Mateus 9
Tzotzil San Andres NT (TZO_SAN) vs NTLH
1 Ta tsꞌacale iꞌoch ta canava schiꞌuc yajchanbalajeltac li Jesuse, isut batel ta jteclum Capernaum, jaꞌ li bu nacale.
1 Jesus entrou num barco, voltou para o lado oeste do lago e chegou à sua cidade .
2 Te iqꞌueche talel ta stojol Jesús jun jchiꞌiltic ta israelal ti muꞌyuc yipal jun yoc scꞌobe. Cꞌalal iyil Jesús ti schꞌunojic ti oy sjuꞌele, jech laj yalbe li jchamelajele: ―Jnichꞌon, mu xavat avoꞌon. Pasbilot xa perton yuꞌun scotol amul ―xi.
2 Então algumas pessoas trouxeram um paralítico deitado numa cama. Jesus viu que eles tinham fé e disse ao paralítico:
3 Te oy chaꞌoxvoꞌ li buchꞌutic spꞌisoj sbaic ta jchanubtasvanej ta smantaltac li Diose. Jech la snop ta yoꞌonic: “Li vinic liꞌi ta stoy sba yuꞌun ta spꞌis sba ta Dios”, xi ta yoꞌonic.
3 Aí alguns mestres da Lei começaram a pensar: — Este homem está
4 Li Jesuse sqꞌueloj li cꞌusi la snop ta yoꞌonique, jech laj yalbe: ―¿Cꞌu chaꞌal ti muc bu lec li cꞌusi chanopique?
4 Porém Jesus sabia o que eles estavam pensando e disse:
5 Ta melel buchꞌuuc noꞌox xuꞌ ta xal: “Pasbilot xa perton yuꞌun amul” ti xie, yuꞌun mu vocluc ta alel. Jech nojtoc mu vocluc ta alel: “Lican, xanavan” ti xijchie. Pero jaꞌ scꞌan chaqꞌuelic mi melel chcꞌot ta pasel yuꞌun li buchꞌu jech chale.
5 O que é mais fácil dizer ao paralítico: “Os seus pecados estão perdoados” ou “Levante-se e ande”?
6 Joꞌone laj cal xa ti pasbil xa perton yuꞌun li smul li vinique. Qꞌuelic me li cꞌusi ta jpas li avie yoꞌ jech chanaꞌic o ti joꞌon noꞌox ta jpasbe perton yuꞌun smulic li crixchanoetic liꞌ ta balumile, joꞌon li coꞌol crixchanoutique ―xut. Li Jesuse jech laj yalbe li jchamelajele: ―Lican, ichꞌo batel la apope, batan ta ana ―xut.
6 Pois vou mostrar a vocês que eu, o Então disse ao paralítico:
7 Ilic ta ora li jchamelajele, ibat ta sna.
7 O homem se levantou e foi para casa.
8 Cꞌalal iyilic li epal crixchanoetique, toj chꞌayel noꞌox yoꞌonic. Laj yalic coliyal Dios ta sventa ti jech yacꞌojbe sjuꞌel jun vinique.
8 Quando o povo viu isso, ficou com medo e louvou a Deus por dar esse poder a seres humanos.
9 Cꞌalal ijelav batel jutuc li Jesuse, iyil ti te chotolun ta jchotleb li yoꞌ bu ta stoj spatanic li crixchanoetique. Mateo jbi. Jech laj yalbun li Jesuse: ―Laꞌ chiꞌinun batel ―xiyut. La jchiꞌin batel ta ora.
9 Jesus saiu dali e, no caminho, viu um cobrador de impostos, chamado Mateus, sentado no lugar onde os impostos eram pagos. Jesus lhe disse: Mateus se levantou e foi com ele.
10 Ta tsꞌacale ba veꞌuc li Jesuse. Istsob sbaic talel ep jtsobpatanetic schiꞌuc li buchꞌutic ti toj chopol cuxulique. Tal schiꞌinuncutic ta chotlej ta mexa. Te oyuncutic jcotolcutic, joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutic li Jesuse.
10 Mais tarde, enquanto Jesus estava jantando na casa de Mateus, muitos cobradores de impostos e outras pessoas de má fama chegaram e sentaram-se à mesa com Jesus e os seus discípulos.
11 Cꞌalal iyilic li jfariseoetic ti te oyique, jech la sjacꞌbuncutic: ―¿Cꞌu chaꞌal ta xveꞌ schiꞌuc jtsobpatanetic schiꞌuc li jpasmuliletic la avajchanubtasvanejique? ―xijyutcutic.
11 Alguns fariseus viram isso e perguntaram aos discípulos: — Por que é que o mestre de vocês come com os cobradores de impostos e com outras pessoas de má fama?
12 Li Jesuse iyaꞌi li cꞌusi iyalique, jech itacꞌav: ―Li buchꞌutic muc bu ipique mu scꞌanic poxtael. Jaꞌ noꞌox tscꞌanic poxtael li buchꞌutic ipique.
12 Jesus ouviu a pergunta e respondeu:
13 Ba nopic li cꞌusi smelol ti jech yaloj li Diose: “Jaꞌ ta jcꞌan ti chacꞌuxubinvanique, maꞌuc noꞌox ti chamilbecun jmotone”, xi li Diose. Li joꞌone maꞌuc tal jsaꞌ li buchꞌutic muꞌyuc smulic ti yalojique; jaꞌ tal jsaꞌ li jpasmuliletique yoꞌ jech chictaic o li smulique ―xi li Jesuse.
13 Vão e procurem entender o que quer dizer este trecho das
14 Li yajchanbalajeltac li Juan li iyacꞌ ta ichꞌel joꞌe te italic ta stojol Jesús. Jech tal sjacꞌbeic li Jesuse: ―Li jfariseoetique ep ta velta ta xicta yiximic. Jaꞌ noꞌox jechuncutic eꞌuc li joꞌoncutique. ¿Cꞌu chaꞌal mu xicta yiximic la avajchanbalajeltaque? ―xiic.
14 Então os discípulos de João Batista chegaram perto de Jesus e perguntaram: — Por que é que nós e os
15 Itacꞌav li Jesuse: ―Cꞌalal yacal nupunele, te oy li jnupunel quereme, jaꞌ yuꞌun mu xuꞌ ta xat yoꞌonic li yutsꞌ yalaltac li jnupunel quereme yuꞌun te to schiꞌuquic. Jaꞌ noꞌox jechic eꞌuc li cajchanbalajeltaque, mu jechuc o smelol ti ta xicta yiximique, ti ta xat yoꞌonique, yuꞌun liꞌ to jchiꞌuquique. Jaꞌ to mi icꞌot scꞌacꞌalil ti chismilic li buchꞌutic chiscontrainique, jaꞌ to xuꞌ ta xicta yiximic li cajchanbalajeltaque.
15 Jesus respondeu:
16 ’Li buchꞌu ta schꞌun li cꞌusi chcale, persa chicta li cꞌusi schꞌunoj toꞌox ti jech chcol o ti yaloje. Persa ta sloqꞌuel yoꞌon ta schꞌun li cꞌusi chcale yoꞌ jech chcol o. Jech chac cꞌu chaꞌal li buchꞌu ta xpacꞌomaje, mu spacꞌ ta achꞌ pocꞌ ti muc toꞌox bu mutseme, yuꞌun mi imutse ta xjat más li poco poqꞌue.
16 — Ninguém usa um retalho de pano novo para remendar uma roupa velha; pois o remendo novo encolhe e rasga a roupa velha, aumentando o buraco.
17 Jech nojtoc li achꞌ yaꞌlel tsꞌusub ti ta xa xpajube, muc buchꞌu ta schꞌol ta poco yav li pasbil ta nucule. Mi jech ta spasique, cꞌalal ta xvocan stuc li yaꞌlel tsꞌusube, chtꞌom li yave. Altic chmal scotol li yaꞌlel tsꞌusube. Li yave altic ta xchꞌay. Li achꞌ yaꞌlel tsꞌusub ti ta xa xpajube, jaꞌ scꞌan ti ta achꞌ yav chichꞌ chꞌolele. Jech lec chcom o schiꞌuc yav li yaꞌlel tsꞌusub li pajubem xae ―xi li Jesuse.
17 Ninguém põe vinho novo em
18 Cꞌalal yacal ta loꞌil li Jesuse, te ital jun jchiꞌiltic ta israelal, jaꞌ jmeltsanejcꞌop ta jun chꞌulna. Tal squejan sba ta stojol li Jesuse, jech cꞌot yalbe: ―Naca to icham jtseub. ¿Mi mu xaꞌabolaj xba avacꞌ acꞌob ta sba yoꞌ jech ta xchaꞌcuxi? ―xi.
18 Enquanto Jesus estava falando ao povo, um chefe religioso chegou perto dele, ajoelhou-se e disse: — A minha filha morreu agora mesmo! Venha e ponha as mãos sobre ela para que viva de novo.
19 Li Jesuse la schiꞌin batel li jmeltsanejcꞌope. Joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutique lijbatcutic eꞌuc.
19 Então Jesus foi com ele, e os seus discípulos também foram.
20 Oy jun ants oy xa slajchaebal jabil ti mu xmac li schamele. Inopoj batel ta spat li Jesuse, la spicbe stiꞌ spuychij.
20 Certa mulher, que fazia doze anos que estava com uma hemorragia, veio por trás de Jesus e tocou na barra da capa dele.
21 Jech la snop ta yoꞌon: “Acꞌo mi jaꞌ noꞌox ta jpicbe li spuychije, chicol o”, xi ta yoꞌon li antse.
21 Pois ela pensava assim: “Se eu apenas tocar na capa dele, ficarei curada.”
22 Li Jesuse ijoypꞌij sqꞌuel li antse, jech laj yalbe: ―Jnichꞌon, junuc avoꞌon. Yuꞌun achꞌun ti oy juꞌele, jech chacol ―xut. Icol ta ora li antse.
22 Jesus virou, viu a mulher e disse: E naquele momento a mulher ficou curada.
23 Li Jesuse te icꞌot ta sna li jmeltsanejcꞌope, iꞌoch. Laj yil ti te oy jtijꞌamayetique. Te xꞌavetic ta oqꞌuel li jchiꞌiltactique.
23 Depois Jesus foi para a casa do chefe religioso. Quando viu os que tocavam música fúnebre e viu a multidão numa confusão geral,
24 Jech iꞌalbatic yuꞌun li Jesuse: ―Locꞌanic to batel. Muc bu chamem li tseube, yuꞌun noꞌox chvay ―xi. Cꞌalal jech iyaꞌiic li jchiꞌiltactique, la stseꞌinic li Jesuse yuꞌun snaꞌic ti chamem li tseube.
24 disse: Então começaram a caçoar dele.
25 Li Jesuse la stacan loqꞌuel scotol li jchiꞌiltactique, iꞌoch li yoꞌ bu telel li ánimae. La stsacbe scꞌob li ánima tseube, ichaꞌcuxi ta ora, itots.
25 Logo que a multidão saiu, Jesus entrou no quarto em que a menina estava, pegou-a pela mão, e ela se levantou.
26 Ipuc scꞌoplal ta ora ta scotol cosilaltic ti la schaꞌcuxes li tseub li Jesuse.
26 E a notícia a respeito disso se espalhou por toda aquela região.
27 Ixanav batel nojtoc li Jesuse. Te jchiꞌucutic batel, joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutique. Te tijilic batel chaꞌvoꞌ jchiꞌiltic ta israelal naca maꞌsatetic. Tsots laj yaptaic li Jesuse: ―Joꞌot snitilulot David ti scꞌoplal onoꞌox chaꞌoch ta ajvalilal cuꞌuncutique, ¡cꞌuxubinuncutic! ―xiic.
27 Jesus saiu daquele lugar, e no caminho dois cegos começaram a segui-lo, gritando: —
28 Cꞌalal iꞌoch ta na li Jesuse, te italic ta stojol Jesús li chaꞌvoꞌ maꞌsatetique. Li Jesuse jech la sjacꞌbe: ―¿Mi chachꞌunic ti xuꞌ cuꞌun chajamboxuc la asatique? ―xut. ―Ta jchꞌuncutic, Cajval ―xi itacꞌavic li maꞌsatetique.
28 Assim que Jesus entrou em casa, os cegos chegaram perto dele. Então ele perguntou: — Sim, senhor! Nós cremos! — responderam eles.
29 Li Jesuse la spicanbe sat li chaꞌvoꞌ maꞌsatetique. Jech laj yalbe: ―Ti achꞌunojic ti xuꞌ cuꞌun chajamboxuc la asatique, jech acꞌo jamuc ―xi li Jesuse.
29 Jesus tocou nos olhos deles e disse:
30 Ijam ta ora li satique. Li Jesuse tsots laj yalbe: ―Mu me buchꞌu xavalbeic ti la jamboxuc la asatique ―xꞌutatic.
30 E os olhos deles ficaram curados. Aí Jesus ordenou com severidade:
31 Pero cꞌalal isutique, la spuquinbeic scꞌoplal Jesús ta spꞌejel cosilaltic.
31 Porém eles foram embora e espalharam as notícias a respeito de Jesus por toda aquela região.
32 Cꞌalal muc toꞌox bu sutemic batel li chaꞌvoꞌ maꞌsatetique, te icꞌbil talel ta stojol Jesús jun umaꞌ vinic, jaꞌ jchiꞌiltic ta israelal nojtoc. Ochem pucuj ta yoꞌon.
32 Quando eles foram embora, algumas pessoas levaram a Jesus um homem que não podia falar porque estava dominado por um demônio.
33 Li Jesuse la sloqꞌuesbe li pucuj li ochem ta yoꞌon li vinique. Lic cꞌopojuc li vinique. Toj chꞌayel noꞌox yoꞌonic li epal crixchanoetique. Jech laj yalic: ―¡Muc bu quilojtic jech tspas junuc jchiꞌiltic li a sbae! ―xiic.
33 Logo que o demônio foi expulso, o homem começou a falar. Todos ficaram admirados e afirmavam: — Nunca vimos em Israel uma coisa assim!
34 Cꞌalal iyilic li jfariseoetic li te oyique, jech laj yalbe sbaic: ―Li vinic liꞌi ta sjuꞌel banquilal pucuj ta sloqꞌues li pucujetic li ochem ta yoꞌonic li crixchanoetique ―xi la snaꞌleic.
34 Mas os fariseus diziam: — O chefe dos demônios é quem dá a esse homem poder para expulsar demônios.
35 Li Jesuse ixanav batel ta scotol jteclumetic schiꞌuc ta coloniaetic. Te ichanubtasvan ta jupꞌej schꞌulnaic. Laj yalbe yaꞌiic li lequil cꞌope, jaꞌ ti ista xa scꞌacꞌalil ti chventainatic yuꞌun li Diose. Li Jesuse la scoltaanbe nojtoc li cꞌusiuc noꞌox chamelal ip chaꞌiic li crixchanoetique.
35 Jesus andava visitando todas as cidades e povoados. Ele ensinava nas sinagogas , anunciava a boa notícia sobre o Reino e curava todo tipo de enfermidades e doenças graves das pessoas.
36 Cꞌalal iyil Jesús ti ep crixchanoetic te tsobolique, toj abol sbaic iyil. Yuꞌun jaꞌ jechic jech chac cꞌu chaꞌal chij ti muꞌyuc yajchabivanejique.
36 Quando Jesus viu a multidão, ficou com muita pena daquela gente porque eles estavam aflitos e abandonados, como ovelhas sem pastor.
37 Jech laj yalbuncutic, joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutique: ―Melel oy ep li buchꞌutic chac yaꞌiic li scꞌop Diose pero jaꞌ muc bu ep li buchꞌutic chal li scꞌop Diose. Jech chac cꞌu chaꞌal mi ep li cꞌajoje pero jaꞌ muc bu ep li jcꞌajavile.
37 Então disse aos discípulos:
38 Jaꞌ yuꞌun cꞌanbeic Dios ti acꞌo stac batel li buchꞌutic chba yalbeic li scꞌope yuꞌun jaꞌ Yajval li abtele ―xijyutcutic li Jesuse.
38 Peçam ao dono da plantação que mande mais trabalhadores para fazerem a colheita.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.