Lucas 23
Tzotzil Huixtan NT (TZO_HUI) vs NVT
1 Hech iliquic scotolic, laj yiq'uic batel ti Jesuse, c'ot sva'anic ti stojol ti Pilatoe.
1 Então todo o conselho levou Jesus a Pilatos.
2 Te lic sa'beic smul. Hech laj yalic: ―Avi vinic li'to ja' no'ox tstsob svinictac yu'un tsliques c'op li' ti jlumaltutique. Chal ti mu stac' chcac'betutic spatan ti totil ajvalil cu'untique, ja' ti Césare, yu'un ja' ajvalil scuyoj sba. Ja' ti Cristo scuyoj sbae ―xchiic. Ja' ti Cristo sbie ja' sjam ti ac'bil yabtel yu'un ti Diose.
2 Começaram a apresentar o caso: “Este homem corrompe o nosso povo, dizendo que não se deve pagar impostos ao governo romano e afirmando ser ele próprio o Cristo, o rei”.
3 Hech yu'un ti Pilatoe hech lic sjac'be ti Jesuse: ―¿Mi ho'ot ajvalilot yu'un ti achi'iltaque, ho'oxuc ti judiooxuque? ―xut. Itac'av ti Jesuse: ―Ho'on ―xchi.
3 Então Pilatos lhe perguntou: “Você é o rei dos judeus?”. Jesus respondeu: “É como você diz”.
4 Ti Pilatoe hech lic yalbe ti totil paleetique xchi'uc scotol ti crixchanoetique: ―Mu jtabe smul avi vinic li'to ―xchi.
4 Pilatos se voltou para os principais sacerdotes e para a multidão e disse: “Não vejo crime algum neste homem!”.
5 Yan vuelta hech lic yalic: ―Mu me xacolta batel yu'un tsoques ti jchi'iltaque. Chchanubtasvan ti scotol jlumal li' ti Judeae. Ti sliqueb te laj xchanubtas ti jchi'iltac te ti Galilea. Ti ora to talem li'to ―xchiic.
5 Mas eles insistiam: “Ele provoca revoltas em toda a Judeia com seus ensinamentos, começando pela Galileia e agora aqui, em Jerusalém!”.
6 Hech yu'un c'alal laj ya'i ti Pilatoe, “ti sliqueb te ichanubtasvan te ti Galilea”, ti xchiique, hech yu'un hech lic sjac'be mi te liquem tal ti Galilea ti Jesuse.
6 “Então ele é galileu?”, perguntou Pilatos.
7 C'alal laj ya'i ti liquem tal ti Galilea ti Jesuse, hech laj sna' ti Pilatoe ti ja' oy ti sventa ti Herodese. Hech yu'un laj stac batel ti stojol ti Herodese yu'un tal ya'i paxyal te ti Jerusalén ti Herodese.
7 Quando responderam que sim, Pilatos o enviou a Herodes Antipas, pois a Galileia ficava sob sua jurisdição, e naqueles dias ele estava em Jerusalém.
8 C'alal laj yil ti Jesuse ti Herodese, nichim no'ox yo'nton. Yu'un ep xa c'ac'al tsc'an tsq'uelbe sat yu'un ep ya'yojbe sc'opilal ti Jesuse. “Taca jq'uel ti c'u che'el tspas junuc señail ti Jesuse”, xchi ono'ox ti yo'nton ti Herodese.
8 Herodes se animou com a oportunidade de ver Jesus, pois tinha ouvido falar a seu respeito e esperava, havia tempo, vê-lo realizar algum milagre.
9 Hech yu'un lic sjaq'uilambe ti Jesuse ti c'u che'el xu' yu'un tspas ti señailetique. Ti Jesuse mi jp'eluc muc xtac'av.
9 Fez uma série de perguntas a Jesus, mas ele não lhe respondeu.
10 Te va'ajtic ti totil paleetique xchi'uc ti much'utic chchanubtasvanic ti smantal ti Diose ti scuyoj sbaique. Liquem sjolic, toyol yo'ntonic tstic'beic smul ti Jesuse te ti stojol ti Herodese.
10 Enquanto isso, os principais sacerdotes e mestres da lei permaneciam ali, gritando acusações.
11 Ti Herodese xchi'uc ti yajsoldadoetique muc spasic ti muc' ti Jesuse. Ja' no'ox laj slabanic, laj slapbeic c'u'il hech chaj c'u che'el tslapic ti ajvaliletique, ja' ti t'ujum no'ox ti jyalel ti c'u'ile. Patil hech lic staquic sut tal ti stojol ti Pilatoe. Slapoj tal ti c'u'ile ti Jesuse.
11 Então Herodes e seus soldados começaram a zombar de Jesus e ridicularizá-lo. Por fim, vestiram nele um manto real e o mandaram de volta a Pilatos.
12 Contra ono'ox yiloj sbaic ti Herodese xchi'uc ti Pilatoe. C'alal laj stac batel ti stojol ti Herodese ti Jesuse, hech lec lic sc'opon sbaic.
12 Naquele dia, Herodes e Pilatos, que eram inimigos, tornaram-se amigos.
13 Hech yu'un ti Pilatoe laj yic' tal ti stojol ti totil paleetique xchi'uc ti yan totiletic te ti templo yu'un ti judioetique xchi'uc scotol ti crixchanoetique.
13 Então Pilatos reuniu os principais sacerdotes e outros líderes religiosos, juntamente com o povo,
14 Hech lic yalbe: ―Yu'un ti laj avaq'uic ti jtojol ti achi'il li'to yu'un “tsoques scotol ti jchi'iltaque”, ti xachiique, laj xa quich'be sc'op ti atojolic. Mi jutuc mu jtabe smul. Mu hechuc hech chaj c'u che'el chavalique.
14 e anunciou seu veredicto: “Vocês me trouxeram este homem acusando-o de liderar uma revolta. Eu o interroguei minuciosamente a esse respeito na presença de vocês e vejo que não há nada que o condene.
15 Hech uc ti Herodese muc stabe smul uc. Ti lajuc stabe smule, muc xcha'tac sut tal ti jtojol ti hechuque. A'yo me ava'yic, mu'yuc smul ti achi'il li'to yu'un chmilat.
15 Herodes chegou à mesma conclusão e o enviou de volta a nós. Nada do que ele fez merece a pena de morte.
16 Hech yu'un ja' no'ox chcac'be castigo, patil ti jcolta batel ―xchi.
16 Portanto, ordenarei que seja açoitado e o soltarei”.
17 Hech stalel o ti yorail q'uin tscolta batel jun jchuquel ti jujun habil ti gobernadore.
17 (Era necessário libertar-lhes um prisioneiro durante a festa da Páscoa.)
18 Hech yu'un tsots lic c'opojuc scotol ti crixchanoetique. Hech lic yalic: ―Ac'o chamuc ti cruz lume. Ja' ac'o coluc ti Barrabase ―xchiic.
18 Um grande clamor se levantou da multidão, e a uma só voz gritavam: “Mate-o! Solte-nos Barrabás!”.
19 Ti Barrabase itic'at ochel ti chuquel scoj ti laj stsob svinictac, yu'un laj scontrain ti gobiernoe te ti Jerusalén. Imilvan uc.
19 Esse Barrabás estava preso por ter participado de uma revolta em Jerusalém contra o governo e ter cometido assassinato.
20 Ti Pilatoe yan vuelta lic sc'opon ti judioetique yu'un tsc'an tscolta batel ti Jesuse.
20 Pilatos discutiu com eles, pois desejava soltar Jesus.
21 Yan vuelta tsots ic'opojic, hech laj yalic: ―¡Milo ti cruz! ―xchiic.
21 Eles, porém, continuaram gritando: “Crucifique-o! Crucifique-o!”.
22 Hech laj sjac'be: ―¿C'usi smul avu'unic? Mu jtabe smul yu'un chmilat. Hech yu'un chcac'be castigo, patil ti jcolta batel ―xut. Ja' yoxibal xa vuelta ti hech laj yalbe.
22 Pela terceira vez, ele perguntou: “Por quê? Que crime ele cometeu? Não encontrei motivo para condená-lo à morte. Portanto, ordenarei que seja açoitado e o soltarei”.
23 Más tsots i'avanic. Hech laj yalic: ―¡Milo ti cruz! ―xchiic. Yu'un ti hech isujvanique, hech ich'umbat sc'op ti crixchanoetique xchi'uc ti totil paleetic yu'unique.
23 A multidão gritava cada vez mais alto, exigindo que Jesus fosse crucificado, e seu clamor prevaleceu.
24 Hech yu'un ti Pilatoe laj yal mantal ti ac'o milatuc ti cruz ti Jesuse hech chaj c'u che'el laj sc'anique.
24 Então Pilatos condenou Jesus à morte, conforme exigiam.
25 Hech laj scolta batel ti much'u laj sc'anique, ja' ti Barrabase, ja' ti itic'at ti chuquel yu'un laj stsob svinictac, laj scontrain ti gobiernoe. Imilvan uc. Laj yac' entrecal ti Jesuse yu'un ac'o c'otuc ti pasel ti c'usi tsc'an ti yo'ntonique.
25 A pedido deles, libertou Barrabás, o homem preso por revolta e assassinato. Depois, entregou-lhes Jesus para fazerem com ele o que quisessem.
26 Hech yu'un ti soldadoetique laj yiq'uic batel ti Jesuse. C'alal xq'uechoj xa batel scruz ti Jesuse, hech laj stsaquic jun vinic. Ja' ch-och batel ti jteclum. Simón sbi ti vinique. Ja' judiovinic. Ja' liquem tal ti balumil Cirene sbi. Ja' laj yac'beic batel tsq'uech ti scruz ti Jesuse. Ja' baejem ti Jesuse. Patil chtal ti Simone sq'uechojbe tal ti scruz ti Jesuse.
26 Enquanto levavam Jesus, um homem chamado Simão, de Cirene, vinha do campo. Os soldados o agarraram, puseram a cruz sobre ele e o obrigaram a carregá-la atrás de Jesus.
27 Laj sts'acliic batel ti Jesuse ep viniquetic xchi'uc ep antsetic. Ti antsetique ep laj yoc'taic ti Jesuse. Ep laj yich'ic mul yu'un.
27 Uma grande multidão os seguia, incluindo muitas mulheres aflitas que choravam por ele.
28 Ti Jesuse laj sjoyp'in sba hech laj yalbe: ―Ho'oxuc antsetic li' nacaloxuc ti Jerusalene, mu me xavoc'taun. Ja' xavoc'ta abaic xchi'uc avol anich'onic.
28 Mas Jesus, dirigindo-se a elas, disse: “Filhas de Jerusalém, não chorem por mim; chorem por si mesmas e por seus filhos.
29 Yu'un ta me sta yorail ti hech chalique: “Ja' lec ti much'utic mu'yuc yolique, hech mu'yuc c'usi chich' mul yu'un”, xchiic.
29 Pois estão chegando os dias em que dirão: ‘Felizes as mulheres que nunca tiveram filhos e os seios que nunca amamentaram!’.
30 Hech yu'un hech chlic yalic: “Taca but'q'uijuc tal ti vitse, hech ac'o sbuti'un”, xchiic.
30 Suplicarão aos montes: ‘Caiam sobre nós!’ e pedirão às colinas: ‘Soterrem-nos!’.
31 Ti ho'one ti jch'un scotol ti c'utic yaloj ti Diose. Pero ep chiyac'bucun quich' vocol. Buc xa ti ho'oxuque ti mu xac'an xach'unic ti c'utic yaloj ti Diose, ¡c'u che'el tsts'ic avu'unic ti vocole ti ta ono'ox xavich'ique! ―xchi ti Jesuse.
31 Pois, se fazem estas coisas com a árvore verde, o que acontecerá com a árvore seca?”.
32 I'ic'at batel uc cha'vo' judioviniquetic ti tsots smulique yu'un co'ol chba milatuc ti cruz xchi'uc ti Jesuse.
32 Dois outros homens, ambos criminosos, foram levados com ele a fim de também serem executados.
33 C'alal ic'otic ti bu Baquel Jolal sbi ti balumile, te c'ot jipanatuc ti cruz ti Jesuse xchi'uc ti cha'vo' viniquetic ti tsots smulique, jun ti sbats'ic'ob ti Jesuse, jun ti sts'et. Ja' cacal ti o'lol ti scruz ti Jesuse.
33 Quando chegaram ao lugar chamado Caveira, o pregaram na cruz. Os criminosos também foram crucificados, um à sua direita e outro à sua esquerda.
34 Ti Jesuse hech lic yal: ―Tote, pasbeic perdón yu'un scoj ti mu sna'ic ti c'usi tspasique ―xchi tsc'opon ti Diose. Hech ti soldadoetique lic spasic al chilic ti much'u chc'ot ti sventa ti sc'u' spoc' ti Jesuse.
34 Jesus disse: “Pai, perdoa-lhes, pois não sabem o que fazem”. E os soldados tiraram sortes para dividir entre si as roupas de Jesus.
35 Te va'ajtic chq'uelvanic tal ti crixchanoetique. Te va'ajtic uc ti totiletic te ti templo yu'un ti judioetique. Lic slabanic uc ti Jesuse. Hech laj yalic: ―Laj scolta yantic. Hech yu'un mi melel ti ja' ti Cristoe, ti ja' t'ujbil yu'un ti Diose, ac'o scolta sba quitic uc ―xchiic.
35 A multidão observava, e os líderes zombavam. “Salvou os outros, salve a si mesmo, se é o Cristo, o escolhido de Deus”, diziam.
36 Ilabanvan uc ti soldadoetique. Inopejic tal, tal yac'beic vinagre yu'un chuch' yu'un mu me xcham ti ora.
36 Os soldados também zombavam dele, oferecendo-lhe vinagre para beber.
37 Hech laj yalbeic: ―Mi melel ti ho'ot totil ajvalilot yu'un ti achi'iltaque, ho'oxuc ti judiooxuque, coltao aba quitic ―xutic.
37 Diziam: “Se você é o Rei dos judeus, salve a si mesmo!”.
38 Oy jun pac'bil ti sjol scruz ti Jesuse. AVI TO JA' TI TOTIL AJVALIL YU'UN TI JUDIOETIQUE, xchi ts'ibabil.
38 Uma tabuleta presa acima dele dizia: “Este é o Rei dos Judeus”.
39 Te co'ol jipajtic xchi'uc ti Jesuse ti viniquetic ti tsots smulique. Ti june laj stoy sba ti stojol ti Jesuse, hech laj yalbe: ―Mi melel ti Cristoote, ti t'ujbilot yu'un ti Diose, coltao aba quitic. Coltauntutic uc ―xut.
39 Um dos criminosos, dependurado ao lado dele, zombava: “Então você é o Cristo? Salve a si mesmo e a nós também!”.
40 Itac'av ti yane, laj spajesbe ye ti xchi'ile. Hech laj yalbe: ―¿Mi mu xaxi' ti Diose? Co'ol chquich'tic vocol xchi'uc.
40 Mas o outro criminoso o repreendeu: “Você não teme a Deus, nem mesmo ao ser condenado à morte?
41 Ho'ucutic oy jmultic hech yu'un chquich'tic vocol ti ora to yu'un chijyac'bucutic jtojtic ti c'utic laj jpastique. Ti vinic li'to mu'yuc c'usi chopol spasoj ―xchi.
41 Nós merecemos morrer por nossos crimes, mas este homem não cometeu mal algum”.
42 Ti vinique hech lic yalbe ti Jesuse: ―Cajval, na'un me c'alal chtal apas mantal li' ti balumile ―xchi.
42 Então ele disse: “Jesus, lembre-se de mim quando vier no seu reino”.
43 Ti Jesuse hech laj yalbe: ―Melel ti c'usi chacalbee, ti ora to chachi'inun batel ti vinajel ―xchi.
43 E Jesus lhe respondeu: “Eu lhe asseguro que hoje você estará comigo no paraíso”.
44 C'alal laj sta o'lol c'ac'al, i'ic'ub ti osile ti sjoylejal balumil. Ic'uben icom oxib ora.
44 Já era cerca de meio-dia, e a escuridão cobriu toda a terra até as três horas da tarde.
45 Tup'en ti c'ac'ale. Ti velo ti te joc'ol ti yut templo te ti Jerusalene, ja' ijat ti o'lol.
45 A luz do sol desapareceu, e a cortina do santuário do templo rasgou-se ao meio.
46 Tsots ic'opoj ti Jesuse, hech laj yal: ―Tote, chcac' ti ac'ob ti jch'ulele ―xchi. C'alal laj yal hech ti Jesuse, icham.
46 Então Jesus clamou em alta voz: “Pai, em tuas mãos entrego meu espírito!”. E, com essas palavras, deu o último suspiro.
47 C'alal laj yil ti capitan soldadoe ti hech ic'ot ti pasele, lec ic'opoj yu'un ti Diose. Hech laj yal: ―Melel ti mu'yuc smul avi vinic li'to ―xchi.
47 Quando o oficial romano que supervisionava a execução viu o que havia acontecido, adorou a Deus e disse: “Sem dúvida este homem era inocente”.
48 Scotol ti crixchanoetique ti te stsoboj sbaique, c'alal laj yilic ti icham xa ti Jesuse, isutic batel ti snaic. Yu'un ep chich'ic mul, hech yu'un yac'oj sba tsmajilan sti' yo'ntonic ti c'alal isutic batel.
48 E, quando toda a multidão que tinha ido assistir à crucificação viu isso, voltou para casa entristecida e batendo no peito.
49 Scotol ti much'utic lec laj sc'opon sbaic xchi'uc ti Cajvaltique xchi'uc ti yajchanc'opetic ti Cajvaltique xchi'uc ti antsetique ti te iloc' tal ti Galilea ichi'inat tal ti Jesuse, nom va'ajtic te tsq'uelic scotol.
49 Mas os amigos de Jesus, incluindo as mulheres que o seguiram desde a Galileia, olhavam de longe.
50 Te oy jun vinic José sbi. Ja' liquem tal ti jteclum Arimatea sbi te oy ti estado Judea. Ja' totil te ti templo te ti Jerusalén ti Josee. Lec yo'nton. Ja' yac'oj sba tsmala ti chtal spasucutic ti mantal ti Diose. Toj yo'nton, hech yu'un mu laj stic' sba ti c'op c'alal laj xchapanic ti Jesuse ti yan totiletic te ti templo.
50 Havia um homem bom e justo chamado José, membro do conselho dos líderes do povo,
51 — ausente —
51 mas que não tinha concordado com a decisão e os atos dos outros líderes religiosos. Era da cidade de Arimateia, na Judeia, e esperava a vinda do reino de Deus.
52 Ja' ba sc'opon ti Pilatoe. Laj sc'ambe stacopal ti Jesuse.
52 José foi a Pilatos e pediu o corpo de Jesus.
53 Yu'un i'ac'bat lisensa yu'un ti Pilatoe, hech yu'un ba sloq'uesbe ti cruz ti stacopal ti Jesuse. Laj xpix ti saquil poc'. Ja' laj stic' ti ach' ch'en ti bu pasbil yu'une. Jombil ti ton ti ch'ene.
53 Desceu o corpo da cruz, enrolou-o num lençol de linho e o colocou num túmulo novo, escavado na rocha.
54 Ja' ti mal c'ac'al ti viernes ti imucate. Ja' yorail chchapan sbaic yu'un ti yoc'omal ja' sc'ac'alil chcux yo'ntonic.
54 Isso aconteceu na sexta-feira à tarde, no dia da preparação, quando o sábado estava para começar.
55 Ti antsetic ti te iloc' tal ti Galilea ichi'inat tal ti Jesuse, te ibatic ti ch'en uc. Laj sq'uelic ti bu itic'at ochel ti stacopale.
55 As mulheres da Galileia seguiram José e viram o túmulo onde o corpo de Jesus foi colocado.
56 Isutic batel ti snaic. Hech yu'un ti c'alal ic'otic ti snaique, ti ora lic xchapanic vomoletic xchi'uc perfume yu'un yorail xa chlic ti chcux yo'ntonique hech chaj c'u che'el chal ti mantaletique. Ti vomoletique xchi'uc ti perfumee ja' chba yac'beic ti Cajvaltique yu'un mu me xtuib ti ora. Ja' stalel hech tspasic ti judioetique.
56 Depois, foram para casa e prepararam especiarias e perfumes para ungir o corpo. No sábado, descansaram, conforme a lei exigia.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 23, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.