Atos 11
Tzotzil Huixtan NT (TZO_HUI) vs NTLH
1 Ti jcholc'opetique xchi'uc ti quermanotique ti te oyic ti Judeae, laj ya'yic uc ti laj xa xch'umbeic sc'op Dios ti jchi'iltique, ho'ucutic ti co'ol yanlum vinicucutic xchi'uque.
1 Os apóstolos e os outros seguidores de Jesus em toda a região da Judeia souberam que os não judeus também haviam recebido a palavra de Deus.
2 Hech yu'un ti c'alal imu batel ti Jerusalén ti Pedroe, laj stsac sbaic ti c'op xchi'uc ti Pedroe xchi'uc ti much'utic chch'unic ti persa chich'ic circuncisión uc ti much'utic chch'umbeic sc'op ti Cajvaltique.
2 Quando Pedro voltou para Jerusalém, aqueles que queriam que os não judeus fossem circuncidados o criticaram,
3 Hech i'albat ti Pedroe: ―¿C'u yu'un a ac'opon ti much'utic mu yich'ojuc circuncisión? ¿C'u yu'un co'ol a ve'an xchi'uc? ―x'utat ti Pedroe.
3 dizendo: — Você ficou hospedado na casa de homens que não são circuncidados e até tomou refeições com eles!
4 Hech yu'un ti Pedroe xmelmun lic xchol scotol ti c'utic ic'ot ti pasele. Hech laj yalbe:
4 Então Pedro deu um relatório completo de tudo o que havia acontecido, desde o começo. Ele disse:
5 ―C'alal te oyun ti jteclum Jope sbi, c'alal cac'oj jba ti jc'opon Dios, oy c'usi iyal tal ti vinajel laj yac'bun quil ti Diose. Jun to muc'ta poq'uil x'elan. Tsacbil ti xchanibal xchiquin iyal tal ti vinajel. Ihul ti jtojol.
5 — Eu estava na cidade de Jope e lá, enquanto estava orando, tive uma visão. Vi uma coisa parecida com um grande lençol, que baixou do céu, amarrado pelas quatro pontas, e parou perto de mim.
6 C'alal laj jq'uel ti yut, te tiq'uil laj quil ep ti tos ti c'usi xcotetic ti lume xchi'uc chonetic xchi'uc mutetic.
6 Eu olhei para dentro daquilo com atenção e vi animais domésticos, animais selvagens, animais que se arrastam pelo chão e aves.
7 Laj ca'i oy much'u chisc'oponun: “Va'lan, Pedro, milo ati'”, xiyutun.
7 Depois ouvi uma voz, que me dizia: “Pedro, levante-se! Mate e coma!”
8 “Hu'u, Cajval”, xichi. “Mi jutuc mu jti' ti bu mu stac' jti'tutic ti avalojbuntutique”, xcut.
8 Eu respondi: “Isso não, Senhor! Eu nunca comi nenhuma coisa que a lei considera suja ou impura !”
9 Yan vuelta c'alal ti vinajel laj sc'oponun: “Mu me xap'aj ti c'alal hech chacac'bot”, xiyutun.
9 Então a voz falou de novo do céu: “Não chame de impuro aquilo que Deus purificou.”
10 Oxib vuelta ti hech laj yalbune. Patil i'ich'at muel ti vinajel ti muc'ta poq'uile. Hech laj yac'bun quil ti Diose.
10 Isso aconteceu três vezes, e depois tudo aquilo voltou para o céu.
11 Ja' hech yorail ihul oxvo' yanlum viniquetic ti na yo' bu oyune. Talemic ti Cesarea. Itacatic talel yu'un tal yic'un batel.
11 Justamente naquela hora três homens que tinham sido mandados de Cesareia para me buscar chegaram à casa onde eu estava hospedado.
12 Laj yalbun ti Ch'ul Espíritue ti jun co'nton ti jchi'in batel ti viniquetique. Hech laj jchi'in batel xchi'uc ti vacvo' quermanotic li'to. Hech nic'otutic ti sna ti vinique ti nistacun ti iq'uele.
12 E o Espírito de Deus me disse que fosse com eles, sem duvidar. Estes seis irmãos da cidade de Jope também foram comigo, e todos nós entramos na casa de Cornélio.
13 Hech yu'un ti vinique lic xcholbun ca'itutic ti i'ac'bat yil ch'ul abat yu'un ti Diose. Va'al ti stojol laj yil c'alal te oy ti yut sna. Hech i'albat yu'un ti ch'ul abate: “Taco batel avabat. Ac'o ba yic' tal ti Jope jun vinic, Simón sbi, ja' ti Pedro x'utate.
13 Então ele nos contou como viu na casa dele um anjo, em pé, que lhe disse: “Mande alguém a Jope para buscar Simão, que também é chamado de Pedro.
14 Chtal xcholbot ava'i c'u che'el chacol ho'ot xchi'uc sjunul ana. Hech laj yalbun”, xchi ti vinique.
14 Ele vai dizer como você e toda a sua família podem ser salvos.”
15 Hech yu'un c'alal lic jc'opon, hul ochuc ti yo'ntonic ti Ch'ul Espíritue hech chaj c'u che'el ti jbael hul ochuc ti co'ntontic ti ho'ucutique.
15 E Pedro continuou: — Quando comecei a falar, o Espírito Santo veio sobre eles, como tinha vindo sobre nós no princípio.
16 Hech lic t'abuc ti co'nton ti hech ono'ox laj yalbuntutic comel ti Cajvaltique: “Laj yac'boxuc avich'ic ho' ti Juane. Po'ot xa chacac'boxuc avich'ic ti Ch'ul Espíritue ti ho'one”, xiyutuntutic comel ti Jesuse.
16 Aí eu lembrei que o Senhor Jesus tinha dito: “É verdade que João batizou com água, mas vocês serão batizados com o Espírito Santo.”
17 Ti yanlum crixchanoetique ti te stsoboj sbaique ja' i'ac'bat xa yich'ic ti Espíritu yu'un ti Diose hech chaj c'u che'el laj yac'bucutic ti ho'ucutique ti c'alal laj jch'umbetic sc'op ti Cajvaltic Jesucristoe. Hech yu'un ¡bu c'amba jcontrain ti Diose ti ho'one! ―xchi ti Pedroe.
17 De fato, os não judeus receberam de Deus o mesmo dom que nós recebemos quando cremos no Senhor Jesus Cristo. E quem era eu para ir contra Deus?
18 C'alal laj ya'yic ti much'utic toyol yo'ntonic yu'un ti circuncisione ti hech laj yal ti Pedroe, ja'to ilaj yo'ntonic. Ilequilc'opojic yu'un ti Diose. Hech laj yalic: ―Yu'un tsc'an ti Diose tsutesbe yo'ntonic uc ti yanlum crixchanoetique yu'un hech chcuxiic uc sbatel osil ―xchiic.
18 Quando ouviram isso, eles ficaram sem ter o que dizer e louvaram a Deus, dizendo: — Então Deus deu também aos não judeus a oportunidade de se arrependerem e ganharem a vida eterna!
19 Ti jch'unojeletique ti puquemic batel ti scoj ti ilbajinel ilic ti sventa ti Estebane, ibatic c'alal ti balumil Fenicia xchi'uc ti balumil Chipre xchi'uc ti jteclum Antioquía. C'alal ixanavic batel, laj xcholic ti sc'op Diose. Muc xalbe ti jchi'iltique ti co'ol yanlum vinicucutic xchi'uque. Ja' no'ox laj xcholbe ti xchi'iltaque, ti co'ol judioetic xchi'uque.
19 Os seguidores de Jesus foram espalhados pela perseguição que havia começado com a morte de Estêvão. Alguns foram até a região da Fenícia, a ilha de Chipre e a cidade de Antioquia e anunciavam a palavra de Deus somente aos judeus.
20 Oy jch'unojeletic talemic ti Chipre xchi'uc ti Cirene ti te ic'otic ti jteclum Antioquía. Te laj staic jchi'iltic ti co'ol yanlum vinicucutic xchi'uque. Laj xcholbe ya'yic uc ti lequil ach' c'ope, ja' ti sc'opilal ti Cajvaltic Jesuse.
20 Mas outros, que eram de Chipre e da cidade de Cirene, foram até Antioquia e falaram também aos não judeus, anunciando a eles a boa notícia a respeito do Senhor Jesus.
21 Ti sventa yip ti Cajvaltique ihu' yu'unic. Hech ep ti much'utic laj scomesic ti c'utic xch'unojic ono'oxe. Laj xch'unic ti ja' Jcoltavanej yu'unic ti Cajvaltique.
21 O poder do Senhor estava com eles, e muitas pessoas creram e se converteram ao Senhor.
22 Ipuc sc'opilalic. Laj ya'yic ti jch'unojeletique ti te nacajtic ti Jerusalene. Hech yu'un laj staquic batel ti Antioquía ti Bernabee.
22 Essas notícias chegaram à igreja de Jerusalém, que resolveu mandar Barnabé para Antioquia.
23 C'alal ic'ot ti Antioquía ti Bernabee, nichim no'ox yo'nton c'alal laj yil ti ac'bilic xa xch'unojel yo'ntonic yu'un ti Diose. Hech lec laj staq'ui: ―J'ech'eluc junuc me avo'ntonic ti stojol ti Cajvaltique acotolic ―xut.
23 Quando chegou lá e viu como Deus tinha abençoado aquela gente, Barnabé ficou muito alegre. E animou todos a continuarem fiéis ao Senhor, de todo o coração.
24 Lec vinic ti Bernabee. Nojem ti yo'nton ti Ch'ul Espíritue. Oy lec xch'unojel yo'nton. Hech yu'un ep ti much'u yan laj xch'umbeic sc'op ti Cajvaltique.
24 Barnabé era um homem bom, cheio do Espírito Santo e de fé. E muitos se converteram ao Senhor.
25 Patil ibat ti jteclum Tarso ti Bernabee. Te ba sa' ti Sauloe.
25 Depois Barnabé foi até a cidade de Tarso a fim de buscar Saulo.
26 C'alal c'ot sta, laj yic' talel yu'un chchi'in te ti Antioquía. Jun habil laj xchi'inic ti jch'unojeletique te ti Antioquía. Ep ti much'utic laj xchanubtasic. Te ti Antioquía i'ac'bat sbiic unen cristoetic ti jch'unojeletique. Ja' primero ti hech ic'ot ti pasel ti hech i'albat sbiique.
26 Quando o encontrou, ele o levou para Antioquia. Eles se reuniram durante um ano com a gente daquela igreja e ensinaram muitas pessoas. Foi em Antioquia que, pela primeira vez, os seguidores de Jesus foram chamados de cristãos.
27 Ja' yorail ic'otic ti Antioquía j'alc'opetic yu'un ti Diose. Ja' italic ti Jerusalén.
27 Naquele tempo alguns profetas foram de Jerusalém para Antioquia.
28 Oy jun Agabo sbi. Ti sventa ti Ch'ul Espíritue laj yal ti tsots chtal vi'nal ti scotol balumil. Ja' hech yorail ic'ot ti pasel ti ital vi'nal ti c'alal ochem ti totil ajvalil te ti Roma ti Claudioe.
28 Um deles, chamado Ágabo, levantou-se e, pelo poder do Espírito Santo, anunciou: — Haverá uma grande falta de alimentos no mundo inteiro. Isso aconteceu quando Cláudio era o Imperador romano.
29 Hech yu'un ti jch'unojeletique te ti Antioquía laj xchapanic ti tscajtacbe batel staq'uin ti quermanotique ti te oyic ti Judeae ti c'alal mu to chtal ti vi'nal yu'un hech oy sve'elic c'alal chtal ti vi'nale. Jujun ac'o yaq'uic c'u che'el xu' yu'unic.
29 Então os cristãos resolveram mandar ajuda aos irmãos que moravam na região da Judeia, e cada um deu de acordo com o que tinha.
30 C'alal laj xa stsobic ti taq'uine, hech lic xch'amumbeic sc'ob ti Bernabee xchi'uc ti Sauloe yu'un chba yac'beic comel ti ancianoetique ti te oyic ti Jerusalene.
30 E mandaram o dinheiro por meio de Barnabé e Saulo, para que eles o entregassem aos presbíteros da igreja.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.