Lucas 4
Tzotzil Huixtan NT (TZO_HUI) vs NTLH
1 Ti Jesuse nojem ti yo'nton ti Ch'ul Espíritue hech iloc' batel ti ti'uc'um Jordán. Te i'ic'at batel te ti xocol balumil yu'un ti Ch'ul Espíritue.
1 Jesus, cheio do Espírito Santo, voltou do rio Jordão e foi levado pelo Espírito ao deserto.
2 Te icom ti xocol balumil cha'vinic c'ac'al ti Jesuse. Te tal pasbatuc proval yo'nton ti Jesuse yu'un ti totil pucuje. Yu'un yipanoj sba ti Jesuse muc xve', hech lic vi'najuc.
2 Ali ele foi tentado pelo Diabo durante quarenta dias. Nesse tempo todo ele não comeu nada e depois sentiu fome.
3 Ti Jesuse hech i'albat yu'un ti totil pucuje: ―Mi ho'ot Snich'onot ti Diose, paso mantal ac'o pasuc ti vaj avi ton li'to hech chata ave'el ―xut.
3 Então o Diabo lhe disse: — Se você é o Filho de Deus, mande que esta pedra vire pão.
4 Itac'av ti Jesuse, hech laj yalbe: ―Hech ts'ibabil: “Ma'uc no'ox ti vaj chijcuxi. Ja' ti sventa ti sc'op Dios uque chijcuxi”, ti xchie. Hech ts'ibabil ti sun ―xchi ti Jesuse.
4 Jesus respondeu:
5 Patil ti totil pucuje laj yic' batel ti jolvits ti Jesuse. Toyol ti vitse. Ti ora i'ac'bat sq'uel ti Jesuse scotol ti ajvaliletique ti li' ti balumile xchi'uc ti sp'ijilique ti c'u che'el tspasic mantale.
5 Aí o Diabo levou Jesus para o alto, mostrou-lhe num instante todos os reinos do mundo
6 Hech i'albat yu'un ti totil pucuje: ―Chacac'bot aventain scotol avi to xchi'uc sp'ijilic xchi'uc sc'ulejalic yu'un ni'ac'bat xa jventain ho'oni. Ja' chcac'be ti much'u sc'an co'nton chcac'be.
6 e disse: — Eu lhe darei todo este poder e toda esta riqueza, pois tudo isto me foi dado, e posso dar a quem eu quiser.
7 Hech yu'un mi chaquejan aba ti jtojole, ja' avu'un scotol ti avac'oj aba chaq'uel avi li'to ―x'utat ti Jesuse yu'un ti totil pucuje. Yu'un mi chch'un ti Jesuse jun chc'otic xchi'uc o.
7 Isto tudo será seu se você se ajoelhar diante de mim e me adorar.
8 Itac'av ti Jesuse, hech laj yalbe: ―Batan, Satanás, mu stac' ti jch'un amantal. Yu'un hech ts'ibabil: “Ja' chapasic ti muc' stuc ti Cajvaltic Diose, ja' ti Dios cu'untique. Ja' chach'umbeic smantal stuc”, ti xchie. Hech ts'ibabil ―xchi ti Jesuse, xut ti pucuje.
8 Jesus respondeu:
9 Patil ti totil pucuje laj yic' batel ti Jerusalén ti Jesuse. Te laj yic' batel ti templo. Ti totil pucuje c'ot sva'an ti mero joltemplo ti Jesuse. Hech laj yalbe: ―Mi ho'ot Snich'onot ti Diose, teno aba yalel li'i.
9 Depois o Diabo o levou a Jerusalém e o colocou na parte mais alta do Templo e disse: — Se você é o Filho de Deus, jogue-se daqui,
10 Yu'un hech ts'ibabil:
10 pois as Escrituras Sagradas afirmam: “Deus mandará que os seus anjos cuidem de você.
11 — ausente —
11 Eles vão segurá-lo com as suas mãos, para que nem mesmo os seus pés sejam feridos nas pedras.”
12 Itac'av ti Jesuse, hech laj yalbe: ―Mi ti jten jba yalel li'i, ti jpasbe proval yo'nton ti Diose yu'un ti jq'uel mi chiscoltaun. Hech ts'ibabil ti sc'op ti Diose: “Mu me xapasbe proval yo'nton ti Cajvaltic Diose, ja' ti Dios cu'untique”, xchi ts'ibabil ―x'utat ti totil pucuje yu'un ti Jesuse.
12 Então Jesus respondeu:
13 C'alal laj yo'nton ti totil pucuje ti muc xch'un ti Jesuse, hech ibat ti totil pucuje. Ti totil pucuje tsmala mi oy lec tiempo xu' tspasbe proval yo'nton ti Jesuse yan vuelta.
13 Quando o Diabo acabou de tentar Jesus de todas as maneiras, foi embora por algum tempo.
14 Ti Jesuse isut batel ti Galilea. Jelaven sp'ijil ti Jesuse ti sventa ti Ch'ul Espíritue, hech yu'un ipuc sc'opilal ti sjoylejal balumil ti c'usi lec laj spas ti Jesuse.
14 Jesus voltou para a região da Galileia, e o poder do Espírito Santo estava com ele. As notícias a respeito dele se espalhavam por toda aquela região.
15 Ichanubtasvan te ti temploetic yu'un ti judioetique. Lec sc'opilal yu'un scotol crixchanoetic.
15 Ele ensinava nas sinagogas e era elogiado por todos.
16 Ic'ot ti Nazaret ti Jesuse, ja' ti bu ich'ie. Ti yorail chcux yo'ntonic ti judioetique te ibat ti templo uc. Nopen cha'i ti hech chbatilan ti templo ti Jesuse ti yorail chcux yo'ntonic. Te ti yut templo laj sva'an sba ti Jesuse yu'un tsc'an tsq'uel sc'op Dios.
16 Jesus foi para a cidade de Nazaré, onde havia crescido. No sábado, conforme o seu costume, foi até a sinagoga . Ali ele se levantou para ler as Escrituras Sagradas ,
17 Hech lic ac'batuc ti sun ti Isaíase, ja' ti j'alc'op yu'un ti Diose. Laj sjam ti hune, laj sta yo' bu hech ts'ibabil:
17 e lhe deram o livro do profeta Isaías. Ele abriu o livro e encontrou o lugar onde está escrito assim:
18 — ausente —
18 “O Senhor me deu o seu Espírito.
19 xchi laj sq'uel ti Jesuse.
19 e anunciar que chegou o tempo
20 Ti Jesuse hech laj sbal ti sc'op Diose, ja' laj yac'be ti abate, hech inaqui te ti stojol scotolic. Scotol ti much'utic te oyic ti yut templo laj sq'uelilambeic sat ti Jesuse.
20 Jesus fechou o livro, entregou-o para o ajudante da sinagoga e sentou-se. Todas as pessoas ali presentes olhavam para Jesus sem desviar os olhos.
21 Ti Jesuse hech lic yalbe ya'yic: ―Ti ora to ic'ot xa ti pasel ti hech ts'ibabil ti sun ti Diose ti laj xa ava'yique ―xchi.
21 Então ele começou a falar. Ele disse:
22 Hech yu'un ti Jesuse lec sc'opilal yu'unic scotolic. Ich'ay yo'ntonic yu'un ti jelaven yutsil ti sc'ope laj ya'yique. Hech laj yalbe sbaic: ―Ja' snich'on ti José li'to. ¿Mi mu hechuc? ―xut sbaic.
22 Todos começaram a elogiar Jesus, admirados com a sua maneira agradável e simpática de falar, e diziam: — Ele não é o filho de José?
23 Ti Jesuse hech laj yalbe: ―Hech chlic avalbucun hech chaj c'u che'el oy chalic: “Ho'ot jpoxtavanejot, poxtao aba atuc, hech chlic jch'untutic”, ti xchiique, xavutucun. Ja' hech sjam ti chac'an ti jpas li' ti jlumaltique ti c'u che'el laj xa ava'yic ti ihu' cu'un te ti jteclum Capernaume yu'un hech chlic ach'unic chacuyique ―xchi ti Jesuse.
23 Então Jesus disse:
24 Hech laj yalbe uc: ―Melel ti c'usi chacalbeique, buc no'ox chbat j'alc'op yu'un ti Diose ja' tspasat ti muc'. Ja' no'ox te ti slumal ja' mu spasat ti muc'.
24 E continuou:
25 Melel ti c'usi chacalbeique, c'alal i'ay li' ti balumile ti Elíase, o'lol xchanibal habil muc xac' ho' li' ti balumile. Scotol crixchanoetic itsacatic ti vi'nal. Ep me'on antsetic xchi'inojic ti jchi'iltique, ho'ucutic ti yelnich'onucutic ti Israele.
25 Eu digo a vocês que, de fato, havia muitas viúvas em Israel no tempo do profeta Elias, quando não choveu durante três anos e meio, e houve uma grande fome em toda aquela terra.
26 Ti Elíase muc xbat te ti stojol ti me'on antsetique, ja' ti jchi'iltique. Ja' itacat batel ti stojol ti jun yanlum me'on ants te ti jteclum Sarepta ti nopol xil sbaic xchi'uc ti jteclum Sidone.
26 Porém Deus não enviou Elias a nenhuma das viúvas que viviam em Israel, mas somente a uma viúva que morava em Sarepta, perto de Sidom.
27 C'alal i'ay li' ti balumile ti Eliseoe, ja' ti j'alc'op yu'un ti Diose, ep ti jchi'iltique tsacbilic ti c'a'el chamel. Mi junuc muc xcoltaat ti jchi'iltique yu'un ti hech oy xchamelique. Ja' no'ox icoltaat ti Naamane, ja' ti yanlum vinic ti liquem tal ti Siriae ―xchi ti Jesuse.
27 Havia também muitos leprosos em Israel no tempo do profeta Eliseu, mas nenhum deles foi curado. Só Naamã, o sírio, foi curado.
28 C'alal laj ya'ibeic sc'op ti Jesuse hech yu'un ti judioetique ti te stsoboj sbaic te ti temploe, xtec'tun no'ox i'ilinic.
28 Quando ouviram isso, todos os que estavam na sinagoga ficaram com muita raiva.
29 Laj yiq'uic loq'uel ti jteclum. Te meltsambil ti c'alvits ti jteclume, hech yu'un laj yiq'uic batel ti jolvits yu'un tsc'an tstenic yalel ti ch'en.
29 Então se levantaram, arrastaram Jesus para fora da cidade e o levaram até o alto do monte onde a cidade estava construída, para o jogar dali abaixo.
30 Hech yu'un ti Jesuse c'alal te oy ti jolvits i'ech' ti o'lol ti crixchanoetique, hech ibat.
30 Mas ele passou pelo meio da multidão e foi embora.
31 Ti Jesuse iyal batel ti jteclum Capernaum te ti estado Galilea. C'alal ic'ot sc'ac'alil chcux yo'ntonic ti judioetique, ti Jesuse i'och ti templo yu'unique xchi'uc ti yajchanc'opetique. Te ichanubtasvan ti Jesuse.
31 Então Jesus foi para Cafarnaum, uma cidade da região da Galileia. Ali ele ensinava o povo nos sábados.
32 Ich'ay yo'ntonic ti crixchanoetique yu'un ti c'usi laj yac' ti chanel ti Jesuse yu'un ichanubtasvan hech chaj c'u che'el ti much'u tsots yabtel yich'oje.
32 Eles estavam muito admirados com a sua maneira de ensinar, pois Jesus falava com autoridade.
33 Te oy ti yut templo jun judio vinic ti oy pucujetic ti yo'ntone. Tsots ic'opoj ti vinique.
33 Havia um homem na sinagoga que estava dominado por um demônio. O homem gritou:
34 Hech laj yal: ―Mu xavilbajinuntutic. Mu aventauntutic, Jesús, ho'ot liquemot tal ti Nazarete. ¿Mi yu'un tal amiluntutic? Chacojtiquin. Ho'ot Snich'onot ti Diose, ho'ot mu'yuc amul ―xut.
34 — Ei, Jesus de Nazaré! O que você quer de nós? Você veio para nos destruir? Sei muito bem quem é você: é o Santo que Deus enviou!
35 Ti Jesuse laj spajes ti pucujetique ti hech xch'amunojbe ye ti vinique, hech laj yalbe: ―Anchanic, loc'anic tal ti yo'nton ti vinique ―xut. Yip no'ox ip'aj ti lum ti vinique yu'un ti pucuje, hech iloq'uic tal ti yo'nton ti vinique. Mi jutuc muc xyaj ti vinique.
35 Então Jesus ordenou ao demônio: Em frente de todos, o demônio atirou o homem no chão e saiu dele sem lhe causar nenhum ferimento.
36 Scotolic ich'ay yo'ntonic, hech laj sjac'be sbaic: ―¿Much'u li' talem li'to? Oy sp'ijil, xu' yu'un tspas ti mantal ti pucujetique. Ch'umbil smantal yu'unic chavil ―xut sbaic ti crixchanoetique.
36 Todos ficaram espantados e diziam uns para os outros: — Que tipo de palavras são essas? Este homem, com autoridade e poder, expulsa os espíritos maus, e eles vão embora.
37 Ipuc sc'opilal ti hech laj spas ti Jesuse. Ipuc ti scotol jteclumetic te ti sjoylejal ti Capernaume.
37 E as notícias a respeito de Jesus se espalharam por toda aquela região.
38 C'alal iloc' ti templo ti Jesuse, te chbat ti sna ti Simone. Te oy ti sna ti sme' ti yajnil ti Simone. Oy sc'ac'al sbec'tal. Hech lic sc'ambeic vocol ti Jesuse ti ac'o scolta ti antse.
38 Jesus saiu da sinagoga e foi até a casa de Simão. A sogra de Simão estava doente, com febre alta; e contaram isso a Jesus.
39 Ti Jesuse inopej batel ti yo' bu metsel ti antse, laj yal mantal ac'o lamajuc ti sc'ac'ale. Ti ora ilamaj ti sc'ac'ale. Ti ora ilic ti antse, lic mac'linvanuc.
39 Aí ele foi, parou ao lado da cama dela e deu uma ordem à febre. A febre saiu da mulher, e, no mesmo instante, ela se levantou e começou a cuidar deles.
40 C'alal chmal xa ti c'ac'ale, i'ic'atic talel ti stojol ti Jesuse scotol ti much'utic tsacbilic ti chamel, c'uc no'ox chamel yich'ojique. Ti Jesuse laj yac' sc'ob laj yac'be ti sjolic jujun, hech icolic yu'un.
40 Depois de anoitecer , todos os que tinham amigos enfermos, com várias doenças, os levaram a Jesus. Ele pôs as suas mãos sobre cada um deles e os curou.
41 Ep iloc' pucuj ti yo'ntonic. Oy tsots ic'opoj ti pucujetique c'alal iloq'uique. Hech laj yalic: ―Ho'ot Snich'onot ti Diose ―xchiic. Hech yu'un ti Jesuse laj spas ti mantal ti yan pucujetique yu'un mu me xc'opojic yu'un laj yojtiquinic ti ja' ti Jcoltavaneje.
41 Os demônios saíram de muitas pessoas, gritando: — Você é o Filho de Deus! Eles sabiam que Jesus era o
42 Ti yoc'omal c'alal isacub ti osile, iloc' batel ti Jesuse, ibat ti yo' bu xocol balumil. Isa'at yu'un ti judioetique. C'alal c'ot staic, tsc'an tspajesic ti Jesuse yu'un mu me xloc' batel te ti jteclum yu'unique.
42 Quando amanheceu, Jesus saiu da cidade e foi para um lugar deserto. Mas a multidão começou a procurá-lo, e, quando o encontraram, eles não queriam deixá-lo ir embora.
43 Ti Jesuse hech laj yalbe: ―Persa chba jcholbe uc ti lequil ach' c'ope ti much'utic te ti yan jteclumetique, yu'un ac'o sna'ic uc ti tsc'an tsventaimbe yo'ntonic crixchanoetic ti Diose. Ja' yu'un ti talemun li'to ―xchi.
43 Mas Jesus disse:
44 Hech ti Jesuse ba xchol ti sc'op Diose te ti scotol temploetic te ti estado Galilea.
44 E ele anunciava a mensagem nas sinagogas de todo o país.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.