João 21
Nǝkukuǝ Ikinan (TNK) vs NAA
1 Kurirə ikɨn Iesu rier irapw mwi ia nəmri nərmama me səvənhi ia nɨkare nui asori Taepirias. In rier irapw ia nəmrɨnraha iamɨnhi irə:
1 Depois disso, Jesus se manifestou outra vez aos discípulos junto ao mar de Tiberíades. Foi assim que ele se manifestou:
2 Nəpɨn riti Saemon Pita, mɨne Tomas sə kani in mə “Mwirmwir,” mɨne Nataniel sə ruku pen ia Kena ia tənə Kalili, mɨne tɨni Sepeti mi, mɨne iərmama kəru mwi səvəi Iesu housəsɨmwɨn irəha me ia kwopun kuatia.
2 Estavam juntos Simão Pedro, Tomé, chamado Dídimo, Natanael, que era de Caná da Galileia, os filhos de Zebedeu e mais dois discípulos de Jesus.
3 Nənə Saemon Pita rɨni pen tɨ nirəha i mə, “Iakamevən takvi nəmu me.”
3 Simão Pedro disse aos outros: — Vou pescar. Os outros responderam: — Nós também vamos com você. Foram e entraram no barco, mas, naquela noite, não pegaram nada.
4 Nəpɨn rɨnamran Iesu ramərer ia nɨkare nui asori, mətə nərmama me səvənhi həreirei mə Iesu nəha.
4 Ao romper o dia, Jesus estava na praia, mas os discípulos não reconheceram que era ele.
5 Iesu rɨni pen tɨ nirəha i mə, “Nəkwərhakwərha me, nəmu riti nə hiəvi uə?”
5 Jesus lhes perguntou: Eles responderam: — Não.
6 Mɨreɡi in rɨni pen tɨ nirəha i mə, “Herukw ro net səkɨmiaha ia nɨkare nɨtətə ouihi mwatuk, nənə tihətoni nepwɨn.” Ro iamɨnhi irə irəha herukw irapw net, mhəuvəreirei nɨvi utəien mwi tɨ nəri nə mə nəmu me həuvəukuər ia nəkwai net.
6 Então Jesus disse: Assim fizeram e já não podiam puxar a rede, tão grande era a quantidade de peixes.
7 Nənə iərmama səvəi Iesu, sə nəha Iesu rokeikei pɨk in, rɨni pen tɨ Pita i mə, “Kwa Iərɨmənu nəha səkɨtaha.” Ia nəpɨn nəha Saemon Pita rɨməpeki raka tɨnari me səvənhi maməvi nəmu me, mətə nəpɨn rɨreɡi mə Iərɨmənu nəha, in ruvei pen mwi tɨnari me səvənhi, məruərau irapw ia nui, meiai muvarei.
7 E o discípulo a quem Jesus amava disse a Pedro: — É o Senhor! Simão Pedro, ouvindo que era o Senhor, cingiu-se com a sua túnica, porque tinha tirado a roupa, e lançou-se ao mar.
8 Nərmama səvəi Iesu ia nəkwai nɨtətə ouihi həsuə a mhəuvarei, mhəvkəkini net sə nəmu me həukuər irə. Rɨpko mhə irəha isipwɨn tɨ nɨkare nui, mətə həsuə a rəmwhen ia hantret meta.
8 Os outros discípulos vieram no barquinho puxando a rede com os peixes, porque estavam somente a uns noventa metros da margem.
9 Nəpɨn həuvarei irə hətoni bred mɨne nəmu me ramrɨmər pen ia nukumheəv ia napw.
9 Ao saltarem em terra, viram ali umas brasas com peixe por cima; e também havia pão.
10 Nənə Iesu rɨni pen tɨ nirəha i mə, “Həpeki nəmu me nepwɨn sə hiəpkuvi a i, mhəpeki mhəuvehe.”
10 Jesus lhes disse:
11 Ro iamɨnhi irə Saemon Pita rəputə ia nɨtətə ouihi, muvi parei net rukuər ia nəmu asori me irəha pam wan hantret fifti tri. Nəri auər a mə nəmu me həpɨk iamɨnhi, mətə net rɨpkəpəruəpəruə mhə.
11 Simão Pedro entrou no barco e arrastou a rede para a terra. A rede estava cheia, com cento e cinquenta e três grandes peixes. E, mesmo sendo tantos peixes, a rede não se rompeu.
12 Iesu rɨni pen tɨ nirəha i mə, “Həuvehe mhani nari.” Ia nəpɨn nəha nərmama me səvənhi həhekɨr. Irəha riti riwən rəres in mə, “Ik sin i?” Irəha həuvəukurən raka mə in nə Iərɨmənu səvənraha.
12 Jesus disse a eles: Nenhum dos discípulos ousava perguntar: “Quem é você?” Porque sabiam que era o Senhor.
13 Nənə Iesu ruvehe, muvehi bred, muvei pen mɨnraha, marə mo mwi iamɨnhi ia nəmu me.
13 Jesus veio, pegou o pão e deu a eles. Depois fez a mesma coisa com o peixe.
14 In i nəpɨn sə ro kahar irə Iesu rier irapw ia nəmri nərmama me səvənhi nəpɨn rɨnətui mwi ia nemhəien səvənhi.
14 E esta já era a terceira vez que Jesus se manifestava aos seus discípulos depois de ressuscitado dentre os mortos.
15 Nəpɨn irəha hənani raka nari, Iesu rɨni pen tɨ Saemon Pita i mə, “Saemon, tɨni Jon, ikokeikei pərhien iou məpi raka irəha i uə rekəm?”
15 Depois de terem comido, Jesus perguntou a Simão Pedro: Ele respondeu: — Sim, o Senhor sabe que eu o amo. Jesus lhe disse:
16 Nənə Iesu rəres mwi sə ro kəru irə, mɨni mə, “Saemon, tɨni Jon, ikokeikei pərhien iou uə rekəm?”
16 Jesus perguntou pela segunda vez: Ele respondeu: — Sim, o Senhor sabe que eu o amo. Jesus lhe disse:
17 Nənə Iesu rəres mwi sə ro kahar irə, mɨni mə, “Saemon, tɨni Jon, ikokeikei pərhien iou uə rekəm?”
17 Pela terceira vez Jesus lhe perguntou: Pedro ficou triste por Jesus ter perguntado pela terceira vez: “Você me ama?” E respondeu: — O Senhor sabe todas as coisas; sabe que eu o amo. Jesus lhe disse:
18 Iakani nɨpərhienien tukw ik i fwe kupwən nəpɨn ikɨnamouihi irə ikɨnamarkahu atukw səim, mamavən ia kwopun pəku ikokeikei, mətə nəpɨn tikərɡharə, tikus atukw rəɡɨm mi, nənə iərmama əpə iti trarkahu pehe mik, muvehi ik ikevən ia kwopun sə ipkokeikei mhə mə tikevən ikɨn.”
18 Em verdade, em verdade lhe digo que, quando era mais moço, você se cingia e andava por onde queria. Mas, quando você for velho, estenderá as mãos, e outro o cingirá e o levará para onde você não quer ir.
19 (Iesu rɨni nəɡkiariien i mahatən nəfe nemhəien Pita tremhə irə muvehi utə nəɡhi Kumwesən.) Nəpɨn rɨni pam, mɨni pen tɨ Pita i mə, “Kurirə iou.”
19 Jesus disse isso para significar com que tipo de morte Pedro havia de glorificar a Deus. Depois de falar assim, Jesus acrescentou:
20 Ia nəpɨn nəha Pita rəti kurirə, mətoni iərmama riti səvəi Iesu, sə Iesu rokeikei pɨk in, rakurirə ia nirau. Iərmama nə in nə iərmama sə fwe kupwən raməkure ipaka tɨ Iesu nəpɨn kamhani pəri nari irə, nənə məres pen in mə, “Iərɨmənu, sin nə truvei pen ik ia rəɡi nərmama səməme haməmwəki ik?”
20 Então Pedro, voltando-se, viu que o discípulo a quem Jesus amava vinha seguindo; era o mesmo que na ceia havia se reclinado sobre o peito de Jesus para perguntar: “Senhor, quem é o traidor?”
21 Nəpɨn Pita rətoni iəmə nəha rakurirə ia nirau, rɨni pen tɨ Iesu i mə, “Iərɨmənu mətə rəfo ia iəmə nəha?”
21 Ao vê-lo, Pedro perguntou a Jesus: — Senhor, e quanto a este?
22 Mɨreɡi Iesu rɨni pen tukwe in mə, “Rəfo ikəres iəmə nəha miou? Trɨni mɨnuə iakokeikei mə in trɨmɨru mamevən meste nəpɨn sə takuvehe irə, səkɨmrau min əpa. Mətə ik tikukurirə iou.”
22 Jesus respondeu:
23 Ro iamɨnhi irə nəɡkiariien riti rauvirɨs ia piəvtaha me mə iərmama nəha səvəi Iesu trɨpkemhə mhə. Mətə Iesu rɨpkɨni pen mhə tɨ Pita i mɨnuə “Iəmə nəha trɨpkemhə mhə.” In rɨni mə, “Rəfo ikəres iəmə nəha miou? Trɨni mɨnuə iakokeikei mə in trɨmɨru mamevən meste nəpɨn sə takuvehe irə, səkɨmrau min əpa.”
23 Então se espalhou entre os irmãos a notícia de que aquele discípulo não morreria. Ora, Jesus não tinha dito que tal discípulo não morreria, mas: “Se eu quero que ele permaneça até que eu venha, o que você tem com isso?”
24 Iərmama nəha səvəi Iesu in a mwi nəha rani irapw narimnari me i, mamrai nəɡkiariien me i. Nənə kɨtaha səukurən mə nəɡkiariien səvənhi ro nɨpərhienien.
24 Este é o discípulo que dá testemunho a respeito destas coisas e que as escreveu; e sabemos que o seu testemunho é verdadeiro.
25 Nənə narimnari me rɨpɨk mwi nəha ikɨn Iesu rɨno. Tuko kɨrai pen pam irəha ia nəkukuə, rosi ko təkure tɨprənə i rɨpkəmwhen mhə mə trəkwtəmhiri nəkukuə me pam.
25 Há, porém, ainda muitas outras coisas que Jesus fez. Se todas elas fossem relatadas uma por uma, penso que nem no mundo inteiro caberiam os livros que seriam escritos.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 21, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.