Mateus 19
Tzotzil San Andres NT (TZO_SAN) vs NVT
1 Cꞌalal ilaj yoꞌon ta scꞌoponeluncutic li Jesuse, ilocꞌ batel ta Galilea balumil. La jchiꞌincutic batel, joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutique. Te lijcꞌotcutic ta Judea balumil ta jot ucꞌum Jordán.
1 Quando Jesus terminou de dizer essas coisas, deixou a Galileia e foi para a região da Judeia, a leste do rio Jordão.
2 Ep jchiꞌiltactic te tijilic batel schiꞌuc ep jchamelajeletic. Li Jesuse la scoltaanbe schamelic scotolic.
2 Grandes multidões o seguiram, e ele curou os enfermos.
3 Te italic ta stojol Jesús jayvoꞌ jfariseoetic yuꞌun tal sqꞌuelbeic yoꞌon li cꞌu sba chtacꞌav li Jesuse. Jech la sjacꞌbeic: ―¿Mi xuꞌ ta xquictacutic o cajnilcutic ti cꞌusiuc noꞌox smul tstae? ―xiic.
3 Alguns fariseus apareceram e tentaram apanhar Jesus numa armadilha, perguntando: “Deve-se permitir que um homem se divorcie de sua mulher por qualquer motivo?”.
4 Itacꞌav li Jesuse: ―Aqꞌuelojic xa ta scꞌop Dios li bu ta xal li cꞌalal ipase yuꞌun Dios li sba vinique, jun vinic schiꞌuc jun ants ipase.
4 “Vocês não leram as Escrituras?”, respondeu Jesus. “Elas registram que, desde o princípio, o Criador ‘os fez homem e mulher’
5 Schiꞌuc aqꞌuelojic ti jech yaloj Dios: “Li queremutique ta svocꞌ sbaic schiꞌuc stot smeꞌic li cꞌalal tsaꞌ li yajnilique. Li chaꞌvoꞌique jun xa chcꞌotic”, xi.
5 e disse: ‘Por isso o homem deixa pai e mãe e se une à sua mulher, e os dois se tornam um só’.
6 Jaꞌ yuꞌun mu xa chaꞌvoꞌicuc, junic xa. Li buchꞌutic junic xa yuꞌun li Diose, mu xuꞌ ta xicta sbaic ―xi li Jesuse.
6 Uma vez que já não são dois, mas um só, que ninguém separe o que Deus uniu.”
7 La sjacꞌbeic nojtoc li Jesuse: ―¿Cꞌu chaꞌal jech laj yal mantal li Moisés ta voꞌonee: “Li buchꞌu chicta yajnile, acꞌo smeltsanbe sjunal ti yictaoj xa sbaique, acꞌo yacꞌbe ta scꞌob li yajnile, jaꞌ to jech xuꞌ chicta sbaic”, xi li Moisese? ―xiic.
7 Eles perguntaram: “Então por que Moisés disse na lei que o homem poderia dar à esposa um certificado de divórcio e mandá-la embora?”.
8 Itacꞌav li Jesuse: ―Jaꞌ ta scoj ti toj tsots yoꞌonic li jtotic jmeꞌtic ta voꞌone ti jech laj yal mantal li Moisese. Ta sliqueb balumile muc bu jech.
8 Jesus respondeu: “Moisés permitiu o divórcio apenas como concessão, pois o coração de vocês é duro, mas não era esse o propósito original.
9 Pero joꞌon chacalbeic, li buchꞌu ta xicta yajnile, mi maꞌuc ta scoj ti la saꞌ svinical ti chicta oe, mi chicꞌ yan antse, chmulivaj. Schiꞌuc nojtoc li buchꞌu chicꞌ li sutem antse chmulivaj nojtoc ―xꞌutatic yuꞌun li Jesuse.
9 E eu lhes digo o seguinte: quem se divorciar de sua esposa, o que só poderá fazer em caso de imoralidade, e se casar com outra, cometerá adultério”.
10 Joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutique jech laj calbecutic li Jesuse: ―Mi jech scꞌoplal li buchꞌu oy yajnile, jaꞌ lec ti mu jsaꞌ cajnilcutique ―xcutcutic.
10 Os discípulos de Jesus disseram: “Se essa é a condição do homem em relação à sua mulher, é melhor não casar!”.
11 Itacꞌav li Jesuse: ―Mu acotolicuc xcuch avuꞌunic ti muc bu chasaꞌ avajnilique. Jaꞌ noꞌox ta xcuch yuꞌunic li buchꞌutic jech ch‐acꞌbat snaꞌic yuꞌun li Diose.
11 “Nem todos têm como aceitar esse ensino”, disse Jesus. “Só aqueles que recebem a ajuda de Deus.
12 Oy viniquetic ti stalelic onoꞌox ti jech yoꞌonic ti mu saꞌ yajnilique. Oy viniquetic ti pasbilic ta capone. Oy viniquetic ti mu saꞌ yajnilique yoꞌ jech más xuꞌ ta spasic li cꞌustic tscꞌan li Diose. Li buchꞌutic jech tsnopique, mi chaꞌiic ti jech ta scꞌan li Diose, acꞌo me spasic ―xi li Jesuse.
12 Alguns nascem eunucos, alguns foram feitos eunucos por outros e alguns a si mesmos se fazem eunucos por causa do reino dos céus. Quem puder, que aceite isso.”
13 Iꞌicꞌbat talel unetic ta stojol li Jesuse yoꞌ acꞌo yacꞌanbe scꞌob ta sjolic schiꞌuc acꞌo scꞌoponbe Dios ta stojolic. Joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutique chopol icaꞌicutic. La jpajescutic li buchꞌutic laj yiqꞌuic talel li unetique.
13 Certo dia, trouxeram crianças para que Jesus pusesse as mãos sobre elas e orasse em seu favor, mas os discípulos repreendiam aqueles que as traziam.
14 Pero li Jesuse jech laj yalbuncutic: ―Acꞌo talicuc ta jtojol li unetique, mu me xapajesic. Yuꞌun li buchꞌutic jaꞌ jechic jech chac cꞌu chaꞌal li unetique lec to chaꞌiic pasel ta mantal yuꞌun li Diose ―xijyutcutic.
14 Jesus, porém, disse: “Deixem que as crianças venham a mim. Não as impeçam, pois o reino dos céus pertence aos que são como elas”.
15 Cꞌalal laj yacꞌanbe o scꞌob ta sjolic li unetic li Jesuse, lijlocꞌcutic batel jchiꞌucutic.
15 Então, antes de ir embora, pôs as mãos sobre a cabeça delas e as abençoou.
16 Oy jun vinic tal scꞌopon li Jesuse, jaꞌ jchiꞌiltic ta israelal. Jech la sjacꞌbe li Jesuse: ―Lequil jchanubtasvanej, ¿cꞌusi ti lec ta jpase ti yoꞌ jech chicuxi o sbatel osile? ―xut.
16 Um homem veio a Jesus com a seguinte pergunta: “Mestre, que boas ações devo fazer para obter a vida eterna?”.
17 Itacꞌav li Jesuse: ―Muc buchꞌu junuc lec, jaꞌ noꞌox li Diose. Jaꞌ yuꞌun ¿cꞌu chaꞌal chavalbun ti lequil jchanubtasvanejune? Mi chacꞌan chacuxi sbatel osile, scꞌan chachꞌun li smantaltac li Diose ―xut.
17 “Por que você me pergunta sobre o que é bom?”, perguntou Jesus. “Há somente um que é bom. Se você deseja entrar na vida eterna, guarde os mandamentos.”
18 Jech la sjacꞌ li vinique: ―¿Cꞌustic mantalil ti scꞌan ta jchꞌune? ―xi. Itacꞌav li Jesuse: ―“Mu me xamilvan. Mu me xamulivaj. Mu me xaꞌelcꞌaj. Mu me xasaꞌbe smul achiꞌil.
18 “Quais?”, perguntou o homem. Jesus respondeu: “Não mate. Não cometa adultério. Não roube. Não dê falso testemunho.
19 Ichꞌo ta mucꞌ atot ameꞌ. Cꞌuxubino achiꞌiltac jech chac cꞌu chaꞌal cꞌux chavaꞌi aba atuque”, xi li mantale ―xꞌute yuꞌun li Jesuse.
19 Honre seu pai e sua mãe. Ame o seu próximo como a si mesmo”.
20 Itacꞌav li vinique: ―Scotol li cꞌustic la avale ta jbicꞌtal onoꞌox lic jchꞌun. ¿Cꞌusi yan scꞌan ta jchꞌun? ―xi.
20 “Tenho obedecido a todos esses mandamentos”, disse o homem. “O que mais devo fazer?”
21 Itacꞌav li Jesuse: ―Mi chacꞌan ti lec chayil li Diose, ba chono scotol li cꞌustic oy avuꞌune. Li stojole qꞌuelananbo li meꞌonetique jaꞌ oy o acꞌulejal ta vinajel. Tsꞌacal to xtal achiꞌinun ―xut.
21 Jesus respondeu: “Se você quer ser perfeito, vá, venda todos os seus bens e dê o dinheiro aos pobres. Então você terá um tesouro no céu. Depois, venha e siga-me”.
22 Cꞌalal iyaꞌi jech li vinique, iyat tajmec yoꞌon li cꞌalal isut batele yuꞌun toj ep cꞌustic oy yuꞌun.
22 Quando o rapaz ouviu isso, foi embora triste, porque tinha muitos bens.
23 Li Jesuse jech laj yalbuncutic: ―Melel li cꞌusi chacalbeique, li jcꞌulejetique toj vocol chacꞌ sbaic ta scꞌob li Diose.
23 Então Jesus disse a seus discípulos: “Eu lhes digo a verdade: é muito difícil um rico entrar no reino dos céus.
24 Chacalbeic nojtoc, jech chac cꞌu chaꞌal mu xjelav jcot cameyo ta chac acuxae, jaꞌ noꞌox jech mu xuꞌ ta xꞌoch li yoꞌ bu ta spas mantal Dios li buchꞌutic jaꞌ noj batem ta yoꞌonic li scꞌulejalique ―xijyutcutic.
24 Digo também: é mais fácil um camelo passar pelo buraco de uma agulha que um rico entrar no reino de Deus”.
25 Cꞌalal jech laj caꞌicutic, joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutique, toj chꞌayel noꞌox coꞌoncutic. Jech laj calcutic: ―Mi mu xcolic li jcꞌulejetique, ¿buchꞌu ma ti chcol yaꞌele chaꞌa? ―xijchicutic.
25 Ao ouvir isso, os discípulos ficaram perplexos e perguntaram: “Então quem pode ser salvo?”.
26 Li Jesuse isqꞌuel jsatcutic. Jech laj yalbuncutic: ―Li crixchanoetique mu xuꞌ ta scolta sba stuquic sventa sbatel osil. Jaꞌ noꞌox xuꞌ ta xcolic ta sventa li Diose, yuꞌun scotol xuꞌ yuꞌun ―xi.
26 Jesus olhou atentamente para eles e respondeu: “Para as pessoas isso é impossível, mas tudo é possível para Deus”.
27 Li Pedroe la stacꞌbe li Jesuse: ―Li joꞌoncutique laj xa quictacutic scotol li cꞌustic oy toꞌox cuꞌuncutique. Liꞌ xa jchiꞌucotcutique. ¿Cꞌusi ta xquichꞌcutic li joꞌoncutique chaꞌa? ―xi.
27 Então Pedro disse: “Deixamos tudo para segui-lo. Qual será nossa recompensa?”.
28 Li Jesuse jech laj yalbuncutic: ―Melel li cꞌusi chacalbeique, cꞌalal ta xcꞌot scꞌacꞌalil ti ta jtuqꞌuibtas li balumile, te chjul chotlucun ta jmucꞌta chotleb yuꞌun joꞌon ta jpas ta mantal scotol, joꞌon li coꞌol crixchanoutique. Scotol crixchanoetic chiyichꞌic ta mucꞌ. Joꞌoxuc ti la achiꞌinicune ta jchiꞌin jbatic ta pasmantal.
28 Jesus respondeu: “Eu lhes garanto que, quando o mundo for renovado e o Filho do Homem se sentar em seu trono glorioso, vocês, que foram meus seguidores, também se sentarão em doze tronos para julgar as doze tribos de Israel.
29 Li buchꞌutic laj xa yicta snaique, mi sbanquiltac, mi yitsꞌinabtac, mi svixobtac, mi yixleltac, mi smucobtac, mi stot, mi smeꞌ, mi snichꞌnab, mi yosil, ta jventa joꞌone, ta stabe más sqꞌuexol li cꞌustic oy toꞌox yuꞌune. Schiꞌuc ta xcuxiic o sbatel osil.
29 E todos que tiverem deixado casa, irmãos, irmãs, pai, mãe, filhos ou propriedades por minha causa receberão em troca cem vezes mais e herdarão a vida eterna.
30 Pero li buchꞌutic banquilal spꞌisoj sbaic li avie jaꞌ itsꞌinal chcomic yuꞌun la stoy sbaic. Yan li buchꞌutic itsꞌinal ta xꞌileic li avie jaꞌ banquilal chcomic yuꞌun la sbicꞌtajes sbaic. Ep li buchꞌutic itsꞌinal ta xcomique; ep nojtoc li buchꞌutic banquilal ta xcomique ―xijyutcutic li Jesuse.
30 Contudo, muitos primeiros serão os últimos, e muitos últimos serão os primeiros.”
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.