Hebreus 11

Tzotzil Huixtan NT (TZO_HUI) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Ja' hech yabtel ti xch'unojel co'ntontique. Ti jch'untic ti chc'ot ti pasel ti c'utic ta to jmalatique. Ti jch'untic ti chquich'tic ti c'utic mu to chquiltique.
1 A fé é o fundamento da esperança, é uma certeza a respeito do que não se vê.
2 Ti jch'unojeletic ti vo'onee ti sventa xch'unojel yo'ntonic ti lec sc'opilalique.
2 Foi ela que fez a glória dos nossos, antepassados.
3 Yu'un oy xch'unojel co'ntontic, ti jna'tic ti ja' smantal Dios ti imeltsaj scotol ti c'utic oye. Ja' no'ox ti jna'tic ti jq'ueltic. Mu jna'tic bu ital.
3 Pela fé reconhecemos que o mundo foi formado pela palavra de Deus e que as coisas visíveis se originaram do invisível.
4 Yu'un oy xch'unojel yo'nton ti Abele, hech yu'un más lec ti smoton Diose ti laj yac'bee. Ja'uc ti Caine mu lecuc ti motonile ti laj yac'be ti Diose. Hech toj yo'nton i'ilat yu'un ti Diose ti Abele, hech itsacbat yu'un ti Diose ti smoton ti laj yac'bee. Ja'uc ti Caine muc stsacbat. Hech yu'un manchuc mi chamen xa ti Abele, ta to xc'opoj ya'yel yu'un oy xch'unojel yo'nton.
4 Pela fé Abel ofereceu a Deus um sacrifício bem superior ao de Caim, e mereceu ser chamado justo, porque Deus aceitou as suas ofertas. Graças a ela é que, apesar de sua morte, ele ainda fala.
5 Yu'un oy xch'unojel yo'nton ti Enoque, muc xvay ti sbec'tale. Cuxul i'ic'at batel ti vinajel. Muc xtaat ti sa'el yu'un i'ic'at batel yu'un ti Diose. C'alal mu to ch-ic'ate, hech sc'opilal ti lec ono'ox yo'nton Dios yu'un.
5 Pela fé Henoc foi arrebatado, sem ter conhecido a morte: e não foi achado, porquanto Deus o arrebatou; mas a Escritura diz que, antes de ser arrebatado, ele tinha agradado a Deus {Gn 5,24}.
6 Yu'un ti much'u mu'yuc xch'unojel yo'ntone, mu lecuc ch-ilat yu'un ti Diose. Yu'un scotol ti much'u chnopejic tal ti stojol ti Diose, persa xch'unoj ti cuxul ti Diose. Persa xch'unoj uc ti tsta ti Diose yu'un ti yac'oj sba tsa'e.
6 Ora, sem fé é impossível agradar a Deus, pois para se achegar a ele é necessário que se creia primeiro que ele existe e que recompensa os que o procuram.
7 Yu'un oy xch'unojel yo'nton ti Noee, laj smeltsan jun barco yo' bu icol xchi'uc sjunul sna. Yu'un i'ac'bat sna' yu'un ti Diose ti chtal ti castigoe. Mu to tsq'uel stuc. Yu'un ti laj xch'un ti c'u che'el i'albat yu'un ti Diose hech itabat smulic scotol ti xchi'iltaque. Hech toj yo'nton i'ilat yu'un ti Diose yu'un ti oy xch'unojel yo'ntone.
7 Pela fé na palavra de Deus, Noé foi avisado a respeito de acontecimentos imprevisíveis; cheio de santo temor, construiu a arca para salvar a sua família. Pela fé ele condenou o mundo e se tornou o herdeiro da justificação mediante a fé.
8 Yu'un oy xch'unojel yo'nton ti Abrahame, laj xch'un ti i'ic'at loq'uel ti slumal. Iloc' batel ti slumal, ibat ti yan balumil ti i'albat ti ch-ac'bat sventain xchi'uc snich'on xchi'uc yelnich'nabtac. Ti c'alal iloc' batele, mu laj sna' bu to oy.
8 Foi pela fé que Abraão, obedecendo ao apelo divino, partiu para uma terra que devia receber em herança. E partiu não sabendo para onde ia.
9 Yu'un oy xch'unojel yo'nton ti Abrahame, hech yu'un c'alal inaqui ti balumil ti i'ac'bat sventaine, muc xch'un ti ja' mero slumal o. Ja' no'ox nailnucul laj snain ti Abrahame. Hech laj spas uc ti snich'one, ja' ti Isaaque, xchi'uc ti yelnich'one, ja' ti Jacobe, c'alal hech laj yich'ic comel ti balumile.
9 Foi pela fé que ele habitou na terra prometida, como em terra estrangeira, habitando aí em tendas com Isaac e Jacó, co-herdeiros da mesma promessa.
10 Yu'un ti Abrahame laj xch'un ti te chc'o nacluc o ti muc'ta jteclum ti mu xlaje te ti vinajel ti stuc smeltsanoj ti Diose.
10 Porque tinha a esperança fixa na cidade assentada sobre os fundamentos {eternos}, cujo arquiteto e construtor é Deus.
11 Ti Sarae mi junuc vuelta muc x'alaj. Yu'un oy xch'unojel yo'nton, hech laj sta yol manchuc mi ech'em xa yorail ti ch-alaje. Yu'un laj xch'un ti chc'ot ti pasel ti sc'op ti Diose hech chaj c'u che'el i'albat ti jbaele.
11 Foi pela fé que a própria Sara cobrou o vigor de conceber, apesar de sua idade avançada, porque acreditou na fidelidade daquele que lhe havia prometido.
12 Hech yu'un ti sventa ti jun vinic ti chamen xa sbec'tal ya'yel yu'un mu xa xnich'naj, hech yepal yelnich'nab i'an hech chaj c'u che'el ti c'analetique, hech chaj c'u che'el ti hi'tic ti ti'nab ti mu stac' atele.
12 Assim, de um só homem quase morto nasceu uma posteridade tão numerosa como as estrelas do céu e inumerável como os grãos de areia da praia do mar.
13 Scotol ti jayvo'ic ti oy sc'opilal li'to oy xch'unojel yo'ntonic c'alal ichamic. C'alal ichamique, mu to ch-ac'batic ti c'usi albil sc'opilale. Po'ot xa chc'o yich'ic laj ya'yic. Nichim no'ox yo'ntonic yu'un. Jamal laj yalic ti ma'uc mero slumalic li' ti balumile.
13 Foi na fé que todos {nossos pais} morreram. Embora sem atingir o que lhes tinha sido prometido, viram-no e o saudaram de longe, confessando que eram só estrangeiros e peregrinos sobre a terra {Gn 23,4}.
14 Ti much'utic hech chalique, jamal chaq'uic ti na'el ti chbatic ti bu mero slumalique.
14 Dizendo isto, declaravam que buscavam uma pátria.
15 Ti ja'uc sc'opilal ti balumil ti bu iloq'uic talele, xu' isutic batel ti hechuque.
15 E se se referissem àquela donde saíram, ocasião teriam de tornar a ela...
16 Ja' laj sc'anic ti balumil ti jelaven yutsile, ja' ti vinajele. Hech yu'un mu xq'uexav ti Diose yu'un hech sbi: “Dios yu'un Abraham, yu'un Isaac, yu'un Jacob”, xchi sc'opilal. Yu'un smeltsanoj xa ti Diose ti muc'ta jteclum ti bu chnaquiic yu'une.
16 Mas não. Eles aspiravam a uma pátria melhor, isto é, à celestial. Por isso, Deus não se dedigna de ser chamado o seu Deus; de fato, ele lhes preparou uma cidade.
17 Yu'un oy xch'unojel yo'nton ti Abrahame, hech yu'un c'alal ipasbat proval yo'nton yu'un ti Diose, laj yac'be sventa smoton Dios ti snich'one, ja' ti Isaaque. Ti Abrahame hech albil ono'ox yu'un ti Diose: “Ti sventa ti Isaaque hech chlic p'oluc avelnich'on”, ti x'utate. Manchuc mi hech albil, laj yac'be sventa smoton Dios ti jun no'ox snich'one.
17 Foi pela sua fé que Abraão, submetido à prova, ofereceu Isaac, seu único filho,
18 — ausente —
18 depois de ter recebido a promessa e ouvido as palavras: Uma posteridade com o teu nome te será dada em Isaac {Gn 21,12}.
19 Xch'unoj ti Abrahame ti jelaven sp'ijil ti Diose, ti xu' chcha'cuses ti ánimaetique. Hech ic'ot ti pasel ya'yel. Icham ya'yel ti snich'one. Icha'cusesbat sut tal ya'yel.
19 Estava ciente de que Deus é poderoso até para ressuscitar alguém dentre os mortos. Assim, ele conseguiu que seu filho lhe fosse devolvido. E isso é um ensinamento para nós!
20 Yu'un oy xch'unojel yo'nton ti Isaaque hech laj yac'be bendición ti Jacobe xchi'uc ti Esaue. Laj yalbe sc'opilalic ti c'u che'el chbatic jujun.
20 Foi inspirado pela fé que Isaac deu a Jacó e a Esaú uma bênção em vista de acontecimentos futuros.
21 Yu'un oy xch'unojel yo'nton ti Jacobe, hech c'alal po'ot xa chcham, laj yac'be bendición ti cha'vo' xnich'nab ti Josee. Te va'al yicoj sjol snabte' ilequilc'opoj yu'un ti Diose.
21 Foi pela fé que Jacó, estando para morrer, abençoou cada um dos filhos de José e venerou a extremidade do seu bastão.
22 Yu'un oy xch'unojel yo'nton ti Josee hech c'alal po'ot xa chcham, laj yal ti c'u x'elan chloq'uic batel ti slumal Egipto ti xchi'iltaque, ja' ti co'ol yelnich'nab ti Israel xchi'uque. Ja' laj yal comel mantal ti ac'o cuchbatuc batel ti sbaquele ti c'alal chloq'uic batel scotol ti xchi'iltaque.
22 Foi pela fé que José, quando estava para morrer, fez menção da partida dos filhos de Israel e dispôs a respeito dos seus despojos.
23 Yu'un oy xch'unojel yo'ntonic ti stot sme' ti Moisese, hech c'alal i'an ti Moisese, muc xi'ic, muc spasbeic ti muc' ti smantal ti totil ajvalile. Laj snaq'uic oxib u ti olole yu'un laj yilic ti t'ujum ti olole.
23 Foi pela fé que os pais de Moisés, vendo nele uma criança encantadora, o esconderam durante três meses e não temeram o edito real.
24 C'alal laj sta xch'iel ti Moisese, yu'un oy xch'unojel yo'nton, hech muc sc'an ti ja' sme' chc'ot o ti stseb ti Faraone.
24 Foi pela fé que Moisés, uma vez crescido, renunciou a ser tido como filho da filha do faraó,
25 Yutsil yo'nton ba xchi'in ti ilbajinel ti xchi'iltaque, yu'un ja' co'ol t'ujbilic yu'un ti Diose xchi'uc ti xchi'iltaque. Muc sc'an sc'upin c'utic sventa mulil ti j'oc' no'ox lec chca'itique.
25 preferindo participar da sorte infeliz do povo de Deus, a fruir dos prazeres culpáveis e passageiros.
26 Laj xch'un ti ja' sc'ulejal chc'ot mi chcuch yu'un vocol hech chaj c'u che'el chcuch yu'un ti Cristoe. Hech yu'un muc sc'upimbe sc'ulejal ti egiptoetique yu'un laj sna' ti chc'o ac'batuc stojol yabtel yu'un ti Diose ti yan c'ac'al.
26 Com os olhos fixos na recompensa, considerava os ultrajes por amor de Cristo como um bem mais precioso que todos os tesouros dos egípcios.
27 Yu'un oy xch'unojel yo'nton hech iloc' batel ti slumal Egipto. Mu yu'unuc ja' ixi' yu'un ti totil ajvalile yu'un ti ch-ilintaate. Ja' oy stsatsal yo'nton yu'un sq'uelojbe sat ti Diose laj ya'i, ja' ti mu xquilbetic sate.
27 Foi pela fé que deixou o Egito, não temendo a cólera do rei, com tanta segurança como estivesse vendo o invisível.
28 Yu'un oy xch'unojel yo'nton ti Moisese, hech laj yalbe ti xchi'iltaque ti c'alal chtal xa ti ch'ul abate: “Milic acarneroic. Ti xch'ich'ele ja' chabon ti sti' ti anaique yu'un hech mu xismilbucutic ti sba col jnich'ontique”, xut. Ja' q'uin Pascua sbi ic'ot cu'untic.
28 Foi pela fé que mandou celebrar a Páscoa e aspergir {os portais} com sangue, para que o anjo exterminador dos primogênitos poupasse os dos filhos de Israel.
29 Yu'un oy xch'unojel yo'ntonic ti Moisese xchi'uc ti xchi'iltaque hech yu'un ijelavic batel ti o'lol nab, ja' ti Tsajal Nab sbie. Co'ol chaj c'u che'el taqui balumil laj ya'yic c'alal ixanavic ech'el ti o'lol nab. C'alal sc'an ch-ech'ic uc ti egiptoetique, te ichamic ti yut ho'.
29 Foi pela fé que os fez atravessar o mar Vermelho, como por terreno seco, ao passo que os egípcios que se atreveram a persegui-los foram afogados.
30 Yu'un oy xch'unojel yo'ntonic ti jchi'iltic ti vo'one hech yu'un ijin yal tal ti macte'ton yu'un ti Jericoe c'alal its'aqui yu'unic laj sjoyobtaic hucub c'ac'al.
30 Foi pela fé que desabaram as muralhas de Jericó, depois de rodeadas por sete dias.
31 Yu'un oy xch'unojel yo'nton ti jmulavil antse, ja' ti Raabe, hech muc xmilat ti c'alal imilat scotol ti xchi'iltaque ti mu xch'unojuque. Yu'un c'ux ti yo'nton ti jtatamoltic ti a sq'uelic ti balumile ti jbaele, ja' laj yic' ochel ti sna.
31 Foi pela fé que Raab, a meretriz, não pereceu com aqueles que resistiram, por ter dado asilo aos espias.
32 Ta yutsil chcal ti hech yepal laj calboxuque. Oy to yan ti muc xacalbeique. Ja' sc'opilal ti Gedeone, ti Baraque, ti Sansone, ti Jeftee, ti Davide, ti Samuele, xchi'uc ti yan j'alc'opetic yu'un ti Diose.
32 Que mais direi? Faltar-me-á o tempo, se falar de Gedeão, Barac, Sansão, Jefté, Davi, Samuel e dos profetas.
33 Yu'un oy xch'unojel yo'ntonic hech ihu' yu'unic laj stsal totil ajvaliletic, toj laj spasic mantal, laj yilic ti ic'ot ti pasel ti c'usi i'albatic yu'un ti Diose. Oy imac ye jti'vanej bolometic muc xti'at.
33 Graças à sua fé conquistaram reinos, praticaram a justiça, viram se realizar as promessas. Taparam bocas de leões,
34 Oy itic'atic ti muc'ta c'oc', muc xc'aq'uic yu'un. Oy icolic loq'uel muc yich' espada. Ti much'u mu'yuc yip x'elan i'ac'bat yip. Itsalvanic ti pleito. Laj snutsbeic batel ti yajsoldado ti yajcontraique.
34 extinguiram a violência do fogo, escaparam ao fio de espada, triunfaram de enfermidades, foram corajosos na guerra e puseram em debandada exércitos estrangeiros.
35 Oy antsetic icha'cusesbat yol ti chamen xae. Oy i'ech' svocolic i'ilbajinat xchi'uc ti sbec'talique asta ichamic. Muc sc'anic mi chcoltaatic yu'un ja' tsc'an chcha'cusesat sventa sbatel osil.
35 Devolveram vivos às suas mães os filhos mortos. Alguns foram torturados, por recusarem ser libertados, movidos pela esperança de uma ressurreição mais gloriosa.
36 Oy yantic uc laj sts'iquic labanel, laj yich'ic acial, ichucat, i'ochic ti chuquel.
36 Outros sofreram escárnio e açoites, cadeias e prisões.
37 Oy i'ac'batic ton hech ichamic, oy o'lol ituch'atic ti sierra. Oy ipasbatic proval yo'ntonic mi jamal chal ti xch'unoje, patil imilat ti espada. Oy mu'yuc sc'u'ic hech yu'un laj slapic snuculel carnero mi snuculel chivo. Me'onic ic'otic yu'un scoj ti ilbajinele, i'ech' svocolic, uts sbaic.
37 Foram apedrejados, massacrados, serrados ao meio, mortos a fio de espada. Andaram errantes, vestidos de pele de ovelha e de cabra, necessitados de tudo, perseguidos e maltratados,
38 Ja' mu xtun yo'ntonic ti yan crixchanoetique. Ja' lum lec yo'ntonic lume. Muc xnaquiic lec. Ixanavic batel ti xocol balumil, ti vitsetic. Laj snac' sbaic ti pujul ch'enetic.
38 homens de que o mundo não era digno! Refugiaram-se nas solidões das montanhas, nas cavernas e em antros subterrâneos.
39 Lec sc'opilalic scotolic yu'un oy xch'unojel yo'ntonic. Muc to xich'ic scotol ti c'utic albil sc'opilal ti ch-ac'batic yu'un ti Diose.
39 E, no entanto, todos estes mártires da fé não conheceram a realização das promessas!
40 Yu'un vo'one xchapanoj ti Diose ti jelaven yutsil ti co'ol chc'o quich'tic jcotoltic xchi'uc. Yu'un ma'uc no'ox sc'opilal stuquic. Yu'un tsta yorail tsts'aqui ti co'ol chquich'tic jcotoltic xchi'uc.
40 Porque Deus, que tinha para nós uma sorte melhor, não quis que eles chegassem sem nós à perfeição {da felicidade}.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Hebreus 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.