Atos 18

Huehuetla Tepehua NT (TEE_TBL) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Ju astan ju Pablo taxtulh ju lak'achak'an Atenas. Alh ju lak'achak'an Corinto.
1 Depois disso, Paulo saiu de Atenas e foi para a cidade de Corinto.
2 Pus ju anch ju Pablo lhitajulh pumatam israelita ju Aquila ixjuncan. Amachaka' Ponto ixjunita. Jantuca' mak'an ixminacha ju laxalacat'un Italia. Anchach ixt'amintacha ju ix'amachaka' ju Priscila ixjuncan. Pus ju k'ai ucxtin anch ju Claudio ixjuncan ixtakta ju lhamap'aksin ni catataxtuchalhch ju lak'achak'an Roma laxalacat'un Italia tachi chun ju israelitanin. Yuchi talhitaxtulh ju yu'unch. Pus ju Pablo alak'alh ju yu'unch.
2 Encontrou ali um judeu chamado Áquila, que era da província do Ponto. Fazia pouco tempo que ele tinha chegado da Itália com Priscila, a sua esposa. Eles tinham saído de lá porque o imperador Cláudio havia mandado que todos os judeus fossem embora de Roma. Paulo foi visitá-los
3 Chai ni vana va chunch ju ixtalhich'alhcatnan tachi ju ixlhich'alhcatnan ju Pablo pus alact'atavi. Alact'ach'alhcatnalh. Pus ju yu'unch va ixtanavi ju k'ai lona chaka' chai istast'ai.
3 e acabou ficando ali para trabalhar com eles, porque a profissão de Paulo e a deles era a mesma, isto é, fazer barracas.
4 Chai chux avilhchan pa'astacni ju Pablo ix'an la'ixpujitat'an ju ist'a'israelitanin chai ixmakchivinin ju anch. Ix'amalaca'iniputun ixchivinti Dios ju ist'a'israelitanin chai ju yu'unch ju jantu israelitanin ixtajunita.
4 E todos os sábados ele falava na sinagoga e procurava convencer os judeus e os não judeus.
5 Para acsni tavanan tamincha ju lak'achak'an Macedonia ju Silas chai ju Timoteo pus ju Pablo macaulica' ju ixlhich'alhcat ju ixnavica ju anu' lona chaka'. Jantu tu'u' atumpa ixnavi. Va ix'alacmalani ju lapanacni ixchivinti Dios. Chai ix'alacmavasalani ju ist'a'israelitanin ni Jesús yuchach ju Cristo ju ixnoncan camalakachatachilh ju Dios.
5 Depois que Silas e Timóteo chegaram da província da Macedônia, Paulo começou a dar todo o seu tempo para anunciar a mensagem. Ele afirmava aos judeus que Jesus é o Messias .
6 Para ju yu'unch talhitalhk'amalh chai tajuni macxcai chivinti. Pus ju Pablo alacc'alhanilh ixpumpu' ni catapumachakxaya' ni camaconach ni jantu talaca'iputun. Chai chani ajuni: ―Jantu quintalak'alhin quit'in ni ap'ina'it'it ju lacajipi. Mintalak'alhin mi'akstu'an. Ju chavai aclak'ana' ju yu'unch ju jantu israelitanin tajunita.
6 Mas alguns deles ficaram contra Paulo e o xingaram. Então, em sinal de protesto, ele sacudiu o pó das suas roupas e disse: — Se vocês se perderem, os culpados serão vocês mesmos. A responsabilidade não será minha. De agora em diante vou anunciar a mensagem aos não judeus.
7 Pus lana taxtulh ju lacpujitat chai tanucha la'ixchaka' pumatam lapanac ju Justo ixjuncan. Ju ixchaka' vanin ixt'aya ju pujitat. Pus ju yuchi na ixlak'ayai ju Dios.
7 Então ele saiu de lá e foi morar na casa de um homem chamado Tício Justo, um não judeu que adorava a Deus. A casa dele ficava ao lado da sinagoga.
8 Pus vachu' lhilaca'alh ju k'ai ucxtin Jesús ju xa'ucxtin pujitat ju Crispo ixjuncan. Yuchach chai tachi chun ju ixtatanumanalh la'ixchaka'. Vachu' na lhu amachak'an Corinto acsni tak'asmatlh ju chivinti talhilaca'alh ju Jesús chai amakpaxak'o.
8 Crispo, que era o chefe da sinagoga, também creu no Senhor Jesus, e todas as pessoas da sua casa também creram. Muitas pessoas da cidade de Corinto ouviram a mensagem, creram e foram batizadas.
9 Pus ju acsnich ju Pablo lakts'ilh ju k'ai ix'ucxtin Jesús tachi ju va la'ix'aklak'avanti. Chai chani junicalh ju Pablo: ―Jantu at'alhan. Va tachi a'un ju lapanacni ju quinchivinti. Jantu va sek a'unt'i.
9 Certa noite Paulo teve uma visão, e nela o Senhor disse:
10 Quit'in ju ict'avilan chai jantu xamati' lai tu'u' canaviyan. At'ailhip'ich ju ixnajunca ju quinchivinti ni na lhu alin ju lapanacni ju aquintalhilaca'ana' ju ani lak'achak'an.
10 porque eu estou com você. Ninguém poderá lhe fazer nenhum mal, pois muitas pessoas desta cidade são minhas.
11 Pus tam c'ata a lakachaxan malhquiyu' ixvilhcha ju anch ju Pablo. Chai ix'alacmasuni ixchivinti Dios ju lapanacni.
11 E Paulo ficou ali um ano e meio, ensinando a palavra de Deus àquela gente.
12 Para acsni k'ai ucxtin ixjunita ju Galión laxalacat'un Acaya pus ju israelitanin tatak'aixtoklh. Tach'apalh ju Pablo. Talhi'alh lacapu'ucxtin.
12 Quando Gálio se tornou o governador da província da Acaia, os judeus se juntaram contra Paulo. Eles o agarraram, o levaram ao tribunal
13 Chai chani tajuni ju k'ai ucxtin: ―Ju ani ya lapanac va amalaca'ini ju lapanacni ni catalak'aya ju Dios para jantu lhijun ju quilhamap'aksin quinc'an tachi ju najun ju yuchi.
13 e disseram ao Governador: — Este homem está querendo convencer o povo a adorar a Deus de um modo que é contra a nossa
14 Pus ju Pablo ixchivimputun para ju Galión lana ajuni ju israelitanin: ―Ji israelitanin ni tu'u' cava navit'a k'ai talak'alhin u tu'u' macxcai ju canavi ca akts'iya xaclak'asmatniu.
14 Quando Paulo ia falar, Gálio disse aos judeus: — Judeus, se isso fosse alguma falta grave ou um grande crime, seria justo que eu tivesse paciência para escutá-los.
15 Para ni va jantu k'ox lhiulayat'it ju tuchi masui ju ani ya lapanac chai jantu k'ox lhiulayat'it tachi ju lhichivinin pumatam lapanac chai tachi ju lhichivinin ju milhamap'aksin'an pus alakts'int'itch mi'akstu'an ju uxijnan. Ju quit'in jantu icmaktanuputun ju anch.
15 Mas, como é só uma questão de palavras, de nomes e da própria lei de vocês, resolvam vocês mesmos. Eu não vou ser juiz nesses assuntos.
16 Chai lana alactixcoxtucalh lacapu'ucxtin.
16 Em seguida os expulsou do tribunal.
17 Pus ju acsnich tachi chun ju griegonin tach'apalh ju Sóstenes ju xa'ucxtin lacpujitat. Tatsuculh lakanekmanin la'ismakspa' lacapu'ucxtin. Para ju Galión jantu xanavi cuenta.
17 Então eles agarraram Sóstenes, o chefe da sinagoga, e o surraram diante do tribunal. Porém Gálio não se importou com isso.
18 Ju Pablo na lhu avilhchan titavilhca' ju anch. Astan alacmac'ami ixlhi'alak'avin la'ixmacni Jesús chai taxtulh. Vachu' tat'a'alh ju Priscila chaich ju Aquila. Chai acsni tacha'alh ju lak'achak'an Cencrea pus ju Pablo sitcalh ni ixmuctaxtutach ju tuchi ixlhit'atak'oxitach ju Dios. Astan tataju ju lacabarco ni ixta'amputun ju xalacat'un Siria.
18 Paulo ficou muitos dias com os cristãos em Corinto. Depois se despediu deles e embarcou num navio para a província da Síria, junto com Priscila e o seu marido Áquila. Antes de embarcar em Cencreia, ele rapou a cabeça como sinal de que havia cumprido uma promessa que tinha feito a Deus.
19 Chai acsni tacha'alh ju lak'achak'an Efeso pus amaco'ulacha ju Priscila chaich ju Aquila. Chai ju Pablo alh la'ixpujitat'an ju ist'a'israelitanin chai alact'achivinilh ju yu'unch ju ixtatak'aixtokta ju anch.
19 Eles chegaram à cidade de Éfeso, e Priscila e Áquila ficaram ali. Paulo entrou na sinagoga e falou com os judeus.
20 Pus ju yu'unch tap'astu ixtajuni ni ix'alact'atolhcha mak'anch para ju Pablo jantu tolhputulh.
20 Então lhe pediram que ficasse com eles mais tempo, porém ele não quis.
21 Ju yuchi alacmac'ami chai chani alacjuni: ―Akts'iya tasq'uini ni aclakts'inanta ju c'atan ju ca'alinanta ju Jerusalén. Para aclalakminchokopalau ni Dios calacasq'uina'. Chai acsni ajuni ju chunch lana taxtulh ju Efeso. Tajulh lacabarco.
21 E, quando foi embora, disse: — Eu voltarei, se Deus quiser. Então Paulo embarcou e partiu de Éfeso.
22 Chai acsni cha'alh ju lak'achak'an Cesarea tacutlh lacabarco chai alh lak'achak'an Jerusalén. Alh alacmac'amini' ju yu'unch ju vachu' ixtalhilaca'anta Jesús amachak'an anch. Chai astan alhch ju lak'achak'an Antioquía.
22 Quando desembarcou em Cesareia, foi logo para Jerusalém. Ali ele fez uma curta visita à igreja e depois seguiu para Antioquia da Síria. A terceira viagem missionária de Paulo
23 Ju anch tolhcha lakat'ui lakat'utu malhquiyu'. Astan taxtulh chai lacaputoc'alh junta pumilh ju lak'achak'anixni ju alin ju laxalacat'un Galacia chai ju lak'achak'anixni ju alin ju xalacat'un Frigia. Ix'alacjuni ju lapanacni ju ixtalhilaca'anta Jesús ni jantu tavanan catacaplh.
23 Depois de ficar algum tempo em Antioquia, ele foi embora. Atravessou a província da Galácia e o distrito da Frígia, indo de um lugar para outro e animando todos os cristãos.
24 Pus ju acsnich cha'alh ju lak'achak'an Efeso pumatam israelita ju Apolos ixjuncan. Amachaka' Alejandría. Ju yuchi na lai ixchivinin chai na ismispai ju ixchivinti Dios ju ts'okcanta.
24 Um judeu chamado Apolo, nascido na cidade de Alexandria, havia chegado a Éfeso. Ele falava muito bem e tinha um conhecimento profundo das Escrituras Sagradas .
25 Ju yuchi ismasunicanta ixlacata ju k'ai ix'ucxtin Jesús chai ixlhichux ix'alhunut ix'amalaninin ixlacata ju yuchi. Chai ju tuchi ismispai lana vas ixnajun. Va yuchi ni jantu tu'u' atumpa ismispai. Va yuchi ju ismispai tachi ju ixnajun ju Xivan acsni ix'amakpaxanan.
25 Era também instruído no Caminho do Senhor , falava com grande entusiasmo, e o seu ensinamento a respeito de Jesus era correto; porém conhecia somente o batismo de João.
26 Pus ju yuchi alh la'ixpujitat'an ju ist'a'israelitanin chai lana jantu ixtalhanan. Chai ajuni ju lapanacni ixchivinti Dios. Para ju Priscila chai Aquila acsni tak'asmatlh ju ixchivinti pus tak'ailhi'alh la'ixchaka'an. Tamavasalanilh ju ali' taxtokni ixlacata ju Jesús ju jantuca' isc'atsai ju Apolos.
26 Ele começou a falar com coragem na sinagoga . Priscila e o seu marido Áquila o ouviram falar; então o levaram para a casa deles e lhe explicaram melhor o Caminho de Deus.
27 Chai ju Apolos acsni ix'amputun ju xalacat'un Acaya pus ju ixlhi'alak'avin la'ixmacni Jesús ta'aktaijulh. Tats'oklh lakatam alhiqui ju laich ca'alhi'anilh ju ixtalhilaca'anta Jesús amachak'an anch. Va alacjuncan ni k'ox cata'amaklhtayanalh ju Apolos acsni cacha'anach ju anch. Pus ju yuchi acsni tavanan cha'alh na a'aktaijulh tachi chun ju ixtalhilaca'anta Jesús. Pus ju yu'unch talhilaca'alh ju Jesús va ixlaca'atalh ni anavinilh lamapainin ju Dios.
27 Quando Apolo resolveu ir para a província da Acaia, os cristãos de Éfeso o animaram e escreveram cartas para os irmãos de lá, pedindo que o recebessem bem. Chegando lá, ele ajudou muito aqueles que, pela graça de Deus, haviam crido.
28 Pus ju Apolos la'ixtalhavat lapanacni ixnajun ni jantu k'ox tachi ju ixtalaca'i ju ist'a'israelitanin. Chai ni na vas ixnajun pus ju yu'unch jantu lai ixtamapusp'itni ju chivinti. Chai la'ixchivinti Dios ju ts'okcanta ix'amavasalani ni Jesús yuchach ju Cristo ju ixnoncan camalakachatachilh ju Dios.
28 Pois Apolo, com argumentos fortes, derrotava os judeus nas discussões públicas, provando pelas Escrituras Sagradas que Jesus é o Messias .

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.