Marcos 1

Tzotzil Huixtan NT (TZO_HUI) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Ja' hech ilic ti sc'opilal ti Jesucristoe, ja' ti Snich'on ti Diose. Ja' ti lequil ach' c'ope.
1 Princípio do evangelho de Jesus Cristo, Filho de Deus.
2 Hech ono'ox ts'ibabil comel yu'un ti Isaíase, ja' ti j'alc'op yu'un ti Diose ti vo'one:
2 Como está escrito na profecia de Isaías: “Eis que envio o meu mensageiro adiante de você, o qual preparará o seu caminho.
3 chlic yut ti xchi'iltaque, xchi ti Isaíase.
3 Voz do que clama no deserto: Preparem o caminho do Senhor, endireitem as suas veredas.”
4 Hech ital ti Juane. Te ti xocol balumil tal yac'be yich'ic ho' ti jchi'iltaque, ho'on ti co'ol judioun xchi'uque. Laj xcholbe ya'yic sc'opilal ti ich'ho'e ti ja' chch'aybat smul ti much'utic tsutes yo'ntonic yu'un ti smulique ti chich'ic ho'e.
4 E foi assim que João Batista apareceu no deserto, pregando batismo de arrependimento para remissão de pecados.
5 Ba ya'ibeic sc'op ti Juane scotol ti jchi'iltaque ti te nacajtic ti estado Judea, xchi'uc ti te nacajtic ti jteclum Jerusalén. Jamal c'ot yalic ti stojol ti Juane ti c'usi smulic jujun. Hech yu'un i'ac'batic yich'ic ho' yu'un ti Juane te ti uc'um Jordán.
5 E toda a região da Judeia e todos os moradores de Jerusalém iam até ele. E, confessando os seus pecados, eram batizados por ele no rio Jordão.
6 Ti Juane slapoj sc'u' meltsambil ti stsotsil camello. Xchucoj xch'ut ti xincha. Ti sve'ele puru c'ulub xchi'uc ajapom.
6 A roupa de João era feita de pelos de camelo. Ele usava um cinto de couro e se alimentava de gafanhotos e mel silvestre.
7 Hech laj xcholbe ya'yic ti jchi'iltaque: ―Oy much'u patil chtal. Ja' tsots yabtel yich'oj. Ho'oni mu tsotsuc cabtel quich'oj. Ma mi sjitumbeluc yaq'uil sempat, mu'yuc c'usi xu' ti jcolta mi jutuc.
7 E João pregava, dizendo: — Depois de mim vem aquele que é mais poderoso do que eu, do qual não sou digno de, curvando-me, desamarrar as correias das suas sandálias.
8 Ho'oni ja' no'ox cabtel chacac'be avich'ic ho'. Ti chcale, ja' chayac'boxuc avich'ic ti Ch'ul Espíritue ―xchi ti Juane.
8 Eu batizei vocês com água; ele, porém, os batizará com o Espírito Santo.
9 Hech yorail iloc' batel ti jteclum Nazaret ti Jesuse. Te oy ti estado Galilea ti Nazarete. Ic'ot ti uc'um Jordán ti Jesuse. Te i'ac'bat yich' ho' yu'un ti Juane.
9 Naqueles dias, Jesus veio de Nazaré da Galileia e foi batizado por João no rio Jordão.
10 C'alal iloc' ti yut uc'um ti Jesuse, ti ora ijam ti vinajele laj yil ti Jesuse. Sq'ueloj iyal tal ti sba ti Ch'ul Espíritue. Jun to culajte x'elan ti c'alal iyal tal ti sbae. Te icom.
10 Logo ao sair da água, Jesus viu os céus se abrindo e o Espírito descendo como pomba sobre ele.
11 Ti Diose ic'opoj te ti vinajel. Hech laj yal: ―Ho'ot Jnich'onot. Lum c'uxot ti co'nton. Nichim no'ox co'nton avu'un ―xchi xc'opoj te ti vinajel.
11 Então veio uma voz dos céus, que dizia: — Você é o meu Filho amado; em você me agrado.
12 Ti ora i'ic'at batel ti Jesuse yu'un ti Ch'ul Espíritue. I'ic'at batel ti xocol balumil.
12 E logo o Espírito conduziu Jesus ao deserto,
13 Oy jti'vanej bolom te oy. Te ihalej cha'vinic c'ac'al ti Jesuse. Te ipasbat proval yo'nton yu'un ti Satanase, ja' ti totil pucuje. Ti ch'ul abatetique ja' tal scoltael ti Jesuse.
13 onde ficou durante quarenta dias, sendo tentado por Satanás. Estava com as feras, e os anjos o serviam.
14 Ti Juane itic'at ti chuquel. C'alal te tiq'uil ti Juane, ti Jesuse ibat ti Galilea, ba xcholbe ya'yic ti jchi'iltaque ti lequil ach' c'ope ti yaloj ti Diose.
14 Depois de João ter sido preso, Jesus foi para a Galileia, pregando o evangelho de Deus.
15 Hech laj yalbe ti jchi'iltaque: ―Laj xa sta yorail ti chasventaimboxuc avo'ntonic ti Diose. Suteso me avo'ntonic yu'un amulic. Ch'unic me ti lequil ach' c'ope ―xchi.
15 Ele dizia:
16 Ti Jesuse ixanav batel ti ti'ti'nab te ti estado Galilea. Hech laj yil ti Simone, ja' ti Pedro yan sbie, xchi'uc ti yits'ine, ja' ti Andrese. Te tstenic ochel slebic ti ho' yu'un tstsaquic choy. Ja' yabtelic o.
16 Caminhando junto ao mar da Galileia, Jesus viu os irmãos Simão e André, que lançavam a rede ao mar, porque eram pescadores.
17 Ti Jesuse hech laj yalbe: ―La' chi'inun batel. Ti jel avabtelic. Chba asa'bucun tal crixchanoetic ―x'utatic yu'un ti Jesuse.
17 Jesus lhes disse:
18 Ti ora laj scomesic ti slebique. Laj xchi'inic batel ti Jesuse.
18 Então eles deixaram imediatamente as redes e o seguiram.
19 Ixanavic batel. Ti Jesuse te laj yil ti Jacoboe xchi'uc ti yits'ine, ja' ti Juane. Ja' xnich'nab ti Zebedeoe. Te tic'ajtic ti barco xchi'uc stot. Yac'oj sba tsmeltsanic slebic.
19 Pouco mais adiante, Jesus viu Tiago, filho de Zebedeu, e João, seu irmão, que estavam no barco consertando as redes,
20 Ti Jesuse hech lic yic' ti xcha'va'alique. Hech lic scomesic ti stote. Te tiq'uil icom ti barco xchi'uc ti yaj'abteletique. Ti xcha'va'alique laj xchi'inic batel ti Jesuse.
20 e logo os chamou. E eles seguiram Jesus, deixando o seu pai Zebedeu no barco com os empregados.
21 Ibatic ti jteclum Capernaum sbi. C'alal ic'ot sc'ac'alil ti jcux co'ntontutic, ti Jesuse i'och ti templo yu'un ti jchi'iltaque xchi'uc ti yajchanc'opetique. Te ichanubtasvan ti Jesuse.
21 Depois, entraram em Cafarnaum, e, logo no sábado, Jesus foi ensinar na sinagoga.
22 Ich'ay yo'ntonic ti jchi'iltaque yu'un ti c'usi laj yac' ti chanel ti Jesuse. Yu'un muc xchanubtasvan hech chaj c'u che'el ti jchi'iltaque ti chchanubtasvanic ti smantal ti Diose ti scuyoj sbaique. Ja' ichanubtasvan hech chaj c'u che'el ti much'u tsots yabtel yich'oje.
22 E maravilhavam-se com a sua doutrina, porque os ensinava como alguém que tem autoridade e não como os escribas.
23 Te oy ti yut templo jun jchi'il ti oy pucujetic ti yo'ntone. Tsots lic c'opojuc ti vinique. Hech laj yalbe ti Jesuse:
23 E logo apareceu na sinagoga um homem possuído de espírito imundo, o qual gritou:
24 ―Mu aventauntutic, Jesús, ho'ot liquemot tal ti Nazaret. ¿Mi yu'un tal amiluntutic? Chacojtiquin. Ho'ot Snich'onot ti Diose, ho'ot mu'yuc amul ―xut.
24 — O que você quer conosco, Jesus Nazareno? Você veio para nos destruir? Sei muito bem quem você é: o Santo de Deus!
25 Ti Jesuse laj spajes ti pucujetique. Tsots laj yalbe: ―Anchanic, loc'anic tal ti yo'nton ti vinique ―xut.
25 Mas Jesus o repreendeu, dizendo:
26 Toj tup'el yic' ti vinique c'alal iloc' tal ti yo'nton ti pucujetique. Tsots i'avan ti pucujetique c'alal iloq'uic tal.
26 Então o espírito imundo, agitando-o violentamente e gritando em alta voz, saiu dele.
27 Scotolic ich'ay yo'ntonic. Hech laj sjac'be sbaic: ―¿Much'u li' talem li'to? Ja' ach' avi to yu'un oy sp'ijil xu' yu'un tspas ti mantal ti pucujetique. Ch'umbil smantal yu'unic chavil ―xut sbaic ti jchi'iltaque.
27 Todos se admiraram, a ponto de perguntarem entre si: — Que é isto? Uma nova doutrina! Com autoridade ele ordena aos espíritos imundos, e eles lhe obedecem!
28 Ti ora ipuc sc'opilal ti hech laj spas ti Jesuse. Ipuc ti scotol jteclumetic te ti sjoylejal ti Capernaume.
28 E a fama de Jesus se espalhou depressa em todas as direções, por toda a região da Galileia.
29 C'alal iloc' ti templo ti Jesuse, te chbat ti sna ti Simone. Ibat xchi'uc ti Jacoboe xchi'uc ti Juane. Te oy uc Andrés, te oy Simón, yu'un jun snaic xchi'uc ti Simone.
29 E, saindo da sinagoga, foram, com Tiago e João, para a casa de Simão e André.
30 Ti sme' ti yajnil ti Simone te metsel ti svayeb. Oy sc'ac'al sbec'tal ti antse. Hech lic yalbeic ti Jesuse ti c'u x'elan ti antse.
30 A sogra de Simão estava de cama, com febre; e logo deram essa notícia a Jesus.
31 Ti Jesuse inopej batel ti yo' bu metsel ti antse, laj stsacbe sc'ob, laj snit liquel, hech inaqui ti antse. Ti ora ilamaj ti sc'ac'ale. Ti ora lic mac'linvanuc ti antse.
31 Então, aproximando-se, Jesus pegou na mão dela e fez com que ela se levantasse. A febre a deixou, e ela passou a servi-los.
32 C'alal imal xa ti c'ac'ale, po'ot xa ch-ic'ub ti osile, i'ic'atic talel ti stojol ti Jesuse scotol ti much'utic tsacbilic ti chamele xchi'uc ti much'utic ochem pucuj ti yo'ntonique.
32 À tarde, depois do pôr do sol, trouxeram a Jesus todos os enfermos e endemoniados.
33 Humul ihulic te ti ti'na scotolic xchi'uc ti jchameletique.
33 Toda a cidade estava reunida à porta da casa.
34 Ep ti jchameletique ti italic ti stojol ti Jesuse. Icol yu'un scotol ti Jesuse ti c'uc no'ox chamel cha'yique. Ep italic ti much'utic ochem pucuj ti yo'ntonique. Laj sloq'ues scotol ti pucujetique ti Jesuse. Muc x'ac'at c'opojuc ti pucujetique yu'un ch-ojtiquinvan ti pucujetique ti ja' Snich'on ti Diose.
34 E ele curou muitos que se achavam doentes de todo tipo de enfermidades. Também expulsou muitos demônios, não lhes permitindo que falassem, porque sabiam quem ele era.
35 Ti yoc'omal ic' to ilic ti Jesuse. Iloc' batel ti jteclum, ibat ti bu mu'yuc crixchanoetic. Te laj sc'opon Dios.
35 Tendo-se levantado de madrugada, quando ainda estava escuro, Jesus saiu e foi para um lugar deserto, e ali orava.
36 Ti Simone xchi'uc ti xchi'iltaque ba sa'ic ti Jesuse.
36 Simão e os que estavam com ele procuraram Jesus por toda parte.
37 C'alal c'o staic ti Jesuse, hech laj yalbeic: ―Scotolic chasa'ot ―xchiic c'otel.
37 Quando o encontraram, lhe disseram: — Todos estão à sua procura.
38 Itac'av ti Jesuse, hech laj yalbe: ―Batic ti yan jteclumetic ti li' nopol no'oxe yu'un chba jcholbe ya'yic uc ti lequil ach' c'ope. Ja' yu'un ti talemun li'to ―xchi.
38 Jesus, porém, lhes disse:
39 Hech ba xchol ti lequil ach' c'ope ti scotol jteclumetic yu'un ti estado Galilea ti Jesuse. Laj xcholbe ti yut templo yu'unic. Laj sloq'ues pucujetic uc ti ochemic ti yo'ntonic ti jchi'iltaque.
39 Então ele foi por toda a Galileia, pregando nas sinagogas deles e expulsando os demônios.
40 Oy jun jchi'il yich'oj c'a'el chamel tal sc'opon ti Jesuse. Ep laj yalbe vocol ti Jesuse. Laj squejan sba ti stojol ti Jesuse, hech laj yalbe: ―Mi chac'ane, xu' chichop avu'un ―xchi.
40 Um leproso se aproximou de Jesus e lhe pediu, de joelhos: — Se o senhor quiser, pode me purificar.
41 Ti Jesuse laj xc'uxubin, laj yac' sc'ob laj yac'be ti sjol ti vinique. Hech laj yalbe: ―Hechuc, chopan ―xut.
41 E Jesus, profundamente compadecido, estendeu a mão, tocou nele e disse:
42 C'alal hech laj yal ti Jesuse, ti ora ichop ti vinique ti c'a'el chamel cha'ie.
42 No mesmo instante, a lepra desapareceu dele, e ele ficou limpo.
43 Ti Jesuse laj staq'ui batel ti vinique. Hech laj yalbe:
43 E, advertindo-o severamente, logo o despediu.
44 ―Mu me much'u chavalbe ya'i. Batan, ba ac'o aba ti q'uelel ti stojol ti palee. Ac'bo smoton ti Diose hech chaj c'u che'el laj yal ti Moisese. Hech tsna'ic ti jchi'iltique ti nacol xae ―x'utat batel yu'un ti Jesuse.
44 E lhe disse:
45 Hech iloc' batel ti vinique. Hech lic xcholbe ya'yic scotolic ti c'u che'el icoltaat yu'un ti Jesuse. Ep laj spuc batel ti lequil abtel tspas ti Jesuse. Hech yu'un ti Jesuse mi ch-och batel ti jun jteclum, mucul ch-och batel. Hech yu'un te ixanav ti bu mu'yuc crixchanoetic. Hech iloc' tal scotol ti crixchanoetic ti jujun jteclum, ba staic ti Jesuse.
45 Mas, tendo ele saído, começou a proclamar muitas coisas e a divulgar a notícia, a ponto de Jesus não poder mais entrar publicamente em nenhuma cidade. Por isso, permanecia fora, em lugares desertos. E de toda parte vinham ao encontro dele.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.