João 4

Tzotzil de Chenalhó NT (TZO_TZE) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Li Jesuse laj ya'i jech i'albatic li fariseoetique: ―Ja' xa ta x'epaj boch'o ta xchi'inic li Jesuse yu'un ja' ep ta xac' ich' vo'. Ja' xa ta x'ul boch'otic ta xchi'inic li Juane ―x'utatic.
1 Os fariseus ouviram dizer que Jesus estava ganhando mais discípulos e batizava mais pessoas do que João.
2 (Pero jeche' no'ox la snopic ti ja' laj yac' ich' vo' li Jesuse yu'un vu'uncutic laj cac'cutic li yajchanc'opuncutique.)
2 (De fato, não era Jesus quem batizava, e sim os seus discípulos.)
3 C'alal jech laj ya'i li Jesuse, jech laj yalbuncutic: ―Ja' lec loc'cutic batel li' ta Judea banamile ―xiyutuncutic. Jech liloc'cutic batel ta Judea, tey chisutcutic batel ta cosilalcutic ta Galilea banamil.
3 Quando Jesus ficou sabendo disso, saiu da Judeia e voltou para a Galileia.
4 C'alal chibatcutique, tsc'an tey ta xjelov batel ta Samaria banamil li Jesuse.
4 No caminho, ele tinha de passar pela região da Samaria.
5 Jech tey lic'otcutic ta lum Sicar tey ta Samaria banamil. Ja' xa tey noch' xil sbaic xchi'uc li yosil ánima jmoltotcutic José ta vo'onee, ja' ti i'ac'bat comel yu'un ánima stote, ja' li Jacove.
5 Ele chegou a uma cidade da Samaria, chamada Sicar, que ficava perto das terras que Jacó tinha dado ao seu filho José.
6 Tey oy jun pozo, ja' pasbil yu'un li jmoltotcutic Jacov ta vo'onee. Li Jesuse tey ichoti ta sts'el pozo yu'un luben xa ta xanubal. Jutuc xa'ox sc'an sta o'lol c'ac'al.
6 Ali ficava o poço de Jacó. Era mais ou menos meio-dia quando Jesus, cansado da viagem, sentou-se perto do poço.
7 Ja' o tey ital slup ya'al jun samaria ants. Li Jesuse jech laj yalbe: ―Ac'bun jutebuc ava'al cuch' ―xut.
7 Uma mulher samaritana veio tirar água, e Jesus lhe disse:
8 Vu'uncutic li yajchanc'opuncutique batemuncutic ta yut lum yu'un bat jmancutic tal jve'elcutic.
8 (Os discípulos de Jesus tinham ido até a cidade comprar comida.)
9 Li samaria antse jech la sjac'be li Jesuse: ―¿C'u yu'un chac'anbun vo' avuch' yu'un israel vinicot? Li vu'une samaria antsun ―xut. (Ti jech laj yal li antse, yu'un chopol ono'ox chil sbaic xchi'uc samariaetic li jchi'iltac ta israelale.)
9 A mulher respondeu: — O senhor é judeu, e eu sou samaritana. Então como é que o senhor me pede água? (Ela disse isso porque os judeus não se dão com os samaritanos.)
10 Itac'ov li Jesuse: ―Ana'uc ti tsc'an ta xac'bot amoton li Diose xchi'uc ti lajuc avotquinun ti c'alal la jc'anbot ava'al cuch'e, vo'ot ba'yuc laj ac'anbun vo' ti jechuque. Ja' laj cac'bot li vo' sventa chacuxi o sbatel osile ―xut.
10 Então Jesus disse:
11 Li antse jech laj yal: ―Tata, mu'yuc slupubil avu'un. Yu'un toj nat li pozoe. ¿Bu chata li vo' chavac'bun ti xu' chicuxi o yu'un sbatel osil chavale?
11 Ela respondeu: — O senhor não tem balde para tirar água, e o poço é fundo. Como é que vai conseguir essa água da vida?
12 Li jmoltotic Jacov ta vo'onee ja' laj yac'buncutic li pozo li'i. Ja' laj yuch'ic xchi'uc xnich'nab, xchi'uc xvacax, xchi'uc xchij. ¿Me yu'un vo'ot to más tsots avabtel avich'oj? ―xi li antse.
12 Nosso antepassado Jacó nos deu este poço. Ele, os seus filhos e os seus animais beberam água daqui. Será que o senhor é mais importante do que Jacó?
13 Itac'ov li Jesuse: ―Scotol boch'o ta xuch'ic li vo' li'i ta to xtaquij yo'ntonic.
13 Então Jesus disse:
14 Yan li boch'otic ta xuch'ic li vo' ta xcaq'ue ja' mu'yuc xa ta xtaquij o yo'ntonic. Li vo' ta xcaq'ue ja' jech chc'ot jech chac c'u cha'al nio' yu'un tey ta xloq'uilan tal ta yo'ntonic jech ta xcuxiic o sbatel osil ―xi.
14 mas a pessoa que beber da água que eu lhe der nunca mais terá sede. Porque a água que eu lhe der se tornará nela uma fonte de água que dará vida eterna.
15 Li antse jech laj yal: ―Tata, ac'bun cuch' li vo' chavale yu'un jech mu'yuc xa ta xtaquij o co'nton. Jech mu'yuc xa ta xtal jlup o ca'al li'i ―xi.
15 Então a mulher pediu: — Por favor, me dê dessa água! Assim eu nunca mais terei sede e não precisarei mais vir aqui buscar água.
16 Itac'ov li Jesuse: ―Bat ic'o tal amalal ―xut.
16 — Vá chamar o seu marido e volte aqui! — ordenou Jesus.
17 Itac'ov li antse: ―Mu'yuc jmalal ―xi. Itac'ov li Jesuse: ―Melel ti mu'yuc amalale.
17 — Eu não tenho marido! — respondeu a mulher. Então Jesus disse:
18 Yu'un yo'bal xa amalal laj avicta. Yan li boch'o tey avic'oj aba achi'uc ta orae muc xa nupinemucot achi'uc. Ja' melel li c'usi laj avalbune yu'un mu ja'uc amalal ―xut.
18 pois já teve cinco, e este que você tem agora não é, de fato, seu marido. Sim, você falou a verdade.
19 Li antse jech laj yal: ―Tata, vo'ot yaj'alc'opot Dios ta xca'i.
19 A mulher respondeu: — Agora eu sei que o senhor é um
20 Li jmoltotactic ta vo'onee li' laj yich'ic ta muc' Dios ta jol vits. Vo'oxuc li israeloxuque chavalic xa ti ja' tsots sc'oplal tey ta xbat quich'cutic ta muc' Dios ta lum Jerusalene ―xi li antse.
20 Os nossos antepassados adoravam a Deus neste monte , mas vocês, judeus, dizem que Jerusalém é o lugar onde devemos adorá-lo.
21 Li Jesuse jech laj yalbe li antse: ―Ch'uno li c'usi ta xcalbote. Ta to me sta sc'ac'alil ta xlaj sc'oplal ti li' chavich'ic ta muc' Jtotic Dios ta vitse xchi'uc ti tey chabatic ta Jerusalene.
21 Jesus disse:
22 Vo'oxuc ti li' oyoxuc ta Samariae mu xtun avu'unic li c'usitic la sts'ibaic comel yaj'alc'optac Dios ta vo'onee. Jech mu xana'ic ti jech ono'ox yaloj Dios ti ja' jchi'ilcutic ta israelal li boch'o ta scolta scotol cristianoetic yu'un smulique.
22 Vocês, samaritanos, não sabem o que adoram, mas nós sabemos o que adoramos porque a salvação vem dos judeus.
23 Po'ot xa tsta sc'ac'alil ti buyuc xa no'ox ta xich'ic ta muc' Jtotic Dios ta yo'ntonic li boch'otic ta melel xch'unojique. Li Jtotic Diose ta sa' li boch'otic jech ta x'ich'at ta muq'ue.
23 Mas virá o tempo, e, de fato, já chegou, em que os verdadeiros adoradores vão adorar o Pai em espírito e em verdade. Pois são esses que o Pai quer que o adorem.
24 Mu'yuc sbec'tal li Jtotic Diose jech mu xavilic. Ja' no'ox jech ec li boch'otic scotol yo'nton yich'ojic ta muc' Diose mu xavilic yu'un ta yo'ntonic no'ox yich'ojic ta muc'. Ja' jech tsc'an chquich'tic ta muc' li Diose ―xi li Jesuse.
24 Deus é Espírito, e por isso os que o adoram devem adorá-lo em espírito e em verdade.
25 Li antse jech laj yal: ―Ca'yoj ono'ox ti ta xtal li boch'o t'ujbil yu'un Dios chisventainutique. C'alal ta xtale, jamal ta xalbutic scotol c'usi tsc'an Dios ―xi.
25 A mulher respondeu: — Eu sei que o
26 Itac'ov li Jesuse: ―Vu'un ti li' ta jc'opanote ―xut.
26 Então Jesus afirmou:
27 C'alal ja' o jech chlo'ilaj xchi'uc ants li Jesuse, ja' o livulcutic, vu'uncutic li yajchanc'opuncutique. Tey toj ch'ayel ic'ot co'ntoncutic, yu'un li boch'otic ochemic ta jchanubtasvaneje mu xu' ta xlo'ilajic xchi'uc ants ta be xchi'uc ta calle. Pero mu'yuc boch'o junucal la sjac'be cu'uncutic ti c'usi tsjac'bee xchi'uc ti c'u yu'un chlo'ilaj xchi'uque.
27 Naquele momento chegaram os seus discípulos e ficaram admirados, pois ele estava conversando com uma mulher. Mas nenhum deles perguntou à mulher o que ela queria. E também não perguntaram a Jesus por que motivo ele estava falando com ela.
28 Li antse tey la scomtsan ta pozo li sq'uibe. Isut batel ta yut lum. Jech c'ot yalbe scotol li cristianoetique:
28 Em seguida, a mulher deixou ali o seu pote, voltou até a cidade e disse a todas as pessoas:
29 ―La'ic. La' q'uelavilic, oy jun vinic tey oy ta pozo, ja' laj yalbun scotol li c'usitic jpasoje. Ja' xa van li boch'o t'ujbil yu'un Dios ti sc'oplal ono'ox chtal sventainutique ―xi.
29 — Venham ver o homem que disse tudo o que eu tenho feito. Será que ele é o Messias?
30 Ta ora iloq'uic tal li cristianoetic tey ta lume, tal sq'uelic li Jesuse.
30 Muitas pessoas saíram da cidade e foram para o lugar onde Jesus estava.
31 C'alal ja' o batem li antse, vu'uncutic li yajchanc'opuncutique jech laj calbecutic li Jesuse: ―Jchanubtasvanej, ve'an ―xcutcutic.
31 Enquanto isso, os discípulos pediam a Jesus: — Mestre, coma alguma coisa!
32 Itac'ov li Jesuse: ―Oy jve'el, pero mu xana'ic c'u x'elan ―xiyutuncutic.
32 Jesus respondeu:
33 Li vu'uncutique jech la jac'be jbacutic: ―¿Me yu'un van oy boch'o ay ac'batuc sve'el? ―xcut jbacutic.
33 Então os discípulos começaram a perguntar uns aos outros: — Será que alguém já trouxe comida para ele?
34 Li Jesuse jech laj yalbuncutic: ―Ja' jve'el c'otem ti ta jpasbe c'usi tsc'an Diose, ja' ti la stacun tale. Ja' ta jvu'es li cabtel yac'ojbune.
34 — A minha comida — disse Jesus — é fazer a vontade daquele que me enviou e terminar o trabalho que ele me deu para fazer.
35 Jech chavalic: “Chanib to u sc'an sta yorail ta xich' tuch'el li trigoe”, xachiic. A'yo me ava'yic li c'usi ta xcalboxuque. Q'uelavilic, li cristianoetic ti le' xa xtalique ja' jech x'elanic jech chac c'u cha'al trigo ti c'alal taquin xae. Ja' xa yorail ta xich' tuch'el, ja' xa yorail ta xich' tsobel.
35 Vocês costumam dizer: “Daqui a quatro meses teremos a colheita.” Mas olhem e vejam bem os campos: o que foi plantado já está maduro e pronto para a colheita.
36 Li boch'o ta sts'un trigoe ta xich' stojol. Ja' no'ox jech ec li boch'o ta xtuch'e ta xich' stojol. Ja' no'ox jech ec li boch'o ta xcholbicun jc'ope ta xich' stojolic. Li boch'o ba'yuc ta xchol ti mu xch'un li cristianoetique ta xich' stojol. Li boch'o ts'acal ta xchol ti ja' to ta xch'un li cristianoetique co'ol xcuxet yo'nton xchi'uc li boch'o ba'yuc la xchole. Yu'un li c'u yepal ta xch'unique ta xcuxiic sbatel osil.
36 Quem colhe recebe o seu salário, e o resultado do seu trabalho é a vida eterna para as pessoas. E assim tanto o que semeia como o que colhe se alegrarão juntos.
37 Jech ta xc'ot ta pasel jech chac c'u cha'al chalique: “Yan o boch'o ta sts'un, yan o boch'o ta xtuch'”, xiic.
37 Porque é verdade o que dizem: “Um semeia, e outro colhe.”
38 Vu'un laj calbe li antse. Li cristianoetique ja' xa i'albatic yu'un li antse. Li vo'oxuque ja' xa avabtel chachanubtasic lec yu'un jech ac'o xch'unic ti vu'un ta jcoltaique ―xiyutuncutic li Jesuse.
38 Eu mandei vocês colherem onde não trabalharam; outros trabalharam ali, e vocês aproveitaram o trabalho deles.
39 C'alal laj yal ants ti i'albat yu'un Jesús scotol c'usi spasoje, jech ep samaria cristianoetic tey nacajtic ta lum la xch'unic ti ja' t'ujbil yu'un Dios chventainvan li Jesuse.
39 Muitos samaritanos daquela cidade creram em Jesus porque a mulher tinha dito: “Ele me disse tudo o que eu tenho feito.”
40 Jech tal sq'uelic li Jesuse, yu'un tal yalbeic ti ac'o pajuque yu'un tsc'an ta xchi'inic. Jech tey lipajcutic chib c'ac'al jchi'uc li Jesuse.
40 Quando os samaritanos chegaram ao lugar onde Jesus estava, pediram a ele que ficasse com eles, e Jesus ficou ali dois dias.
41 C'alal laj ya'i stuquic c'u x'elan ilo'ilaj li Jesuse, oy ep boch'otic la xch'unic ti ta melel ja' Cristo ti t'ujbil yu'un Dios chventainvane.
41 E muitos outros creram por causa da mensagem dele.
42 Jech laj yalbeic li antse: ―Mu ja'uc no'ox ta sventa laj avalbuncutic ti la jch'uncutique. Laj ca'i jtuccutic c'u x'elan ilo'ilaj. Jech ta jna'cutic o ti ja' t'ujbil yu'un Dios chiscoltautic yu'un jmultic jcotoltic ta sbejel banamile ―xiic.
42 Eles diziam à mulher: — Agora não é mais por causa do que você disse que nós cremos, mas porque nós mesmos o ouvimos falar. E sabemos que ele é, de fato, o Salvador do mundo.
43 C'alal la sta chib c'ac'ale, iloc' batel ta Samaria banamil li Jesuse, tey ibat ta cosilalcutic ta Galilea banamil. La jchi'incutic batel, vu'uncutic li yajchanc'opuncutique.
43 Depois de ficar dois dias ali, Jesus foi para a região da Galileia.
44 Yu'un ti isut batel ta cosilalcutic li Jesuse, yu'un ja' mu'yuc boch'o ta xcontrainat tey. Yu'un mu'yuc boch'o ta x'ich'bat ta muc' li sc'ope. Jech chac c'u cha'al yaloj ono'ox li Jesuse: “Li boch'o ta xal sc'op Diose ja' mu x'ich'at ta muc' yo' bu ich'ie”, xi ono'ox.
44 Pois, como ele mesmo disse: “Um profeta não é respeitado na sua própria terra.”
45 C'alal ic'ot ta Galilea banamil li Jesuse, xcuxet no'ox yo'ntonic li jchi'iltaccutic teye, yu'un laj yilic c'usi la spas Jesús ti c'alal i'ayic ta q'uin tey ta Jerusalene.
45 Quando chegou à Galileia, os moradores dali o receberam bem. É que eles tinham ido à Festa da Páscoa , em Jerusalém, e tinham visto tudo o que Jesus havia feito lá.
46 Li Jesuse tey ibat yan velta ta lum Caná ta Galilea banamil, ja' tey yo' bu la sc'atajes ta ya'lel ts'usub li vo'e. Tey oy ta lum Capernaum jun xchi'il ta abtel ajvalil. Ja' jchi'ilcutic ta israelal. Ip cha'i xnich'on.
46 Jesus voltou a Caná da Galileia, onde havia transformado água em vinho. Estava ali um alto funcionário público que morava em Cafarnaum. Ele tinha em casa um filho doente.
47 Li xchi'il ta abtel ajvalile laj ya'i ti tey xa ic'ot Jesús ta Galilea banamile. Tey tal yalbe Jesús ti ac'o bat coltabatuc comel li xnich'on tey oy ta snae yu'un ta xa xcham.
47 Quando ouviu dizer que Jesus tinha vindo da Judeia para a Galileia, foi pedir a ele que fosse a Cafarnaum e curasse o seu filho, que estava morrendo.
48 Li Jesuse jech laj yalbe: ―Li vo'oxuque ja' to chach'unic vu'un Jcoltavanejun c'alal me laj avilic ta jpas ep sq'uelubil jtsatsale ―xut li jayib tey va'ajtique.
48 Jesus disse ao funcionário:
49 Li xchi'il ta abtel ajvalile jech laj yalbe li Jesuse: ―Tata, batic ta ora yo' to cuxul li jnich'one ―xi.
49 Ele respondeu: — Senhor, venha depressa, antes que o meu filho morra!
50 Li Jesuse jech laj yalbe: ―Batan, colem xa li anich'one ―xut. Li vinique la xch'un c'usi i'albat yu'un li Jesuse jech isut o batel ta sna.
50 — Volte para casa! O seu filho vai viver! — disse Jesus. Ele creu nas palavras de Jesus e foi embora.
51 C'alal c'otubal xa'ox ta snae, ital nupatuc ta be yu'un smozotac. Jech i'albat: ―Icol xa li anich'one ―x'utat.
51 No caminho encontrou-se com os seus empregados, que disseram: — O seu filho está vivo!
52 ―¿C'usi ora icol? ―xi. Itac'ov li smozotaque: ―Volje ta jun ora sts'ebujel c'ac'al ich'abi li sc'ac'ale ―xiic.
52 Então ele perguntou a que horas o filho havia começado a melhorar. Os empregados responderam: — Ontem, à uma da tarde, a febre passou.
53 Li vinique la sna' ti ja' jech ora i'albat yu'un Jesús ti colem xa li xnich'one. Jech la xch'unic o sjunulic ta na ti ja' Jcoltavanej yu'unic li Jesuse.
53 Aí o pai lembrou que havia sido naquela mesma hora que Jesus tinha dito: “O seu filho vai viver.” Então ele e toda a família creram em Jesus.
54 Ja' xchibal velta tey laj yac' ta ilel ta Galilea banamil sq'uelubil ti scotol xu' yu'un li Jesuse. Ja' o la spas ti c'alal ayem xa'ox tal ta Judea banamile.
54 Esse foi o segundo milagre que Jesus fez depois de ter ido da Judeia para a Galileia.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.