João 6
Tzotzil San Andres NT (TZO_SAN) vs NTLH
1 Ta tsꞌacal ibat ta jot nab li Jesuse. Jchiꞌucutic batel, joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutique. Galilea sbi li nabe, Tiberias sbi nojtoc.
1 Depois disso, Jesus atravessou o lago da Galileia, que também é chamado de Tiberíades.
2 Ep crixchanoetic jchiꞌucutic batel schiꞌuc li Jesuse yuꞌun iyilic ti ep iyacꞌ ta ilel stsatsal sjuꞌele, jaꞌ ti la scoltaan jchamelajeletique.
2 Uma grande multidão o seguia porque eles tinham visto os milagres que Jesus tinha feito, curando os doentes.
3 Li Jesuse laj yicꞌuncutic muyel ta jun biqꞌuit vits. Te ichoti. Lijchoticutic eꞌuc, joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutique.
3 Ele subiu um monte e sentou-se ali com os seus discípulos.
4 Poꞌot xaꞌox li qꞌuin Coltael cuꞌuncutic, joꞌoncutic li jꞌisraeluncutique.
4 A Páscoa , a festa principal dos judeus, estava perto.
5 Cꞌalal iyil Jesús ti te chtal ta stojol epal crixchanoetique, jech ijacꞌbat Felipe yuꞌun li Jesuse: ―¿Bu chba jmantic talel pan sventa chcacꞌbetic sveꞌic li epal crixchanoetic ti liꞌ xa oyique? ―xi li Jesuse.
5 Jesus olhou em volta de si e viu que uma grande multidão estava chegando perto dele. Então disse a Filipe:
6 Li Jesuse snaꞌoj onoꞌox li cꞌu sba tspase, pero jech la sjacꞌbe yuꞌun tsqꞌuel cꞌu sba ta xtacꞌav li Felipee.
6 Ele sabia muito bem o que ia fazer, mas disse isso para ver qual seria a resposta de Filipe.
7 Itacꞌav li Felipee: ―Ti oyuc lajunvinic (200) denario taqꞌuin sventa ta jmantic o li pane, acꞌo mi jutuc noꞌox chcacꞌbetic, pero mu xloqꞌuic o ―xi.
7 Filipe respondeu assim: — Para cada pessoa poder receber um pouco de pão, nós precisaríamos gastar mais de duzentas moedas de prata .
8 Li Jesuse jech iꞌalbat yuꞌun jun jchiꞌilcutic ta yajchanbalajeltac li Jesuse, jaꞌ li Andrese, jaꞌ yitsꞌin li Simón Pedroe:
8 Então um dos discípulos, André, irmão de Simão Pedro, disse:
9 ―Oy jun querem liꞌi yichꞌoj talel joꞌpꞌej pan. Yichꞌoj talel chaꞌcot choy nojtoc. Pero mu xloqꞌuic o, yuꞌun toj epic li crixchanoetique ―xi.
9 — Está aqui um menino que tem cinco pães de cevada e dois peixinhos. Mas o que é isso para tanta gente?
10 Li Jesuse jech laj yalbuncutic: ―Albeic li crixchanoetique acꞌo chotlicuc ―xijyutcutic. Yuꞌun naca yaxaltic noꞌox te ichotiic. Oy nan joꞌmiluc li viniquetique. Yan li antsetique schiꞌuc li unetique muc bu xichꞌic atel.
10 Jesus disse: Então todos se sentaram. (Havia muita grama naquele lugar.) Estavam ali quase cinco mil homens.
11 Li Jesuse la stsac li pane, laj yalbe coliyal Dios. La xutilan, laj yacꞌbuncutic, joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutique. Joꞌoncutic la jpucbecutic li buchꞌutic te chotolique. Jech nojtoc la jpucbecutic ba li choye ti cꞌu yepal la scꞌanic li crixchanoetique.
11 Em seguida Jesus pegou os pães, deu graças a Deus e os repartiu com todos; e fez o mesmo com os peixes. E todos comeram à vontade.
12 Cꞌalal inojic scotolique, li Jesuse jech laj yalbuncutic, joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutique: ―Tsobbeic scotol li scomenal li pane schiꞌuc li scomenal li choye. Mu me xquictatic ―xijyutcutic.
12 Quando já estavam satisfeitos, ele disse aos discípulos:
13 La jtsobcutic scotol. Inoj lajchamoch li scomenal li joꞌpꞌej pane.
13 Eles ajuntaram os pedaços e encheram doze cestos com o que sobrou dos cinco pães.
14 Li crixchanoetique, cꞌalal iyilic ti la spꞌoles pan li Jesuse, jech laj yalbe sbaic: ―Melel li vinic liꞌi jaꞌ xa li buchꞌu ta xal scꞌop Dios ti scꞌoplal chtal sventainutique ―xut sbaic.
14 Os que viram esse milagre de Jesus disseram: — De fato, este é o
15 Li Jesuse snaꞌanojbe yoꞌonic li jchiꞌiltaque ti chiqꞌuic batel ta persa yoꞌ ta stiqꞌuic ta ajvalilal cuꞌuncutic, joꞌoncutic li jꞌisraeluncutique. Jaꞌ yuꞌun la svocꞌ sba batel ta vits li Jesuse.
15 Jesus ficou sabendo que queriam levá-lo à força para o fazerem rei; então voltou sozinho para o monte.
16 Xtupꞌet xaꞌox osil li cꞌalal lijyalcutic batel ta tiꞌ nab, joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutic li Jesuse.
16 De tardinha, os discípulos de Jesus desceram até o lago.
17 Te lijꞌochcutic ta canava yuꞌun chijbatcutic ta jteclum Capernaum li te ta jot nabe. Jliquel xaꞌox acꞌubal te yacuncutic ta xanbal ta ba nab. Muc toꞌox bu staojuncutic li Jesuse.
17 Subiram num barco e começaram a atravessar o lago na direção da cidade de Cafarnaum. Quando já estava escuro, Jesus ainda não tinha vindo se encontrar com eles.
18 Toj tsots ital icꞌ. Lic syuqꞌuilan sba li nabe.
18 De repente, um vento forte começou a soprar e a levantar as ondas.
19 Cꞌalal oy xaꞌox nan oꞌloluc schibal reva lijxanavcutic batel ta ba nabe, iquilcutic te yac talel ta xanbal ta yoc ta ba nab li Jesuse. Inopoj talel li ta jcanavacutique. Lijxiꞌcutic tajmec.
19 Os discípulos já tinham remado uns cinco ou seis quilômetros, quando viram Jesus andando em cima da água e chegando perto do barco. E ficaram com muito medo.
20 Li Jesuse jech laj yalbuncutic: ―Mu me xaxiꞌic, joꞌon me ―xijyutcutic.
20 Mas Jesus disse:
21 Xijmuybajcutic xa laj quicꞌcutic ochel ta canava li Jesuse. Lijcꞌotcutic ta ora ta jot nab li bu jnopojcutic onoꞌox ti chijbatcutique.
21 Então eles o receberam com prazer no barco e logo chegaram ao lugar para onde estavam indo.
22 Li crixchanoetic li te icomic ta jot nabe iyilic ti muꞌyuc yan canavae, jaꞌ noꞌox jun li bu lijꞌochcutic o batele. Iyilic nojtoc ti muc bu xꞌoch ta canava li Jesuse, jaꞌ noꞌox jtuccutic lijꞌochcutic, joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutique. Ta yocꞌomal italic yan canavaetic li te liquemic talel ta jteclum Tiberiase. Jaꞌ te nopol iꞌechꞌic li yoꞌ bu la sveꞌic pan li crixchanoetique li cꞌalal laj yalbe coliyal Dios li Cajvaltic Jesuse.
22 No dia seguinte a multidão que estava no lado leste do lago viu que ali só havia um barco pequeno. Sabiam que Jesus não tinha embarcado com os discípulos, pois estes haviam saído sozinhos.
23 — ausente —
23 Enquanto isso, outros barcos chegaram da cidade de Tiberíades e encostaram perto do lugar onde a multidão tinha comido pão depois de o Senhor Jesus ter dado graças.
24 Iyilic li crixchanoetique ti muc xa bu te li Jesuse, schiꞌuc muc xa bu te oyuncutic eꞌuc, joꞌoncutic li yajchanbalajeltacuncutique, jaꞌ yuꞌun te iꞌochic ta canava eꞌuc. Te italic ta Capernaum, jaꞌ tal saꞌic li Jesuse.
24 Quando viram que Jesus e os seus discípulos não estavam ali, subiram nos barcos e saíram para Cafarnaum a fim de procurá-lo.
25 Cꞌalal te la staic ta jot nab li Jesuse, jech la sjacꞌbeic: ―Jchanubtasvanej, ¿cꞌu ora lajul liꞌi? ―xutic.
25 A multidão encontrou Jesus no lado oeste do lago, e perguntaram a ele: — Mestre, quando foi que o senhor chegou aqui?
26 Itacꞌav li Jesuse: ―Melel li cꞌusi chacalbeique, ti tal asaꞌicune, maꞌuc sventa ti laj cacꞌ ta ilel li jtsatsal juꞌele. Jaꞌ noꞌox tal asaꞌicun o ti lec lanojic ta pane.
26 Jesus respondeu:
27 Mu me jaꞌuc noꞌox batem ta avoꞌonic ta saꞌel la aveꞌelic ti xlaj noꞌoxe. Jaꞌ scꞌan ti chasaꞌic la aveꞌelic li muꞌyuc slajeb ti chacuxiic o sbatel osile. La aveꞌelic ti chacalbeique, joꞌon chacacꞌbeic, joꞌon li coꞌol crixchanoutique, yuꞌun jaꞌ jech acꞌbil cabtel yuꞌun li Diose, jaꞌ li Jtote ―xi li Jesuse.
27 Não trabalhem a fim de conseguir a comida que se estraga, mas a fim de conseguir a comida que dura para a vida eterna. O
28 Li jchiꞌiltaque jech la sjacꞌbeic li Jesuse: ―¿Cꞌu chcutcutic ta jpasbecutic li cꞌusi ta scꞌan li Diose? ―xiic.
28 — O que é que Deus quer que a gente faça? — perguntaram eles.
29 Itacꞌav li Jesuse: ―Li cꞌusi ta scꞌan Dios ti chapasique, jaꞌ ti acꞌo xachꞌunic ti joꞌon Avajcoltavanejicune, joꞌon ti liꞌ tacbilun talel yuꞌun li Diose ―xi li Jesuse.
29 — Ele quer que vocês creiam naquele que ele enviou! — respondeu Jesus.
30 Jech la sjaqꞌuic nojtoc li jchiꞌiltaque: ―¿Cꞌusi senyail chavacꞌbun quilcutic o ti tacbilot talel yuꞌun li Diose yoꞌ jech ta jchꞌuncutic o li cꞌusi chavale? ¿Cꞌusi abtelal chavacꞌbun quilcutic o?
30 Eles disseram: — Que milagre o senhor vai fazer para a gente ver e crer no senhor? O que é que o senhor pode fazer?
31 Li jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee la sveꞌic li manavaj li te ta taqui jamaltique. Jech tsꞌibabil ta scꞌop Dios: “Li Moisese laj yacꞌ ta veꞌel vaj li talem ta vinajele”, xi tsꞌibabil. Acꞌbuncutic jech eꞌuc ―xiic li jchiꞌiltaque.
31 Os nossos antepassados comeram o maná no deserto, como dizem as Escrituras Sagradas : “Do céu ele deu pão para eles comerem.”
32 Li Jesuse jech laj yalbe: ―Melel li cꞌusi chacalbeique, maꞌuc Moisés ti laj yacꞌ li vaj ti la sveꞌic li jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee. Dios laj yacꞌ talel li vaje. Li vaj ti la sveꞌic li jtotic jmeꞌtique jaꞌ noꞌox sventa icuxiic o li liꞌ ta balumile. Yan li avie li vaj ti chayacꞌbeic li Jtote, jaꞌ sventa chacuxiic o sbatel osil.
32 Jesus disse:
33 Li vaj ti chayacꞌbeic li Diose, liquem talel ta vinajel. Jaꞌ sventa chacuxiic o sbatel osil, joꞌoxuc ti liꞌ oyoxuc ta balumile ―xꞌutatic yuꞌun li Jesuse.
33 Porque o pão que Deus dá é aquele que desce do céu e dá vida ao mundo.
34 Laj yalic li jchiꞌiltaque: ―Cajval, acꞌbuncutic scotol cꞌacꞌal li vaj chavale ―xiic.
34 — Queremos que o senhor nos dê sempre desse pão! — pediram eles.
35 Itacꞌav li Jesuse: ―Li liꞌ ta balumile ta vaj cuxuloxuc. Jaꞌ noꞌox jech nojtoc ta jventa joꞌon xuꞌ chacuxiic o sbatel osil yuꞌun joꞌon vajun yaꞌel. Li buchꞌutic chiyichꞌic ta muqꞌue, mi ta schꞌunic ti joꞌon ta jcoltaique, mu xa cꞌusi yan ta scꞌanic, xmuybajic noꞌox.
35 Jesus respondeu:
36 Pero li joꞌoxuque mu xacꞌan xachꞌunic ti joꞌon chajcoltaique, jaꞌ yuꞌun laj calboxuc ti muꞌyuc jbalil chavilicune.
36 Mas eu já disse que vocês não creem em mim, embora estejam me vendo.
37 Scotol buchꞌutic ti tꞌujbilic onoꞌox yuꞌun Jtot ti chiyichꞌic ta muqꞌue, jaꞌ chiyichꞌic ta mucꞌ. Ximuybaj noꞌox ta xquicꞌan. Mu xcacꞌ xchꞌayic o sbatel osil.
37 Todos aqueles que o Pai me dá virão a mim; e de modo nenhum jogarei fora aqueles que vierem a mim.
38 Ti liyal talel liꞌ ta balumile, maꞌuc tal jpas li cꞌusi ta jcꞌan jtuque. Jaꞌ tal jpas li cꞌusi ta scꞌan li Jtot ti listac talele.
38 Pois eu desci do céu para fazer a vontade daquele que me enviou e não para fazer a minha própria vontade.
39 Li Jtote jaꞌ tscꞌan ti mu xchꞌay junuc cuꞌun li cꞌu yepal tꞌujbilic onoꞌox yuꞌun ti acꞌo xiyichꞌic ta muqꞌue. Mi ichamique, ta jchaꞌcuxesanic scotolic ta slajeb cꞌacꞌal.
39 E a vontade de quem me enviou é esta: que nenhum daqueles que o Pai me deu se perca, mas que eu ressuscite todos no último dia.
40 Yuꞌun jaꞌ jech sba tscꞌan li Jtote ti acꞌo cuxiicuc o sbatel osil scotol li buchꞌutic ta schꞌunic ti joꞌon Snichꞌonun li Diose, schiꞌuc ta schꞌunic ti joꞌon Yajcoltavanejicune. Mi ichamique, ta jchaꞌcuxesanic scotolic ta slajeb cꞌacꞌal ―xi li Jesuse.
40 Pois a vontade do meu Pai é que todos os que veem o Filho e creem nele tenham a vida eterna; e no último dia eu os ressuscitarei.
41 Li jchiꞌiltac ta israelale muc bu schꞌunic li cꞌalal laj yal Jesús ti jaꞌ vaj yaꞌel ti te liquem talel ta vinajele.
41 Eles começaram a criticar Jesus porque ele tinha dito: “Eu sou o pão que desceu do céu.”
42 Jech laj yalbe sbaic: ―Jaꞌ snichꞌon José li Jesús liꞌi. Xcojtaquinbetic li stot smeꞌe. ¡Cꞌu ma sba ti chal ti liquem talel ta vinajele! ―xut sbaic.
42 E diziam: — Este não é Jesus, filho de José? Por acaso nós não conhecemos o pai e a mãe dele? Como é que agora ele diz que desceu do céu?
43 Itacꞌav li Jesuse: ―¿Cꞌu chaꞌal mu xachꞌunic li cꞌusi laj cale?
43 Jesus respondeu:
44 Muc buchꞌu xuꞌ chiyichꞌ ta mucꞌ mi muc bu tijbil sjol yoꞌon yuꞌun li Jtote, jaꞌ ti listac talele. Li buchꞌutic chiyichꞌic ta muqꞌue, mi ichamique, ta jchaꞌcuxesanic ta slajeb cꞌacꞌal.
44 Só poderão vir a mim aqueles que forem trazidos pelo Pai, que me enviou, e eu os ressuscitarei no último dia.
45 Jech la stsꞌibaic comel li buchꞌutic iyalic scꞌop Dios ta voꞌonee: “Scotolic ch‐acꞌbat snaꞌic yuꞌun Dios ti buchꞌu ta xcoltavane”, xi onoꞌox tsꞌibabil. Jech scotol buchꞌutic tscꞌan tsnaꞌique, jaꞌ ta xꞌacꞌbat spꞌijilic yuꞌun li Jtote jech chiyichꞌic ta mucꞌ.
45 Nos
46 ’Muc buchꞌu yiloj li Diose. Jtuc noꞌox quiloj yuꞌun te liquemun talel ta stojol.
46 Isso não quer dizer que alguém já tenha visto o Pai, a não ser aquele que vem de Deus; ele já viu o Pai.
47 Melel li cꞌusi chacalbeique, li buchꞌutic ta schꞌunic ti tacbilun talel yuꞌun li Diose jaꞌ ta xcuxiic o sbatel osil.
47 — Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem crê tem a vida eterna.
48 Joꞌon vajun yaꞌel yuꞌun ta jventa joꞌon chacuxiic o sbatel osil.
48 Eu sou o pão da vida.
49 Cꞌalal la sveꞌic manavaj li te ta taqui jamaltic li jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee, muc bu xcuxiic o sbatel osil.
49 Os antepassados de vocês comeram o maná no deserto, mas morreram.
50 Li vaj ta xcale jaꞌ te liquem talel ta vinajel. Li buchꞌutic ta sveꞌique jaꞌ ta xcuxiic o sbatel osil.
50 Aqui está o pão que desce do céu; e quem comer desse pão nunca morrerá.
51 Joꞌon li vajun yaꞌele yuꞌun te liquemun talel ta vinajel. Ta jventa joꞌon chacuxiic o sbatel osil. Scotol buchꞌutic ta sveꞌic li vaj ta xcale, jaꞌ ta xcuxiic o sbatel osil. Li vaj li chcaqꞌue jaꞌ li jbecꞌtale. Ta xcacꞌ ta sventa xuꞌ ta xcuxiic o sbatel osil scotol li crixchanoetique ―xi li Jesuse.
51 Eu sou o pão vivo que desceu do céu. Se alguém comer desse pão, viverá para sempre. E o pão que eu darei para que o mundo tenha vida é a minha carne.
52 Li jchiꞌiltac ta israelale jech laj yalbe sbaic: ―¡Cꞌu ma sba chijyacꞌbutic jlajestic li sbecꞌtale! ―xut sbaic.
52 Aí eles começaram a discutir entre si. E perguntavam: — Como é que este homem pode dar a sua própria carne para a gente comer?
53 Li Jesuse jech itacꞌav: ―Melel li cꞌusi chacalbeique, mi muc bu alajesojic li jbecꞌtale, joꞌon li coꞌol crixchanoutique, mi muc bu avuchꞌojic li jchꞌichꞌele, mu xacuxiic o sbatel osil.
53 Então Jesus disse:
54 Li buchꞌutic ta slajesic li jbecꞌtale schiꞌuc ta xuchꞌic li jchꞌichꞌele ta xcuxiic o sbatel osil. Mi ichamique, ta jchaꞌcuxesanic ta slajeb cꞌacꞌal.
54 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue tem a vida eterna, e eu o ressuscitarei no último dia.
55 Li jbecꞌtale coꞌol schiꞌuc lequil veꞌlil yaꞌel. Li jchꞌichꞌele coꞌol schiꞌuc lequil joꞌ yaꞌel jech chacuxiic o sbatel osil.
55 Pois a minha carne é a comida verdadeira, e o meu sangue é a bebida verdadeira.
56 Li buchꞌutic ta slajesic li jbecꞌtale schiꞌuc ta xuchꞌic li jchꞌichꞌele jaꞌ te jchiꞌuquic o, jech te oyun o ta yoꞌonic eꞌuc.
56 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue vive em mim, e eu vivo nele.
57 Li Jtot ti listac talele cuxul o sbatel osil. Jaꞌ noꞌox jechun eꞌuc, cuxulun o sbatel osil ta sventa li Jtote. Jaꞌ noꞌox jechic eꞌuc li buchꞌutic chislajesique, ta jventa joꞌon ta xcuxiic o sbatel osil.
57 O Pai, que tem a vida, foi quem me enviou, e por causa dele eu tenho a vida. Assim, também, quem se alimenta de mim terá vida por minha causa.
58 Li vaj ta xcale jaꞌ te liquem talel ta vinajel. Maꞌuc jech sba jech chac cꞌu chaꞌal li manavaj ti la sveꞌic li jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee. Cꞌalal la sveꞌic manavaj li jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee, muc bu xcuxiic o sbatel osil. Yan li avie li buchꞌutic ta sveꞌic li vaj ta xcale jaꞌ ta xcuxiic o sbatel osil ―xi li Jesuse.
58 Este é o pão que desceu do céu. Não é como o pão que os antepassados de vocês comeram e mesmo assim morreram. Quem come deste pão viverá para sempre.
59 Jaꞌ jech laj yal Jesús li cꞌalal ichanubtasvan ta schꞌulnaic li jchiꞌiltac ta israelal li te ta Capernaume.
59 Jesus disse isso quando estava ensinando na sinagoga de Cafarnaum.
60 Ep li jchiꞌiltac ta israelal la schiꞌinic jujun cꞌacꞌal li Jesuse, pero cꞌalal iyaꞌiic li cꞌu sba ichanubtasvane, jech laj yalic: ―Altic chal ti liquem talel ta vinajele. Mu jchꞌuntic ti avaꞌi sba chale ―xiic.
60 Muitos seguidores de Jesus ouviram isso e reclamaram: — O que ele ensina é muito difícil! Quem pode aceitar esses ensinamentos?
61 Li Jesuse snaꞌoj ti oy jchiꞌiltac ti mu schꞌunic li cꞌusi laj yale. Jech la sjacꞌbe: ―¿Mi chopol avaꞌiic li cꞌusi laj cale?
61 Não disseram nada a Jesus, mas ele sabia que eles estavam resmungando contra ele. Por isso perguntou:
62 ¿Cꞌu chavalic mi la avilic ti chimuy batel li bu liquemun talele, joꞌon li coꞌol crixchanoutique?
62 E o que aconteceria se vocês vissem o
63 Jaꞌ persa scꞌan chachꞌunic li cꞌusi chcale yoꞌ jech chacuxiic o sbatel osil. Jaꞌ jech smelol li cꞌusi laj calboxuque. Maꞌuc to uts li cꞌustic chapasique.
63 O Espírito de Deus é quem dá a vida, mas o ser humano não pode fazer isso. As palavras que eu lhes disse são espírito e vida,
64 Pero mu acotolicuc chachꞌunic ―xꞌutatic yuꞌun li Jesuse. Cꞌalal lic stsac yabtel li Jesuse, snaꞌoj xa onoꞌox li buchꞌutic mu schꞌunic ti jaꞌ Jcoltavaneje schiꞌuc li buchꞌu ta xꞌacꞌvan ta cꞌabale.
64 mas mesmo assim alguns de vocês não creem. Jesus disse isso porque já sabia desde o começo quem eram os que não iam crer nele e sabia também quem ia traí-lo.
65 Li Jesuse jech laj yalbuncutic jcotolcutic: ―Laj onoꞌox calboxuc ti muc buchꞌu xuꞌ chiyichꞌ ta mucꞌ mi muc bu tijbil sjol yoꞌon yuꞌun li Jtote ―xijyutcutic.
65 Jesus continuou:
66 Jaꞌ yuꞌun ep jchiꞌiltac laj yictaic comel li Jesuse, jaꞌ li buchꞌutic coꞌol toꞌox la jchiꞌincutique. Mu xa bu la schiꞌinic batel.
66 Por causa disso muitos seguidores de Jesus o abandonaram e não o acompanhavam mais.
67 Li Jesuse jech la sjacꞌbuncutic, joꞌoncutic li lajchavoꞌuncutique: ―Li joꞌoxuque ¿mi chacꞌan chavictaicun eꞌuc? ―xijyutcutic.
67 Então ele perguntou aos doze discípulos:
68 Itacꞌav li Simón Pedroe: ―Cajval, ¡bu xa chba jacꞌcutic ta yan! Atuc noꞌox xanaꞌ li cꞌu sba chijcuxicutic o sbatel osile.
68 Simão Pedro respondeu: — Quem é que nós vamos seguir? O senhor tem as palavras que dão vida eterna!
69 Li joꞌoncutique jchꞌunojcutic. Jnaꞌcutic ti joꞌot li Cristoote, ti tꞌujbilot yuꞌun Dios ti chaventainuncutique. Joꞌot Snichꞌonot li cuxul Diose ―xi li Pedroe.
69 E nós cremos e sabemos que o senhor é o Santo que Deus enviou.
70 Itacꞌav li Jesuse: ―Joꞌon la jtꞌujoxuc li lajchavoꞌoxuque pero oy junoxuc ti jaꞌ ventainbil yuꞌun li pucuje ―xijyutcutic.
70 Jesus disse:
71 Jaꞌ Judas li laj yalbe scꞌoplale, jaꞌ li snichꞌon Simón Iscariotee, yuꞌun jaꞌ ta xꞌacꞌvan ta cꞌabal. Li Judase jaꞌ jchiꞌilcutic ta yajchanbalajeltac Jesús ti lajchavoꞌuncutique.
71 Ele estava falando de Judas, filho de Simão Iscariotes. Pois Judas, embora fosse um dos doze discípulos, ia trair Jesus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.