João 11
Tzotzil Huixtan NT (TZO_HUI) vs NTLH
1 Itsaqui ti chamel jun jchi'iltutic, Lázaro sbi. Ja' Betania sbi ti slumal ti Lázaroe. Ja' ti biq'uit jteclum te ti estado Judea, ja' te nacajtic ti cha'vo' antsetique, ja' ti Maríae xchi'uc ti Martae. Yuts yalal sbaic.
1 Um homem chamado Lázaro estava doente. Ele era do povoado de Betânia, onde Maria e a sua irmã Marta moravam.
2 Ja' ono'ox ti María ti patil lic smalbe perfume ti yacan ti Cajvaltique, ti lic scusbe yacan ti stsotsil sjole. Ti much'u tsacbil ti chamele, ja' ti Lázaroe, ja' ximel ti Maríae.
2 (Esta Maria era a mesma que pôs perfume nos pés do Senhor Jesus e os enxugou com os seus cabelos. Era o irmão dela, Lázaro, que estava doente.)
3 Hech yu'un ti yixleltac ti Lázaroe laj stac ti iq'uel ti Jesuse. ―Cajval, tsacbil ti chamel ti Lázaroe ti c'ux ti avo'ntone ―xchi c'otel ti much'u laj stac batele.
3 As duas irmãs mandaram dizer a Jesus: — Senhor, o seu querido amigo Lázaro está doente!
4 C'alal laj ya'i ti Jesuse, hech laj yal: ―Yu'un ti itsacat ti chamele, mu yu'unuc ja' sventa j'ech'el chcham o. Ja' sventa no'ox ch-ac'at ti pasel ti muc' ti Diose. Ja' no'ox yu'un hech chi'ac'at ti pasel ti muc' ti ho'on ti Snich'onun ti Diose ―xchi.
4 Quando Jesus recebeu a notícia, disse:
5 Ti Jesuse manchuc mi c'ux ti yo'nton ti Martae xchi'uc ti smuque xchi'uc ti Lázaroe, ti c'alal laj ya'i ti tsacbil ti chamel ti Lázaroe, chib to c'ac'al te nihalejtutic te ti bu ono'ox oyuntutique.
5 Jesus amava muito Marta, e a sua irmã, e também Lázaro.
6 — ausente —
6 Porém quando soube que Lázaro estava doente, ainda ficou dois dias onde estava.
7 Patil ti Jesuse hech lic yalbuntutic ho'ontutic ti yajchanc'opuntutique: ―Sutucutic batel ti Judea yan vuelta ―xiyutuntutic.
7 Então disse aos seus discípulos:
8 Ho'ontutic ti yajchanc'opuntutique hech lic calbetutic: ―Maestro, ja'to no'ox c'an yac'bot ton ti jchi'iltique. ¿Mi te chabat yan vuelta? ―xcututic.
8 Mas eles disseram: — Mestre, faz tão pouco tempo que o povo de lá queria matá-lo a pedradas, e o senhor quer voltar?
9 Ti Jesuse laj yac'bun jna'tutic ti c'u x'elan yabtel ti Diose. Hech laj yalbuntutic: ―P'isbil lajcheb ora jujun c'ac'al ti yac'oj ti Diose. Ti much'u chanav ti c'ac'altic mu sp'osi yacan yu'un oy to ti squeval ti c'ac'ale.
9 Jesus respondeu:
10 Ja'uc mi i'ic'ub ti osile, ja' laj sta yorail ti tsp'osi yacan yu'un itup' xa ti squeval ti c'ac'ale ―xiyutuntutic. Hech laj yac'bun jna'tutic ti ja'to mi laj sta yorail yu'un ti Diose ti chmilate, ja'to xu' yu'un ti jchi'iltaque.
10 Mas, se anda de noite, tropeça porque nele não existe luz.
11 Patil hech laj yalbuntutic uc: ―Ivay xa ti quermanotique, ja' ti Lázaroe. Ho'oni chba jtij liquel yu'un vayal xa ―xiyutuntutic.
11 Jesus disse isso e depois continuou:
12 Hech lic calbetutic, ho'ontutic ti yajchanc'opuntutique: ―Cajval, mi vayale, ja' sna'oj chlic stuc ―xichitutic.
12 — Senhor, se ele está dormindo, isso quer dizer que vai ficar bom! — disseram eles.
13 Hech laj yal ti Jesuse yu'un icham xa ti Lázaroe. Ho'ontutic ti yajchanc'opuntutique laj jcuytutic ti chcux no'ox yo'nton yu'un ti vayale.
13 Mas o que Jesus queria dizer era que Lázaro estava morto. Porém eles pensavam que ele estivesse falando do sono natural.
14 Hech yu'un ti Jesuse hech jamal laj yalbuntutic: ―Icham xa ti Lázaroe.
14 Então Jesus disse claramente:
15 Nichim no'ox co'nton yu'un mu teucutic. Yu'un ja' sventailuc ti mu teucutique yu'un hech chach'unic. Batic che'e, ba jq'ueltic ―xiyutuntutic ti Jesuse.
15 mas eu estou alegre por não ter estado lá com ele, pois assim vocês vão crer. Vamos até a casa dele.
16 Hech yu'un ti jun jchi'iltutic ti abtele ja' ti Tomas sbie, ja' ti vats xcututique, hech lic yalbuntutic: ―Batic, co'ol ac'o chamucutic xchi'uc ―xiyutuntutic.
16 Então Tomé, chamado “o Gêmeo”, disse aos outros discípulos: — Vamos nós também a fim de morrer com o Mestre!
17 Hech nibatutic xchi'uc ti Jesuse. C'alal nic'otutic, oy xa chanib c'ac'al mucul ti Lázaroe.
17 Quando Jesus chegou, já fazia quatro dias que Lázaro havia sido sepultado.
18 Ti Betaniae nopol xil sbaic xchi'uc ti Jerusalene. Oy van o'lol reva xil sbaic.
18 Betânia ficava a menos de três quilômetros de Jerusalém,
19 Ep ti jchi'iltaque ti italic, tal smuc'ubtasbeic yo'ntonic ti Martae xchi'uc ti Maríae yu'un ti icham xa ti ximele.
19 e muitas pessoas tinham vindo visitar Marta e Maria para as consolarem por causa da morte do irmão.
20 Ti Martae c'alal laj ya'ibe sc'opilal ti chtal ti Jesuse, tal snup ti be. Ti Maríae te nacal icom ti sna.
20 Quando Marta soube que Jesus estava chegando, foi encontrar-se com ele. Porém Maria ficou sentada em casa.
21 Ti Martae hech hul yalbe ti Jesuse: ―Cajval, ti li'ucoti ti c'alal itsacat ti chamel ti jximele, muc xcham ti hechuque.
21 Então Marta disse a Jesus: — Se o senhor estivesse aqui, o meu irmão não teria morrido!
22 Jna' ti scotol ti c'usi chac'ambe ti Diose ti ora to, ja' chayac'bot ti Diose ―xchi ti Martae.
22 Mas eu sei que, mesmo assim, Deus lhe dará tudo o que o senhor pedir a ele.
23 Ti Jesuse hech laj yalbe: ―Chcha'cuxi loq'uel ti ch'en ti aximele ―xchi.
23 — O seu irmão vai ressuscitar! — disse Jesus.
24 Hech itac'av ti Martae: ―Jna' ti chcha'cuxi loq'uel ti ch'en ti slajebal c'ac'al c'alal chcha'cuxiic scotolic ―xchi.
24 Marta respondeu: — Eu sei que ele vai ressuscitar no último dia!
25 Ti Jesuse hech laj yalbe: ―Oy cha'cusesel ti jventa jtuc. Oy cuxlejal sbatel osil ti jventa jtuc. Ti much'utic chixch'unun ti ho'on Jcoltavanejun yu'une, manchuc mi chlaj yip ti sbec'tale, ja' cuxul sbatel osil.
25 Então Jesus afirmou:
26 Scotol ti much'utic chcuxi sbatel osile, ja' ti much'utic chixch'unun ti ho'on Jcoltavanejun yu'une, j'ech'el mu'yuc xa sc'opilal ti ch'ayel chbatique. ¿Mi hech ach'unoj? ―xchi ti Jesuse.
26 e quem vive e crê em mim nunca morrerá. Você acredita nisso?
27 Hech itac'av ti Martae: ―Hech, Cajval. Jch'unoj ti ho'ot ti Jcoltavanejote, ti ho'ot Snich'onot ti Diose, ti ho'ot hech ono'ox ac'opilal ti chatal li' ti balumile ―xchi.
27 — Sim, senhor! — disse ela. — Eu creio que o senhor é o Messias , o Filho de Deus, que devia vir ao mundo.
28 C'alal hech laj yal ti Martae, ba yic' tal ti smuque, ja' ti Maríae. Mucul no'ox c'ot yalbe: ―Ital xa ti Maestroe. Ja' chayic'ot ―xchi.
28 Depois de dizer isso, Marta foi, chamou Maria, a sua irmã, e lhe disse em particular: — O Mestre chegou e está chamando você.
29 C'alal laj ya'i ti Maríae, ilic ti ora. Tal sc'opon ti Jesuse.
29 Quando Maria ouviu isso, levantou-se depressa e foi encontrar-se com Jesus.
30 Mu to chihultutic xchi'uc ti Jesuse te ti biq'uit jteclum. Ti Maríae te hul stauntutic ti ora ti bu laj scomesuntutic xchi'uc ti Jesuse ti Martae.
30 Pois ele não tinha chegado ao povoado, mas ainda estava no lugar onde Marta o havia encontrado.
31 Hech yu'un ti jchi'iltaque ti te xchi'inojic ti sna ti Maríae yu'un tal smuc'ubtasbeic yo'ntonic, c'alal laj yilic ti iloc' talel ti ora ti Maríae, laj sts'acliic talel uc. Hech laj yalic: ―Yu'un chba oc'uc ti bu mucul ti ximele ―xchiic.
31 As pessoas que estavam na casa com Maria, consolando-a, viram que ela se levantou e saiu depressa. Então foram atrás dela, pois pensavam que ela ia ao túmulo para chorar ali.
32 Ti Maríae c'alal ihul ti stojol ti Jesuse, laj sq'uelbe sat, lic spatan sba ti lum te ti stojol. Hech laj yalbe: ―Cajval, ti li'ucoti ti c'alal itsacat ti chamel ti jximele, muc xcham ti hechuque ―xchi.
32 Maria chegou ao lugar onde Jesus estava e logo que o viu caiu aos pés dele e disse: — Se o senhor tivesse estado aqui, o meu irmão não teria morrido!
33 C'alal laj yil ti Jesuse ch-oc' ti Maríae, ch-oq'uic uc ti jchi'iltaque ti te xchi'inojic tale, mu xtun laj ya'i ti hech oy li' ti balumile.
33 Jesus viu Maria chorando e viu as pessoas que estavam com ela chorando também. Então ficou muito comovido e aflito
34 Hech lic sjac'be: ―¿Bu laj amuquic comel? ―xchi. Hech i'albat yu'unic: ―Ba jq'ueltic, Cajval ―x'utat.
34 e perguntou: — Venha ver, senhor! — responderam.
35 Lic oc'uc ti Jesuse.
35 Jesus chorou.
36 Hech yu'un hech lic yalbe sbaic ti jchi'iltaque: ―Q'uelo avil, c'ux ti yo'nton ti Lázaroe ―xut sbaic.
36 Então as pessoas disseram: — Vejam como ele amava Lázaro!
37 Oy much'utic hech laj yalic: ―Ti lajuc sc'ane, laj scolta ti Lázaroe ti hechuque, hech yu'un muc xcham. Yu'un xu' yu'un tsjambe sat ti much'u ma'sate ―xchiic.
37 Mas algumas delas disseram: — Ele curou o cego. Será que não poderia ter feito alguma coisa para que Lázaro não morresse?
38 C'alal nic'otutic xchi'uc ti Jesuse ti bu ti ch'ene, oy palta laj ya'i ti yo'nton yan vuelta yu'un ti hech oye. Ti ch'ene ja' pujul. Ton ti smac sti'e.
38 Jesus ficou outra vez muito comovido. Ele foi até o túmulo, que era uma gruta com uma pedra colocada na entrada,
39 Ti Jesuse hech laj yal: ―Loq'ueso ti tone ―xchi. Hech i'albat ti Jesuse yu'un ti Martae, ja' ti yixlel ti Lázaro ti ichame: ―Cajval, tu xa yu'un xchanibal xa c'ac'al mucul ―xchi.
39 e ordenou: Marta, a irmã do morto, disse: — Senhor, ele está cheirando mal, pois já faz quatro dias que foi sepultado!
40 Ti Jesuse hech laj yalbe: ―Laj calbot ti mi chach'une, hech chaq'uel ti jelaven sp'ijil ti Diose, xacut ―xchi ti Jesuse.
40 Jesus respondeu:
41 Hech yu'un laj sloq'uesic ti ton ti smacojbe sti' ti ch'ene yo' bu mucul ti ánimae. Ti Jesuse laj sq'uel muel vinajel. Hech lic sc'opon Dios: ―Tote, hocol avalbun ti chatsacbun jc'op.
41 Então tiraram a pedra. Jesus olhou para o céu e disse:
42 Jna' ti scotol c'ac'al chatsacbun jc'op. Hech chcal yu'un ac'o ya'yic ti much'utic nopol va'ajtic li'to yu'un hech chch'unic ti ho'ot laj atacun talele ―xchi.
42 Eu sei que sempre me ouves; mas eu estou dizendo isso por causa de toda esta gente que está aqui, para que eles creiam que tu me enviaste.
43 C'alal laj yal hech, tsots ic'opoj ti Jesuse: ―¡Lázaro, loc'an tal! ―xchi.
43 Depois de dizer isso, gritou:
44 Hech iloc' tal ti animae. Bech'bil sc'ob yacan ti poc'. Pixbil sjol ti paño. Ti Jesuse hech laj yalbe ti crixchanoetique: ―Jitumbo, ac'o batuc ―xchi.
44 E o morto saiu. Os seus pés e as suas mãos estavam enfaixados com tiras de pano, e o seu rosto estava enrolado com um pano. Então Jesus disse:
45 Hech yu'un ep ti jchi'iltaque ti te xchi'inojic tal ti Maríae, laj xch'unic ti ja' Jcoltavanej ti Jesuse c'alal laj sq'uelic ti hech laj xcha'cuses ti anima ti Jesuse.
45 Muitas pessoas que tinham ido visitar Maria viram o que Jesus tinha feito e creram nele.
46 Ti much'utic muc xch'unique mu xtun laj yilic, ba yalbeic ti fariseoetique ti ep ti much'utic ich'umbat sc'op ti Jesuse yu'un ti laj xcha'cuses ti animae.
46 Mas algumas pessoas voltaram e contaram aos fariseus o que ele havia feito.
47 Hech yu'un ti totil paleetique xchi'uc ti fariseoetique laj stsobic tal scotol ti xchi'iltac ti abtele. Hech laj yalic: ―¿C'usi chcutic? Ep señailetic tspas ti vinic ti chcaltique.
47 Então os fariseus e os chefes dos sacerdotes se reuniram com o Conselho Superior e disseram: — O que é que nós vamos fazer? Esse homem está fazendo muitos milagres!
48 Ac'o spas hech, mi xijchie, hech chch'unic scotol jchi'iltic ti ja' Jcoltavanej cu'untique. Hech tstiq'uic ti ajvalil. Hech yu'un chlic sjol ti totil ajvalil ti te ti Romae. Hech tstac talel yajsoldado. Hech chtal spasic pleito li' ti jlumaltique, hech chismilucutic jcotoltic ―xchiic.
48 Se deixarmos que ele continue fazendo essas coisas, todos vão crer nele. Aí as autoridades romanas agirão contra nós e destruirão o Templo e o nosso país.
49 Te oy jun xchi'il ti abtel, Caifás sbi. Ja' yorail ochem ti totil pale ti habil lume. Hech laj yal: ―Ho'oxuque, mu xana'ic.
49 Então Caifás, que naquele ano era o Grande Sacerdote , disse: — Vocês não sabem nada!
50 Mu xava'ibeic sjam ti ja' lec mi chcham cu'untic jun no'ox jchi'iltic. Ja' mu xtun mi chijcham jcotoltic ―xchi.
50 Será que não entendem que para vocês é melhor que morra apenas um homem pelo povo do que deixar que o país todo seja destruído?
51 Mu stucuc no'ox hech laj yal. Yu'un ochem ti totil pale ti habil lume, hech yu'un ich'amumbat ye yu'un ti Diose yu'un hech laj yalbe sc'opilal ti Jesuse ti ja' jq'uexoltutic chcham yu'un jcotoltutic, ho'ontutic ti judiountutique.
51 Naquele momento Caifás não estava falando por si mesmo. Mas, como ele era o Grande Sacerdote naquele ano, estava profetizando que Jesus ia morrer pela nação.
52 Ma'uc no'ox chcham cu'untutic ho'ontutic ti judiountutique, ja' chcham yu'un scotol yol xnich'nab ti Diose ti buc no'ox oyic ti sjoylejal balumil, hech jun no'ox chijc'otucutic jcotoltic.
52 E não somente pela nação, mas também para reunir em um só corpo todos os filhos de Deus que estão espalhados por toda parte.
53 Hech yu'un ti totiletique ti ora lic xchapambeic sc'opilal yu'un tsmilic ti Jesuse.
53 Então, daquele dia em diante, os líderes judeus fizeram planos para matar Jesus.
54 Hech yu'un ti Jesuse muc xac' sba ti q'uelel ti stojol ti jchi'iltaque, ho'ontutic ti co'ol judiountutic xchi'uque. Hech yu'un laj jq'uej jbatutic batel xchi'uc ti Jesuse ti yan balumil nopol xil sbaic xchi'uc ti xocol balumile. Te nic'otutic ti jteclum Efraín sbi. Te nihalejtutic xchi'uc ti Jesuse ho'ontutic ti yajchanc'opuntutique.
54 Por isso ele já não andava publicamente na Judeia, mas foi para uma região perto do deserto, a uma cidade chamada Efraim, e ficou ali com os seus discípulos.
55 Po'ot xa tsta yorail q'uin cu'untutic. Ja' ti q'uin Pascua sbie c'alal ti jna'tutic ti c'u che'el icoltaat loq'uel ti Egipto ti vo'one ti antiguo jtatamoltutique. Yu'un po'ot xa ti q'uine, oy ep ti jchi'iltaque icajbatic te ti Jerusalén yu'un te chba scaj'ac' sbaic ti lecubtasel yu'un hech lec ac'o ilatuc yu'un ti Diose ti yorail ti q'uine.
55 Faltava pouco tempo para a Festa da Páscoa . Muitos judeus foram a Jerusalém antes da festa para tomar parte na cerimônia de purificação .
56 C'alal ic'otic ti Jerusalén, laj ya'ibeic smantal ti totil paleetique xchi'uc ti fariseoetique ti mi oy much'u yiloj bu oy ti Jesuse, jamal ac'o yalic ti much'u yiloje yu'un chich' tsaquel ti Jesuse. Hech yu'un lic sa'ic ti Jesuse ti crixchanoetique. Scotolic ti much'utic te xa oyic ti templo te ti Jerusalén, hech lic sjac'be sbaic: ―¿C'usi chanopic? ¿Mi mu xtal ti q'uin xana'? ―xut sbaic. Ja' sc'opilal ti Jesuse.
56 Eles procuravam Jesus e, no pátio do Templo, perguntavam uns aos outros: — O que é que vocês acham? Será que ele vem à festa?
57 — ausente —
57 Os chefes dos sacerdotes e os fariseus queriam prender Jesus. Por isso tinham dado ordem para que, se alguém soubesse, contasse onde ele estava.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.