João 9

Upper Necaxa Totonac (TKU_WBT) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 A'cxni' Jesús ixlatlā'huan, laktzī'lh chā'tin chi'xcu' tī ixlīlacatuncuhuī'nī't xalakatzī'n.
1 Enquanto Jesus caminhava, viu um homem cego de nascença.
2 Ī'scujnu'nī'n takelhasqui'nīlh: ―Māpa'ksīni', ¿tū ixpālacata līlacatuncuhuī'lh lakatzī'n huā'mā' chi'xcu'? ¿Ē ixpālacata ixcuentaca'n ixtāta' ē ixtzī', o ixpālacata ixcuenta līlakatzī'?
2 E os seus discípulos perguntaram: — Mestre, quem pecou para que este homem nascesse cego? Ele ou os pais dele?
3 Jesús cāhuanilh: ―Jā ixpālacata ixcuenta līlakatzī' nūn ixcuentaca'n ixtāta' ē ixtzī'. Xla' līlacatuncuhuī'lh lakatzī'n ixpālacata chuntza' tzē nalīmāsu'yu ixlītli'hui'qui Dios a'cxni' namātzeyī.
3 Jesus respondeu:
4 A'cxni' xkakacus, tzē scujcan; a'cxni' tzī'suamā'lhtza', jātza' la catiscujca. Nā chuntza' quit ixlacasqui'nca na'ictlahua chuhua'j ixtascujūt tī quimacaminī't. Namin a'ktin quilhtamacuj a'cxni' na'ica'n ē jātza' la ca'ictiscujli.
4 É necessário que façamos as obras daquele que me enviou enquanto é dia; a noite vem, quando ninguém pode trabalhar.
5 Quit iccāmāxkakēni'ni' tachi'xcuhuī't līhuan icuī'lh nac cā'quilhtamacuj.
5 Enquanto estou no mundo, sou a luz do mundo.
6 A'cxni' huanli huā'mā' Jesús chojli nac cā'ti'ya'tna'. Tlahualh macsti'na'j pūtlū'n ē līlacatlahualh na ixlakastapun lakatzī'n.
6 Depois de dizer isso, Jesus cuspiu na terra, fez lama com a saliva e com a lama untou os olhos do cego.
7 Huanilh: ―Capinchi nac xcān jā huanican Siloé ē nalakacha'ka'na'. (Siloé huanicu'tun: Macamincanī't.) Tzamā' lakatzī'n a'lh ē a'ntza' lakacha'ka'nli. A'cxni' chimpālh, tzētza' ixlacahuāna'n.
7 Então disse ao cego: Siloé quer dizer “Enviado”. O cego foi, lavou-se e voltou vendo.
8 Ixtā'līmacchicni' ē tī ixtalaktzī'nī't xapūla a'cxni' lakatzī'n ixuanī't, xlaca'n talāhuanilh: ―¿Ē jā ū'tza' huā'mā' chi'xcu' tī ī'squi'nīhuā'yan?
8 Então os vizinhos e os que antes o conheciam de vista, como mendigo, perguntavam: — Não é este o que ficava sentado pedindo esmolas?
9 Makapitzīn ixtahuan: ―Ū'tza'. Ā'makapitzīn ixtahuan: ―Jā ū'tza'. Hua'chi ū'tza' tasu'yu. Ē ū'tza' huanli: ―Quit tzamā' chi'xcu'.
9 Uns diziam: — É ele. Outros: — Não, mas se parece com ele. O homem dizia: — Sou eu.
10 Takelhasqui'nīlh: ―¿Chī līlalh tzētza' lacahuāna'na' hui'x?
10 Então lhe perguntaram: — Como foram abertos os seus olhos?
11 Xla' cākelhtīlh: ―Ū'tza' tzamā' chi'xcu' tī huanican Jesús tlahualh pūtlū'n ē quilīlacatlahualh na quilakastapun. Quihuanilh: “Capinchi nac xcān jā huanican Siloé ē calakacha'ka'.” Ica'lh ē a'cxni' iclakacha'ka'nkō'lh, tzētza' iclacahuāna'lh.
11 Ele respondeu: — O homem chamado Jesus fez lama, passou nos meus olhos e disse: “Vá ao tanque de Siloé e lave-se.” Então fui, lavei-me e estou vendo.
12 Takelhasqui'nīlh: ―¿Jāchu huī'lh tzamā' chi'xcu'? Xla' cāhuanilh: ―Jā icca'tzī.
12 Eles perguntaram: — Onde está ele? Respondeu: — Não sei.
13 Cālīmini'ca fariseos tzamā' chi'xcu' tī ixlakatzī'.
13 Levaram aos fariseus aquele que antes era cego.
14 Tzamā' quilhtamacuj tū pūtlahualh pūtlū'n Jesús ē mātzeyīlh lakatzī'n, ū'tza' quilhtamacuj tū pūjaxcan.
14 E era sábado o dia em que Jesus fez a lama e lhe abriu os olhos.
15 Fariseos ā'maktin takelhasqui'nīpālh: ―¿Chī līlacahuā'na'? Xla' cākelhtīlh: ―Quilīlacatlahualh pūtlū'n na quilakastapun ē iclakacha'ka'nli ē chuhua'j quit tzē iclacahuāna'n.
15 Então os fariseus lhe perguntaram outra vez como podia ver. Ele respondeu: — Ele pôs lama sobre os meus olhos, lavei-me e estou vendo.
16 Makapitzīn fariseos tahuanli: ―Huā'mā' chi'xcu' jā ixla' Dios ixpālacata jā lakachi'xcuhuī' quilhtamacuj tū pūjaxcan. Ā'makapitzīn tahuampālh: ―Tī tlahua tū jā tze, xla' jā catitlahualh lī'a'cnīn chī tlahua huā'mā' chi'xcu'. Jā lacxtim ixtaka'lhī ixtalacapāstacni'ca'n.
16 Por isso, alguns dos fariseus diziam: — Esse homem não é de Deus, porque não guarda o sábado. Mas outros diziam: — Como pode um homem pecador fazer sinais como estes? E houve divisão entre eles.
17 Takelhasqui'nīpālh tzamā' chi'xcu' tī lakatzī'n ixuanī't: ―¿Chī hua'na' hui'x ixpālacata tzamā' chi'xcu' tī mālacahuānīn? Xla' huanli: ―Xla' ixa'kchihuīna' Dios.
17 De novo perguntaram ao cego: — O que você diz a respeito dele, uma vez que lhe abriu os olhos? Ele respondeu: — É um profeta.
18 Israelitas, xlaca'n jā ta'a'ka'ī'ni'lh palh lakatzī'n ixuanī't ē mālacahuānīca. Cāta'sani'ca ixtāta' ē ixtzī'.
18 Os judeus não acreditaram que ele tinha sido cego e que agora podia ver, enquanto não chamaram os pais dele
19 Ē cākelhasqui'nīca: ―¿Ē ū'tza' huā'mā' chi'xcu' minka'hua'chaca'n tī lacatuncuhuī'lh xalakatzī'n? ¿Chī tzētza' līlacahuāna'n chuhua'j?
19 e lhes perguntaram: — É este o filho de vocês, que vocês dizem que nasceu cego? Como é que agora ele está vendo?
20 Ixtāta' ē ixtzī' takelhtīni'lh: ―Quina'n icca'tzīyāuj ū'tza' quinka'hua'chaca'n. Icca'tzīyāuj līlacatuncuhuī'lh lakatzī'n.
20 Então os pais responderam: — Sabemos que este é o nosso filho e que nasceu cego,
21 Jā icca'tzīyāuj chī tzētza' līlacahuāna'n chuhua'j. Jā icca'tzīyāuj tī mālacahuānīlh. Cakelhasqui'nī'tit ū'tza'; xla' chi'xcu'tza'. Māni' ū'tza' tzē nacāhuaniyān.
21 mas não sabemos como agora está vendo. E também não sabemos quem lhe abriu os olhos. Perguntem a ele, pois já tem idade e poderá falar por si mesmo.
22 Ixtāta' ē ixtzī' tahuanli chuntza' ixpālacata xlaca'n ixtajicua'ni' israelitas. Israelitas ixtalīchihuīna'nī'ttza' natamacxtucan xaka'tla' nac templo tī natahuan Jesús ū'tza' Cristo.
22 Os pais dele disseram isso porque estavam com medo dos judeus, pois estes já tinham combinado que, se alguém confessasse que Jesus era o Cristo, seria expulso da sinagoga.
23 Ū'tza' talīhuanli ixtāta' ē ixtzī': “Cakelhasqui'nī'tit ū'tza'; xla' chi'xcu'tza'.”
23 Foi por isso que os pais dele disseram: “Ele já tem idade e poderá falar por si mesmo.”
24 Israelitas tata'sani'pālh ixlīmaktu' chi'xcu' tī lakatzī'n ixuanī't ē tahuanilh: ―Caquilāhuaniuj ixlīcāna' na ixlacatīn Dios. Quina'n icca'tzīyāuj huā'mā' chi'xcu' tlahua tū jā tze.
24 Então chamaram, pela segunda vez, o homem que tinha sido cego e lhe disseram: — Diga a verdade diante de Deus; nós sabemos que esse homem é pecador.
25 Xla' cākelhtīlh: ―Quit jā icca'tzī palh tlahua tū jā tze. Xmān icca'tzī xapūla lakatzī'n xa'icuanī't ē chuhua'j iclacahuāna'ntza'.
25 Ele respondeu: — Se é pecador, não sei. Uma coisa sei: eu era cego e agora vejo.
26 Kelhasqui'nīpalaca: ―¿Tū tlahuani'n? ¿Chī līmālacahuānīn?
26 Perguntaram-lhe outra vez: — O que ele fez a você? Como lhe abriu os olhos?
27 Xla' cākelhtīlh: ―Iccāhuani'ntza'. Hui'xina'n jā ixkexpa'tcu'tunā'tit. ¿Tū ixpālacata lacasqui'nā'tit na'iccāhuanipalayān? ¿Ē nā stālani'cu'tunā'tit nā hui'xina'n?
27 Ele respondeu: — Já lhes disse, mas vocês não ouviram. Por que querem ouvir outra vez? Por acaso vocês também querem se tornar discípulos dele?
28 Talakapalalh ē tahuanilh: ―Hui'x stālani'ya' tzamā' chi'xcu'. Quina'n icstālani'yāuj Moisés.
28 Então o insultaram e lhe disseram: — Discípulo dele é você! Nós somos discípulos de Moisés.
29 Icca'tzīyāuj Dios tā'chihuīna'nli Moisés. Huā'mā' Jesús jā icca'tzīyāuj jā minī'ta'ncha'.
29 Sabemos que Deus falou a Moisés, mas este nem sabemos de onde é.
30 Chi'xcu' cākelhtīlh: ―¿Chī līlalh jā ca'tzīyā'tit jā mincha' tzamā' chi'xcu'? Ū'tza' tī quimālacahuānīlh.
30 O homem respondeu: — É estranho que vocês não saibam de onde ele é, mas ele me abriu os olhos.
31 Quina'n ca'tzīyāuj Dios jā cākexmata tī tatlahua tū jā tze. Dios cākexmata tī talakachi'xcuhuī' ē tī tatlahua tū ixtalacasqui'nīn Dios.
31 Sabemos que Deus não atende a pecadores. Pelo contrário, se alguém teme a Deus e pratica a sua vontade, a este atende.
32 A'cxni' ixlītzucuni' quilhtamacuj, jā makstin kexmatca chā'tin chi'xcu' mālacahuānī tī lakatzī'n lacatuncuhuī'nī't.
32 Desde que o mundo existe, jamais se ouviu que alguém tenha aberto os olhos a um cego de nascença.
33 Palh jā Dios ixmacamilh, jāla tū ixtitlahualh.
33 Se este homem não fosse de Deus, não poderia ter feito nada.
34 Tahuanilh: ―Hui'x līlacatuncuhuī'nī'ta' ixlītzumayān tū jā tze. ¿Tū naquilāmāsu'yuni'yāuj quina'n? Tamacxtuca nac kēpūn.
34 Mas eles disseram: — Você nasceu cheio de pecado e quer nos ensinar? E o expulsaram.
35 Jesús huanica ixtamacxtucanī't tzamā' chi'xcu' tī lakatzī'n ixuanī't. A'cxni' tā'lāpāxtokli, huanilh: ―¿Ē a'ka'ī'ni'ya' hui'x ī'Ska'ta' Dios?
35 Jesus ouviu que eles tinham expulsado o homem. Ao encontrá-lo, perguntou:
36 Chi'xcu' huanilh: ―¿Tīchu xla'? Caquihua'ni' ē chuntza' tzē na'iclī'a'ka'ī'ni'.
36 Ele respondeu: — Quem é, Senhor, para que eu creia nele?
37 Jesús kelhtīlh: ―Hui'x laktzī'nī'ta'tza'. Ū'tza' tī tā'chihuīna'mā'n.
37 E Jesus lhe disse:
38 Tzamā' chi'xcu' taquilhpūtani'lh ē huanilh: ―Māpa'ksīni', ica'ka'ī'ni'yān.
38 Então ele afirmou: — Eu creio, Senhor! E o adorou.
39 Jesús huanli: ―Quit icmilh nac cā'quilhtamacuj nalītasu'yu tī ta'a'ka'ī' ē tī jā ta'a'ka'ī'. Quit icmilh nac cā'quilhtamacuj na'iccāmālacahuānī tī xalakatzī'nī'n ē icmilh na'iccāmālakatzī' tī talacahuāna'n.
39 Jesus continuou: —
40 Makapitzīn fariseos ixtayāna'lh ixlacatzuna'j. A'cxni' takexmatli huā'mā' tachihuīn, tahuanli: ―¿Ē iclakatzī'yāuj quina'n?
40 Alguns dos fariseus que estavam perto dele perguntaram-lhe: — Por acaso também nós somos cegos?
41 Jesús cāhuanilh: ―Palh lakatzī'n cahuālh hui'xina'n, jā ixlīpintit cuenta. Hua'nā'tit hui'xina'n lacahuāna'nā'tit, ē ū'tza' hui'xina'n līlīpinā'tit cuenta.
41 Jesus respondeu:

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.