Lucas 14
Jaʼ ti achʼ Testamento: jaʼ scʼopilal ti Jesucristoe jaʼ ti Jcoltavanej cuʼuntique (TZONT) vs NVT
1 Ti yorail chcux yo'ntonic ti judioetique i'ic'at ti ve'el ti Jesuse te ti sna ti jun totil fariseoe. Ti yan fariseoetique ti te talemic uque laj sq'uelilan ti jyalel ti c'utic tspas ti Jesuse.
1 Certo sábado, Jesus foi comer na casa de um líder fariseu, onde o observavam atentamente.
2 C'alal i'och ti Jesuse, te va'al jun vinic c'o sta. Situben scotol svinquilel.
2 Estava ali um homem com o corpo muito inchado.
3 Hech yu'un ti Jesuse lic sjac'be ti much'utic chchanubtasvanic ti smantal ti Diose ti scuyoj sbaique xchi'uc ti fariseoetique:
3 Jesus perguntou aos fariseus e aos especialistas da lei: “A lei permite ou não curar no sábado?”.
4 Muc xtac'avic. Hech yu'un ti Jesuse laj yic' tal ti stojol ti vinique, laj scolta, laj stac batel.
4 Eles nada responderam, e Jesus tocou no homem enfermo, o curou e o mandou embora.
5 Ti Jesuse hech lic sjac'be ti fariseoetique:
5 Depois, perguntou a eles: “Qual de vocês, se seu filho ou seu boi cair num buraco, não se apressará em tirá-lo de lá, mesmo que seja sábado?”.
6 Muc xu' xtac'avic ti c'alal hech laj yale.
6 Mais uma vez, não puderam responder.
7 Ti Jesuse laj yil ti ja' toyol yo'ntonic ti co'ol chnaquiic xchi'uc ti totile ti i'ic'van ti ve'ele. Hech yu'un hech lic yalbe lo'il:
7 Quando Jesus observou que os convidados para o jantar procuravam ocupar os lugares de honra à mesa, deu-lhes este conselho:
8 ―Mi oy much'u chayic'ot ti q'uin yu'un oy much'u chnupun, mu me xba anacan aba ti ora ti sts'el ti totile ti ja' laj yic'ote. Repenta mi oy much'u más pasbil ti muc' ti ic'bil yu'un ti q'uin.
8 “Quando você for convidado para um banquete de casamento, não ocupe o lugar de honra. E se chegar algum convidado mais importante que você?
9 Hech yu'un hech chlic yalbot ti totile: “Loc'an yu'un ja' chnaqui ti jtotic li'to”, chayutot. Hech yu'un chlic q'uexavan ti c'alal chlic loc'an yu'un ja' te chba naclan ti bu mu'yuc xa sc'opilal ti yo'nton ti totile.
9 O anfitrião virá e dirá: ‘Dê o seu lugar a esta pessoa’, e você, envergonhado, terá de sentar-se no último lugar da mesa.
10 Ti ho'ote, c'alal cha'ic'at ti ve'el, ba nacano aba ti slajeb naclebale. Hech yu'un ti c'alal chtal ti totil ti laj yic'ote, hech chlic yalbot: “Tote, la' li'i ti lequil naclebale”, chlic yutot. Hech chapasat ti muc' ti stojol scotol ti much'utic ti co'ol chanaquiic xchi'uc ti mesae.
10 “Em vez disso, ocupe o lugar menos importante à mesa. Assim, quando o anfitrião o vir, dirá: ‘Amigo, temos um lugar melhor para você!’. Então você será honrado diante de todos os convidados.
11 Yu'un scotol ti much'u chac' sba ti pasel ti muc', ja' chbic'tajesat. Ti much'u biq'uit chac' sbae ja' ch-ac'at ti pasel ti muc' ―xchi ti Jesuse.
11 Pois os que se exaltam serão humilhados, e os que se humilham serão exaltados”.
12 Ti Jesuse hech lic yalbe uc ti much'u i'ic'at ti ve'el yu'une:
12 Então Jesus se voltou para o anfitrião e disse: “Quando oferecer um banquete ou jantar, não convide amigos, irmãos, parentes e vizinhos ricos. Eles poderão retribuir o convite, e essa será sua única recompensa.
13 Ti ho'ote, c'alal cha'ic'van ti ve'ele, ja' me xavic' ti much'utic me'onetic xchi'uc ti much'u tuncoe xchi'uc ti much'u mecane xchi'uc ti much'u ma'sate.
13 Em vez disso, convide os pobres, os aleijados, os mancos e os cegos.
14 Hech chavich' bendición yu'un mu xu' tspaquic sutel. Ja' chavich' atojol c'alal co'ol chacha'cuxiic xchi'uc ti much'utic toj yo'ntonique ―xchi.
14 Assim, na ressurreição dos justos, você será recompensado por ter convidado aqueles que não podiam lhe retribuir”.
15 C'alal laj ya'yic ti much'utic te chve'ic ti mesa xchi'uc ti Jesuse, oy jun hech lic yalbe ti Jesuse:
15 Ao ouvir isso, um homem que estava à mesa com Jesus exclamou: “Feliz será aquele que participar do banquete no reino de Deus!”.
16 Ti Jesuse hech lic yalbe:
16 Jesus respondeu com a seguinte parábola: “Certo homem preparou um grande banquete e enviou muitos convites.
17 C'alal meltsajem xa ti sve'ele, laj stac batel yabat. Hech laj yalbe batel: “Ba albo yu'un ac'o taluc ti much'utic calojbe xae yu'un meltsambil xa scotol”, xchi batel sc'op ti vinique. Hech c'ot yal ti yabate.
17 Quando estava tudo pronto, mandou seu servo dizer aos convidados: ‘Venham, o banquete está pronto’.
18 Scotolic lic smaquic ti c'op. Jun laj yal: “Oy jlum jmanoj. Persa jtuc chba jq'uel. Avocoluc pasbun perdón yu'un mu xu' chibat”, xchi.
18 Mas todos eles deram desculpas. Um disse: ‘Acabei de comprar um campo e preciso inspecioná-lo. Peço que me desculpe’.
19 Yan laj yal: “Jmanoj ho'choj jvacax. Chba jq'uel mi lec oy. Avocoluc pasbun perdón yu'un mu xu' chibat”, xchi.
19 Outro disse: ‘Acabei de comprar cinco juntas de bois e quero experimentá-las. Sinto muito’.
20 Yan laj yal: “Ja'to no'ox ninupun hech yu'un mu xu' chibat”, xchi.
20 Ainda outro disse: ‘Acabei de me casar e não posso ir’.
21 Hech isut tal ti yabate. Hul xcholbe ya'i ti yajvale ti c'utic laj yalic jujun. I'ilin ti yajval ve'elile. Hech lic yalbe ti yabate: “Batan ti ora ti plaza xchi'uc ti calletic li' ti jteclume. Ic'o talel ti me'onetique xchi'uc ti much'utic sicuben yoc sc'obe xchi'uc ti mecanetique xchi'uc ti ma'satetique”, xchi.
21 “O servo voltou e informou a seu senhor o que tinham dito. Ele ficou furioso e ordenou: ‘Vá depressa pelas ruas e becos da cidade e convide os pobres, os aleijados, os cegos e os mancos’.
22 C'alal laj xa xch'umbe smantal ti yajvale, patil hech tal yalbe: “Cajval, laj xa jch'un scotol ti amantale. Ital xa cu'un, pero oy to mu'yuc yajval ti ve'elile”, xchi.
22 Depois de cumprir essa ordem, o servo informou: ‘Ainda há lugar para mais gente’.
23 Ti vinique laj yalbe ti yabate: “Batan, xanavan batel ti bebetic xchi'uc ti sbelal chobtic, ic'o talel ti persa yantic yu'un hech chnoj ti jnae.
23 Então o senhor disse: ‘Vá pelas estradas do campo e junto às cercas entre as videiras e insista com todos que encontrar para que venham, de modo que minha casa fique cheia.
24 Yu'un chacalbe, scotol ti much'u laj calbe ti chtal ve'uque, mi junuc mu xa xcac'be spas proval c'u ya'yel ti jve'ele”, xchi ti yajval ve'elile ―xchi ti Jesuse.
24 Pois nenhum dos que antes foram convidados provará do meu banquete’”.
25 Ti c'alal yac'oj sba chanav batel ti Jesuse te ts'aclimbil yu'un ep crixchanoetic. Ti Jesuse laj sjoyp'in sba hech lic sc'opon:
25 Uma grande multidão seguia Jesus, que se voltou para ela e disse:
26 ―Ti much'u sc'an chists'acliune ja' tsc'an ti ho'on más tsots sc'opilal ti c'ux chiya'yune. Ja' tsc'an ti ja' yamal c'ux cha'i ti stot sme'e, xchi'uc ti yajnile, xchi'uc ti xnich'nabe, xchi'uc ti sbanquiltaque, xchi'uc ti yits'inabe, xchi'uc ti svixobtaque, xchi'uc ti yixleltaque. Ja' tsc'an uc ti mu tsotsuc sc'opilal ti yo'nton ti c'u che'el chcuxi li' ti balumile. Hech xu' chists'aclinucun.
26 “Se alguém que me segue amar pai e mãe, esposa e filhos, irmãos e irmãs, e até mesmo a própria vida, mais que a mim, não pode ser meu discípulo.
27 Ti much'u tsc'an chists'acliune mi mu sc'an chich' vocol hech chaj c'u che'el chquich' vocol ho'oni, ja' mu xu' chists'aclinun.
27 E, se não tomar sua cruz e me seguir, não pode ser meu discípulo.
28 Ti c'alal chac'an chapas muc' ana, chanop jbael c'u yepal chlaj ataq'uin ti scotol. Chanop uc mi xu' avu'un chapas hech stoylejal.
28 “Quem começa a construir uma torre sem antes calcular o custo e ver se possui dinheiro suficiente para terminá-la?
29 Yu'un mi muc xanop lec jbael, hech yu'un c'alal laj xa aliques ti ton xchi'uc ti cementoe, hech chlic quechajuc avu'un. Hech chlic slabanot scotol ti much'u tsq'uelic. Hech chlic yalic:
29 Pois, se completar apenas os alicerces e ficar sem dinheiro, todos rirão dele,
30 “Avi vinic li'to laj sliques sna. Q'uelo avil muc xu' yu'un”, xchi ac'opilal.
30 dizendo: ‘Esse aí começou a construir, mas não conseguiu terminar!’.
31 Mi oy jun ajvalil chba spas pleito xchi'uc yan ajvalil, ja' jbael tsnop mi tstsal yu'unic xchi'uc ti lajunmil yajsoldadoe ti jtob ti mil yajsoldado ti yajcontrae.
31 “Ou que rei iria à guerra sem antes avaliar se seu exército de dez mil poderia derrotar os vinte mil que vêm contra ele?
32 Mi mu xu' yu'un cha'i, c'alal nom to chtal ti yane, tstac batel yabat yu'un ac'o ba slequilc'opon yu'un ac'o lajuc yo'nton.
32 E, se concluir que não, o rei enviará uma delegação para negociar um acordo de paz enquanto o inimigo está longe.
33 Hech ono'ox uc, ja' tsc'an ti chanopic mi xu' avu'unic chacomes scotol ti c'utic oy avu'unique, hech xu' chats'aclinucun.
33 Da mesma forma, ninguém pode se tornar meu discípulo sem abrir mão de tudo que possui.
34 ’Lec chtun ti ats'ame. Mi mu xa chi'uc ti ats'ame, mu xtun obi yu'un mu stac' chcha'chi'ub nixtoc.
34 “O sal é bom para temperar, mas, se perder o sabor, como torná-lo salgado outra vez?
35 Ti chi'uc toe, chtun sventa ve'elil, chtun uc yu'un sventa sc'a'al balumil. Xu' ti jcaptic xchi'uc tso' vacax. Yu'un mu xa chi'uc, mu'yuc xa stu cu'untic manchuc mi sc'a'al balumil. Ti jtentic batel o. Ja' no'ox hech ti much'u tsc'an chists'aclinune, mi mu j'ech'eluc chixch'unun, mu'yuc stu cu'un o. Nopilanic lec hech chaj c'u che'el laj xa calboxuc ―xchi ti Jesuse.
35 O sal sem sabor não serve nem para o solo nem para adubo; é jogado fora. Quem é capaz de ouvir, ouça com atenção!”.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 14, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.