Lucas 6
Hua̱ xasa̱sti talacca̱xlan quinTla̱tican Jesucristo (TOSNT) vs VC
1 Maktum quilhtamacú̱, sábado xuani̱t, acxni̱ pacs judíos xjaxko̱y, Jesús xti̱yapuntaxtuma̱ anta̱ni̱ luhua tla̱n xchancani̱t trigo, hua̱mpi̱ xli̱ma̱kalhtahuáka̱t tzucuko̱lh puxti̱lhako̱y xatahuacat trigo, xlakpakxko̱y, chu̱ xuani̱niko̱y xatalhtzi.
1 Em dia de sábado, Jesus atravessava umas plantações; seus discípulos iam colhendo espigas {de trigo}, as debulhavam na mão e comiam.
2 Makapitzi̱n fariseos ucxilhko̱lh, chu̱ chuná̱ kalhasquinko̱lh:
2 Alguns dos fariseus lhes diziam: Por que fazeis o que não é permitido no sábado?
3 Jesús kalhti̱ko̱lh:
3 Jesus respondeu: Acaso não tendes lido o que fez Davi, quando teve fome, ele e os seus companheiros;
4 xlá̱ tánu̱lh c-xtemplo Dios, chu̱ tiyako̱lh xatasiculana̱tlahu caxtala̱nchu̱, chu̱ pu̱tum ta̱huako̱lh compañeros ma̱squi yama̱ caxtala̱nchu̱ ni̱ xli̱huatcán xuani̱t sa̱mpi̱ xma̱n hua̱ pa̱lijni̱ xmini̱niko̱y nahuako̱y.
4 como entrou na casa de Deus e tomou os pães da proposição e deles comeu e deu de comer aos seus companheiros, se bem que só aos sacerdotes era permitido comê-los?
5 Jesús chuná̱ huanipalako̱lh yama̱ chixcuhuí̱n:
5 E ajuntou: O Filho do Homem é senhor também do sábado.
6 Ni̱ li̱maka̱s li̱tum lakcha̱mpá̱ yama̱ quilhtamacu̱ sábado acxni̱ xli̱huancán pala tí̱ nascuja, Jesús tanu̱chá̱ c-aktum xpu̱kalhtahuakacan judíos, antá̱ xlá̱ tzúculh li̱akchihui̱nán xtachihui̱n Dios. Na̱ antá̱ xtanu̱ma̱ cha̱tum chixcú̱ hua̱nti̱ csca̱cniko̱ni̱t c-xpakstacat xmacán.
6 Em outro dia de sábado, Jesus entrou na sinagoga e ensinava. Achava-se ali um homem que tinha a mão direita seca.
7 Hua̱mpi̱ na̱ antá̱ xtanu̱ma̱kó̱ makapitzi̱n fariseos, xa̱hua̱ laktzokni̱naní̱n, xlacán xmakskalama̱kó̱ Jesús laqui̱mpi̱ naucxilhko̱y pala nama̱pacsay yama̱ chixcú̱ acxni̱ xli̱huancán pala ti̱ nascuja, chu̱ laqui̱mpi̱ chuná̱ huij nahuán hua̱ntu̱ nali̱sta̱huako̱y.
7 Ora, os escribas e os fariseus observavam Jesus para ver se ele curaria no dia de sábado. Eles teriam então pretexto para acusá-lo.
8 Hua̱mpi̱ xcatzi̱y xlá̱ hua̱ntu̱ xlacán xlacapa̱stacma̱kó̱, pus huá̱ xpalacata̱ chuná̱ li̱huánilh yama̱ hua̱nti̱ csca̱cniko̱ni̱t xmacán:
8 Mas Jesus conhecia os pensamentos deles e disse ao homem que tinha a mão seca: Levanta-te e põe-te em pé, aqui no meio. Ele se levantou e ficou em pé.
9 Jesús chuná̱ huaniko̱lh makapitzi̱n chixcuhuí̱n:
9 Disse-lhes Jesus: Pergunto-vos se no sábado é permitido fazer o bem ou o mal; salvar a vida, ou deixá-la perecer.
10 Jesús cacs lacaucxilhko̱lh pu̱tum hua̱nti̱ antá̱ xtanu̱ma̱kó̱ c-pu̱kalhtahuaka, chu̱ a̱li̱sta̱lh chuná̱ huánilh yama̱ chixcú:
10 E relanceando os olhos sobre todos, disse ao homem: Estende tua mão. Ele a estendeu, e foi-lhe restabelecida a mão.
11 Hua̱mpi̱ yama̱ chixcuhuí̱n ni̱ ma̱tla̱ni̱ko̱lh, chu̱ luhua tla̱n si̱tzi̱ko̱lh, chu̱ tzucuko̱lh la̱li̱xakatli̱ko̱y xatú̱ cahuá̱ tla̱n natlahuaniko̱y Jesús.
11 Mas eles encheram-se de furor e indagavam uns aos outros o que fariam a Jesus.
12 Ni̱ maka̱s li̱tum maktum Jesús álh c-aktum ka̱stí̱n laqui̱mpi̱ antá̱ natlahuay oración, chu̱ tantascaca̱ antá̱ xakatli̱láca̱lh Dios la̱ntla̱ tláhualh xoración.
12 Naqueles dias, Jesus retirou-se a uma montanha para rezar, e passou aí toda a noite orando a Deus.
13 Acxni̱ ca̱xkakako̱lh, Jesús tasaniko̱lh calakminko̱lh pu̱tum hua̱nti̱ csta̱lanima̱kó̱, chu̱ acxni̱ pu̱tum minko̱lh antá̱ xlá̱ lacsacko̱lh kalhacu̱tuy hua̱nti̱ li̱ma̱pa̱cuhui̱ko̱lh xapóstoles usu xtalakacha̱ní̱n.
13 Ao amanhecer, chamou os seus discípulos e escolheu doze dentre eles que chamou de apóstolos:
14 Yama̱ kalhacu̱tuy apóstoles hua̱nti̱ xlá̱ li̱lhca̱ko̱lh, chuná̱ xuaniko̱cán: Simón hua̱nti̱ Jesús li̱ma̱pa̱cúhui̱lh Pedro; Andrés xta̱la Simón; Santiago, chu̱ Juan; Felipe, xa̱hua̱ Bartolomé;
14 Simão, a quem deu o sobrenome de Pedro; André, seu irmão; Tiago, João, Filipe, Bartolomeu,
15 Mateo, chu̱ Tomás; Santiago xkahuasa Alfeo; Simón hua̱nti̱ xta̱tapaksi̱ko̱y makapitzi̱n chixcuhuí̱n xuaniko̱cán Cananistas;
15 Mateus, Tomé, Tiago, filho de Alfeu; Simão, chamado Zelador;
16 Judas hua̱nti̱ xta̱la Santiago; chu̱ a̱cha̱tum Judas Iscariote hua̱nti̱ a̱li̱sta̱lh macamá̱sta̱lh Quimpu̱chinacan Jesús.
16 Judas, irmão de Tiago; e Judas Iscariotes, aquele que foi o traidor.
17 Acxni̱ Jesús takalhaju̱tahuilachi c-ka̱stí̱n, pu̱tum ta̱minko̱lh xli̱ma̱kalhtahuáka̱t c-aktum pu̱scan, hua̱mpi̱ li̱lhu̱hua tachixcuhuí̱tit cani̱huá̱ xalaní̱n antá̱ xminko̱ni̱t: makapitzí̱n xala c-Judea, xala c-Jerusalén, xa̱hua̱ hua̱nti̱ lahuilakó̱ c-xquilhtu̱n ta̱kaya̱huaná c-tíyat hua̱ntu̱ xuaniko̱cán Tiro, chu̱ Sidón. Pacs yuma̱ li̱lhu̱hua̱ caj xminko̱ni̱t kaxmatniko̱y xtachihuí̱n, chu̱ xa̱huachí̱ laqui̱mpi̱ nama̱pacsanicán xtajatatcán.
17 Descendo com eles, parou numa planície. Aí se achava um grande número de seus discípulos e uma grande multidão de pessoas vindas da Judéia, de Jerusalém, da região marítima, de Tiro e Sidônia, que tinham vindo para ouvi-lo e ser curadas das suas enfermidades.
18 Jesús na̱ xma̱pacsako̱y xli̱pacs hua̱nti̱ xpa̱laktaju̱ko̱ni̱t akskahuiní.
18 E os que eram atormentados dos espíritos imundos ficavam livres.
19 Hua̱mpi̱ na̱ chuna li̱tum pi̱ Jesús xkalhi̱y li̱tlihuaka c-xmacni, xli̱pacs c-xamaniputunko̱y c-lháka̱t, chu̱ caxati̱cahuá̱ ti̱ macxamako̱lh, pacs pacsko̱lh.
19 Todo o povo procurava tocá-lo, pois saía dele uma força que os curava a todos.
20 A̱li̱sta̱lh Jesús cacs lacaucxilhko̱lh anta̱ni̱ xuilakó̱ xli̱ma̱kalhtahuáka̱t, chu̱ chuná̱ huaniko̱lh:
20 Então ele ergueu os olhos para os seus discípulos e disse: Bem-aventurados vós que sois pobres, porque vosso é o Reino de Deus!
21 “Luhua li̱pa̱xuhu caca̱makcatzi̱cántit huixín hua̱nti̱ la̱nchú̱ tzincstamakampá̱tit, sa̱mpi̱ namín quilhtamacú̱ acxni̱ huixín tla̱n nakalhkasá̱tit.
21 Bem-aventurados vós que agora tendes fome, porque sereis fartos! Bem-aventurados vós que agora chorais, porque vos alegrareis!
22 “Luhua li̱pa̱xuhu caca̱makcatzi̱cántit huixín acxni̱ naca̱si̱tzi̱nicaná̱tit, acxni̱ cala̱hua̱ naca̱huanicaná̱tit, chu̱ naca̱lakmakancaná̱tit, chu̱ naca̱xcajnicaná̱tit acxni̱ naca̱lakmakanko̱yá̱n, chu̱ acxni̱ naxcajnicán mintucuhuinicán xta̱chuná̱ pala ni̱tla̱n chixcuhuí̱n huixín caj xpa̱lacata quili̱pa̱huaná̱tit quit, Xatalacsacni Chixcú.
22 Bem-aventurados sereis quando os homens vos odiarem, vos expulsarem, vos ultrajarem, e quando repelirem o vosso nome como infame por causa do Filho do Homem!
23 Huixín luhua capa̱xuhuátit yama̱ quilhtamacú̱ acxni̱ chuná̱ naca̱tlahuacaná̱tit, chu̱ ni̱ cali̱puhuántit, sa̱mpi̱ c-akapú̱n huixín naca̱ma̱skahui̱caná̱tit; pus luhua caj calacapa̱stáctit pi̱ na̱ chuná̱ xalakmaka̱n xquilhtzucutcán tlahuaniko̱lh profetas.
23 Alegrai-vos naquele dia e exultai, porque grande é o vosso galardão no céu. Era assim que os pais deles tratavam os profetas.
24 “Hua̱mpi̱ koxutaní̱n huixín ma̱tamacu̱naní̱n hua̱nti̱ huata huá̱ putzako̱y la̱ntla̱ nali̱pa̱xuhuako̱y xtumi̱ncán u̱nú̱ ca̱tuxá̱huat sa̱mpi̱ caj antiyá̱ naqui̱ta̱yay mintapa̱xuhua̱ncán.
24 Mas ai de vós, ricos, porque tendes a vossa consolação!
25 “Koxutaní̱n huixín hua̱nti̱ la̱nchú̱ li̱pa̱xuhuayá̱tit pi̱ kalhkaspá̱tit, sa̱mpi̱ namín quilhtamacú̱ acxni̱ natzincsá̱tit.
25 Ai de vós, que estais fartos, porque vireis a ter fome! Ai de vós, que agora rides, porque gemereis e chorareis!
26 “Koxutaní̱n huixín hua̱nti̱ la̱nchú̱ lakatiyá̱tit pacs luhua lactla̱n chixcuhuí̱n naca̱li̱pu̱lhca̱caná̱tit acxni̱ ni̱ chuná̱ li̱taxtuyá̱tit, sa̱mpi̱ calacapa̱stáctit pi̱ hua̱nti̱ xalakmaka̱n minquilhtzucutcán na̱ chuná̱ xli̱pu̱lhca̱ko̱y yama̱ makapitzi̱n akskahuinani̱n profetas.
26 Ai de vós, quando vos louvarem os homens, porque assim faziam os pais deles aos falsos profetas!
27 “Xli̱pacs huixín hua̱nti̱ kaxpatpá̱tit quintachihuí̱n, pus luhua caakatá̱kstit hua̱ntu̱ nacca̱huaniyá̱n: Huixín luhua capa̱xqui̱kó̱tit hua̱nti̱ ca̱ta̱la̱tlahuayá̱n, tla̱n cacatzi̱nikó̱tit, ma̱squi hua̱nti̱ naca̱xcajniko̱yá̱n.
27 Digo-vos a vós que me ouvis: amai os vossos inimigos, fazei bem aos que vos odeiam,
28 Cama̱tzanka̱nanikó̱tit, chu̱ tapa̱xuhuá̱n caca̱xakatlí̱tit hua̱nti̱ cala̱huá̱ naca̱huaniyá̱n, chu̱ na̱ capa̱lacasquinkó̱tit c-mioración pi̱ Dios calakalhamanko̱lh yama̱ hua̱nti̱ naca̱li̱kalhakama̱nanko̱yá̱n.
28 abençoai os que vos maldizem e orai pelos que vos injuriam.
29 Lapi̱ tí̱ huix nalakxti̱kaxiyá̱n, ni̱ catamakapu̱spitni, huata xatlá̱n calakxti̱pinipala̱ mia̱lakxti̱tu̱ laqui̱mpi̱ nalakxti̱kaxipalayá̱n lapi̱ luhua chuná̱ puhuán. Chu̱ na̱ chuna li̱tum lapi̱ tí̱ namaklhti̱yá̱n mintamaknu, pus na̱ cama̱xqui̱ quilhtamacú̱ na̱ cale̱lh ma̱squi hua̱ mincamisa̱, ni̱ tilakcatzana.
29 Ao que te ferir numa face, oferece-lhe também a outra. E ao que te tirar a capa, não impeças de levar também a túnica.
30 Lapi̱ tú̱ nasquiniyá̱n cha̱tum, pus lapi̱ kalhi̱ya, cama̱xqui; chu̱ lapi̱ tí̱ namaklhti̱yá̱n hua̱ntu̱ milá, ni̱ cali̱huani.
30 Dá a todo o que te pedir; e ao que tomar o que é teu, não lho reclames.
31 Pus lacatancs cca̱huaniyá̱n pi̱ xli̱ankalhí̱n catlahuanikó̱tit li̱tlá̱n a̱makapitzí̱n xta̱chuná̱ la̱ntla huixín xlacasquíntit xca̱tlahuanikó̱n li̱tlá̱n.
31 O que quereis que os homens vos façam, fazei-o também a eles.
32 “Caquinca̱huanítit, lapi̱ huixín caj xma̱n huá̱ pa̱xqui̱ko̱yá̱tit hua̱nti̱ na̱ ca̱pa̱xqui̱ko̱yá̱n, ¿tú̱ chú̱ ya̱ li̱tlá̱n tlahuapá̱tit? Pus hasta ma̱squi hua̱nti̱ luhua lacli̱xcájnit xtapuhua̱ncán na̱ chuná̱ xlacán la̱ta̱lako̱y.
32 Se amais os que vos amam, que recompensa mereceis? Também os pecadores amam aqueles que os amam.
33 Usuchí̱ lapi̱ huixín caj xma̱n huá̱ tla̱n catzi̱niko̱yá̱tit hua̱nti̱ na̱ tla̱n ca̱catzi̱niyá̱n, ¿tú̱ ca̱cni̱ nali̱kalhi̱yá̱tit? Pus na̱ chuná̱ la̱ta̱lako̱y hua̱nti̱ luhua lacli̱xcájnit xtapuhua̱ncán.
33 E se fazeis bem aos que vos fazem bem, que recompensa mereceis? Pois o mesmo fazem também os pecadores.
34 Na̱ chuna li̱tum lapi̱ huixín xma̱n huá̱ ma̱sa̱cuani̱ko̱yá̱tit tumi̱n a̱má̱ hua̱nti̱ luhua catzi̱niyá̱tit pi̱ naca̱lakaxoko̱ni̱yá̱n, ¿tú̱ ca̱cni̱ nali̱kalhi̱yá̱tit? Pus na̱ chuná̱ xlacán la̱ma̱sa̱cuani̱ko̱y tumi̱n hua̱nti̱ luhua lacli̱xcájnit xtapuhua̱ncán, sa̱mpi̱ lacatancs catzi̱ko̱y pi̱ huí̱ tu̱ nama̱xqui̱ko̱cán a̱li̱sta̱lh.
34 Se emprestais àqueles de quem esperais receber, que recompensa mereceis? Também os pecadores emprestam aos pecadores, para receberem outro tanto.
35 Chí̱ hua̱mpi̱ capa̱xqui̱kó̱tit ma̱squi hua̱nti̱ luhua ca̱ta̱la̱tlahuayá̱n, chu̱ luhua tla̱n cacatzi̱nikó̱tit; chu̱ na̱ chuná̱ acxni̱ pala tú̱ nama̱sa̱cuani̱ko̱yá̱tit li̱ma̱xkaní̱n, ni̱ huá̱ calacapa̱stacnítit pala tú̱ luhua naca̱li̱xoko̱nanicaná̱tit. Pus chuná̱ huixín tla̱n namakamaklhti̱naná̱tit mintatlajancán c-akapú̱n, chu̱ Quintla̱tican Dios naca̱li̱pu̱lhca̱yá̱n la̱ xli̱ca̱na̱ xcamán. Sa̱mpi̱ Dios luhua tla̱n catzi̱niko̱y hasta ma̱squi hua̱nti̱ niucxni̱ pa̱xcatcatzi̱niko̱y hua̱ntu̱ xlá̱ ma̱xqui̱ko̱y, chu̱ na̱ chuná̱ hua̱nti̱ luhua lacli̱xcájnit xtapuhua̱ncán.
35 Pelo contrário, amai os vossos inimigos, fazei bem e emprestai, sem daí esperar nada. E grande será a vossa recompensa e sereis filhos do Altíssimo, porque ele é bom para com os ingratos e maus.
36 Pus na̱ chuná̱ huixín luhua tla̱n cacatzi̱nikó̱tit xli̱pacs tachixcuhuí̱tat, na̱ xta̱chuná̱ la̱ntla̱ Mintla̱tican Dios luhua tla̱n catzi̱niko̱y cati̱huá̱.
36 Sede misericordiosos, como também vosso Pai é misericordioso.
37 “Huixín ni̱ ankalhí̱n caputza̱nanítit xtala̱kalhí̱n a̱makapitzí̱n laqui̱mpi̱ tla̱n nali̱huaniko̱yá̱tit, laqui̱mpi̱ a̱li̱sta̱lh Dios na̱ ni̱ chuná̱ naca̱li̱putza̱naniyá̱n xli̱pacs hua̱ntu̱ tlahuani̱tántit mintala̱kalhi̱ncán, chu̱ na̱ chuná̱ chú̱ naca̱ma̱xoko̱ni̱yá̱n. Cala̱ma̱tzanka̱nanítit ni̱tlá̱n tu̱ la̱tlahuaniyá̱tit laqui̱mpi̱ Dios na̱ naca̱ma̱tzanka̱naniyá̱n mintala̱kalhi̱ncán.
37 Não julgueis, e não sereis julgados; não condeneis, e não sereis condenados; perdoai, e sereis perdoados;
38 Lapi̱ huí̱ cha̱tum tú̱ qui̱tzanka̱niy, chu̱ lapi̱ huix kalhi̱ya, pus cama̱xqui, chu̱ chuná̱ Dios na̱ naca̱ma̱xqui̱yá̱n hua̱ntu̱ huixín maclacasquiná̱tit. Xlá̱ tla̱n xatapu̱lhcá̱n naca̱pu̱ma̱xqui̱yá̱n hua̱ntu̱ tlanca mimpu̱xtokocán, tla̱n xatalhitjú̱n, na̱ xataxajni hasta natakalhmakán, chu̱ naca̱chiquiju̱niyá̱n, sa̱mpi̱ chuná̱ la̱ntla̱ xli̱lhu̱hua̱ nama̱xqui̱yá̱tit a̱makapitzí̱n acxni̱ tú̱ qui̱tzanka̱nima̱kó̱, Dios na̱ chuná̱ naca̱ma̱xqui̱yá̱n hua̱ntu̱ ca̱lakcha̱ná̱n.”
38 dai, e dar-se-vos-á. Colocar-vos-ão no regaço medida boa, cheia, recalcada e transbordante, porque, com a mesma medida com que medirdes, sereis medidos vós também.
39 A̱li̱sta̱lh Jesús li̱xakatli̱palako̱lh aktum talacapa̱stacni, chu̱ chuná̱ huaniko̱lh: “¿Lá̱ huixín puhuaná̱tit? ¿Pa̱ tla̱n cahuá̱ cha̱tum lakatzí̱n napakachipalé̱n cha̱tum xta̱lakatzí̱n? ¿Pi̱ ni̱ acxtum cahuá̱ catitantu̱huasko̱lh pu̱lhmá̱n pala naakchakxko̱y anta̱ni̱ ca̱li̱xcájnit?
39 Propôs-lhes também esta comparação: Pode acaso um cego guiar outro cego? Não cairão ambos na cova?
40 Na̱ chuna li̱tum, cha̱tum hua̱nti̱ kalhtahuakamajcú̱ ni̱ lay a̱tzinu̱ li̱huacá̱ kalhi̱y xli̱skalala ni̱ xahuá̱ hua̱nti̱ xma̱kalhtahuaka̱ná, ma̱squi luhua xli̱ca̱na̱ acxni̱ xlá̱ nakalhtahuakako̱y ma̱x na̱ chuná̱ nakalhi̱y xli̱skalala xta̱chuná̱ la̱ntla̱ xma̱kalhtahuaka̱ná.
40 O discípulo não é superior ao mestre; mas todo discípulo perfeito será como o seu mestre.
41 “¿Tú̱huan ucxilhniya̱ minta̱lá̱ palhma̱ tu̱ lacpi̱tanu̱ma̱, na̱ huata huix ni̱ tzinú̱ makcatzi̱ya̱ pala c-milakastapu̱ lacatanumá̱n tzinú̱ tlak tlanca palhma?
41 Por que vês tu o argueiro no olho de teu irmão e não reparas na trave que está no teu olho?
42 Usu ¿lá̱ntla̱ nahuaniya̱ minta̱lá: ‘Ta̱lá, cakalkhakalhi, ucma̱xtuniyá̱n palhma̱ tu̱ tu̱ lacpi̱tanu̱má̱n, na̱ ni̱ cui̱ntaj tlahuaya̱ huix lhtacala̱ tu̱ lacpi̱tanu̱má̱n’? ¡Aksni̱ná! Pu̱lana̱ cama̱xtu̱ lhtacala̱ tu̱ lacpi̱tanu̱má̱n, laqui̱mpi̱ chuná̱ tla̱n nalacahuanana, chuna chi̱nchu̱ tla̱n nama̱xtuniya̱ palhma̱ minta̱lá̱ tu̱ lacpi̱tanu̱ma̱. Pus cumu ni̱ pala tzinú̱ catzi̱ya̱ pi̱ na̱ huí̱ hua̱ntu̱ lacatanu̱má̱n c-milakastapu, ¿lá̱ntla̱ chú̱ tla̱n nali̱huaniya̱ cha̱tum minta̱lá: ‘Ta̱lá, cakalhkalhi, uclacama̱xtuyá̱n tama̱ actzu̱ pokxni hua̱ntu̱ lacatanu̱má̱n c-milakastapu’? ¡Pus huix luhua aksani̱na̱ chixcú! Huata xatlá̱n pu̱laná̱ calacama̱xtuca̱ hua̱ntu̱ lacpi̱tanu̱má̱n, laqui̱mpi̱ chuná̱ tla̱n naucxilha, chu̱ chuná chi̱nchu̱ tla̱n nalacama̱xtuya̱ yama̱ pokxni̱ hua̱ntu̱ lacatanu̱ma̱ minta̱lá̱.
42 Ou como podes dizer a teu irmão: Deixa-me, irmão, tirar de teu olho o argueiro, quando tu não vês a trave no teu olho? Hipócrita, tira primeiro a trave do teu olho e depois enxergarás para tirar o argueiro do olho de teu irmão.
43 “Pus na̱ chuna li̱tum, caj cali̱lacapa̱stáctit xtahuacatcan akatunu quihui: ni̱ pala aktum quihui̱ anán hua̱ntu̱ luhua xli̱ca̱na̱ tla̱n, pala natzucuy tahuacay xtahuácat hua̱ntu̱ ni̱ lacuán; chu̱ ni̱ pala akatum quihui hua̱ntu̱ ni̱ xatlá̱n, chu̱ natzucuy tahuacay hua̱ntu̱ luhua xalacuan xtahuácat.
43 Uma árvore boa não dá frutos maus, uma árvore má não dá bom fruto.
44 Pus caj la̱ntla̱ akatunu quihui huá̱ li̱talakapasko̱y xtahuacatcán; sa̱mpi̱ ni̱ pala maktum tahuacay higo ca̱lhtucu̱ní̱n, ni̱ pala puxko̱cán uvas anta̱ni̱ lhnapako̱ni̱t huátzapu.
44 Porquanto cada árvore se conhece pelo seu fruto. Não se colhem figos dos espinheiros, nem se apanham uvas dos abrolhos.
45 Pus na̱ chuná̱ chú̱ chixcuhuí̱n: hua̱nti̱ tla̱n xtapuhuá̱n cha̱tum chixcú, pus hua̱ li̱chihui̱nán hua̱ntu̱ lacuan tachihuí̱n, sa̱mpi̱ pacs huá̱ huí̱ c-xnacú̱; hua̱mpi̱ hua̱nti̱ ni̱tlá̱n xtapuhuá̱n, hua̱ xlá̱ li̱chihui̱nán hua̱ntu̱ luhua lacli̱xcajnit xtachihuí̱n, sa̱mpi̱ pacs huan tu̱ li̱xcájnit huí̱ c-xnacú̱. Sa̱mpi̱ hua̱ntu̱ li̱xcájnit huí̱ c-xnacú̱ cha̱tum chixcú, juerza nali̱chihui̱nán c-xquilhni.
45 O homem bom tira coisas boas do bom tesouro do seu coração, e o homem mau tira coisas más do seu mau tesouro, porque a boca fala daquilo de que o coração está cheio.
46 “¿Tú̱ xlakasi̱ caj minquilhnicán quihuaniyá̱tit, ‘Huix Quimpu̱chiná’, acxni̱ ni̱ pala tzinú̱ tlahuayá̱tit hua̱ntu̱ quit cca̱li̱ma̱paksi̱yá̱n?
46 Por que me chamais: Senhor, Senhor... e não fazeis o que digo?
47 Chú̱ nacca̱huaniyá̱n hua̱ntu̱ xta̱chuná̱ yama̱ chixcú̱ hua̱nti̱ quista̱laniy, chu̱ li̱tzaksay tlahuay hua̱ntu̱ cuaniy:
47 Todo aquele que vem a mim ouve as minhas palavras e as pratica, eu vos mostrarei a quem é semelhante.
48 pus luhua xta̱chuná̱ qui̱taxtuy la̱ cha̱tum chixcú̱ hua̱nti̱ tlahuay xchic, pu̱lana̱ huáxnalh pu̱lhmá̱n, chu̱ li̱huana̱ lacslamahuíli̱lh chíhuix anta̱ni̱ yá̱hualh xtalaya̱hu, chu̱ acxni̱ li̱pe̱cua̱ milh tlancaná, yama̱ chiqui̱ ni̱ pala tzinú̱ lacpa̱le̱nca̱, pus ni̱ lay nalacachiquiy sa̱mpi̱ pacs chíhuix xli̱ma̱quilhtzuquicanit xtalaya̱hu.
48 É semelhante ao homem que, edificando uma casa, cavou bem fundo e pôs os alicerces sobre a rocha. As águas transbordaram, precipitaram-se as torrentes contra aquela casa e não a puderam abalar, porque ela estava bem construída.
49 Hua̱mpi̱ na̱ huilapalako̱lh makapitzi̱n chixcuhuí̱n hua̱nti̱ na̱ kaxmatko̱y hua̱ntu̱ cuan hua̱mpi̱ ni̱ li̱tzaksako̱y, xlacán luhua xta̱chuná qui̱taxtuy la̱ yama̱ chixcú̱ hua̱nti̱ tláhualh xchic, chu̱ ni̱ pala tlak pu̱lhmá̱n ma̱tí̱ju̱lh xtalaya̱hu, hua̱mpi̱ acxni̱ lákchilh tlihuaka tlancaná, yama̱ chiqui̱ lakapulonklhtáma̱lh, chu̱ nia̱lh tzinú̱ tasíyulh pala antá̱ xyá̱ chiqui.”
49 Mas aquele que as ouve e não as observa é semelhante ao homem que construiu a sua casa sobre a terra movediça, sem alicerces. A torrente investiu contra ela, e ela logo ruiu; e grande foi a ruína daquela casa.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.