e vocês, de modo que os que querem passar daqui até vocês não podem, nem os de lá passar para cá.”
27 Hech yu'un itac'av ti jc'ulej vinique ti ep chich' vocole: “Mi mu xu' chtal scoltaun ho'oni, avocoluc me, tacbun batel ti sna ti jtote
27 Então o rico disse: “Pai, eu peço que mande Lázaro à minha casa paterna,
28 yu'un oy ho'vo' quits'inabtac te comen ti jna. Ac'o ba yalbun mu me xtal li'to yu'un puru vocol chquich' li'to”, xchi.
28 porque tenho cinco irmãos; para que lhes dê testemunho, a fim de que não venham também para este lugar de tormento.”
29 Ti Abrahame hech lic yalbe: “Yich'ojbeic sun ti Moisese xchi'uc ti sun ti yan j'alc'opetic yu'un ti Diose. Xu' tspasbeic ti muc' ti sc'opique”, xut.
29 Abraão respondeu: “Eles têm Moisés e os Profetas; ouçam-nos.”
30 Itac'av ti vinique: “Mu sc'an xch'unic, tote. Ti oyuc ti ánima tscusesat chilique ja'to chch'unic, ja'to tsutes yo'ntonic”, xchi.
30 Mas ele insistiu: “Não, pai Abraão; se alguém dentre os mortos for até lá, eles irão se arrepender.”
31 Ti Abrahame hech lic yalbe: “Mi mu sc'an spasbeic ti muc' ti sc'op ti Moisese xchi'uc ti j'alc'opetic yu'un ti Diose, ¡bu ba xch'unic manchuc mi tscusesbat ánima chilique!” xut ―xchi ti Jesuse.
31 Abraão, porém, lhe respondeu: “Se não ouvem Moisés e os Profetas, também não se deixarão convencer, mesmo que ressuscite alguém dentre os mortos.”

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 16, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.