Mateus 19

KILE JWUMPE SEMƐŊI JWUMPE NINTANMPE (SPP) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Ɲyɛ Yesu à kwɔ̀ puru jwumpe na ke, maa yîri Galile kùluni i, mà kàre Zhude kùluni i, Zhurudɛn baŋi kàntugo.
1 Depois de dizer isso, Jesus saiu da Galileia e foi para a região da Judeia que fica no lado leste do rio Jordão.
2 Shinɲyahara mpyi a taha u fye e, mpii pi mpyi na yà ke, ka u u pire cùuŋɔ wani.
2 Uma grande multidão o seguiu, e ali ele curou os doentes.
3 Ka Farizhɛɛnbii pìi si file si u pɛrɛ ɲcû ná jwumpe e, maa u yíbe: «Mà tàanna ná wuu Saliyaŋi i, tá nɔ̀ŋ'à yaa u jà a u cwoŋi nàmbage kwɔ̀ ɲùɲyi puni na bɛ?»
3 Alguns fariseus chegaram perto dele e, querendo conseguir alguma prova contra ele, perguntaram: — Será que pela nossa
4 Ka Yesu si pi pyi: «Ɲje y'à sémɛ Kile Jwumpe Semɛŋi i ke, yii ɲyɛ a yire kâla mà? Diɲyɛŋi tasiige e, diɲyɛŋi Davooŋi à “sùpyaŋi yaa nɔ̀ ná ceewe.”
4 Jesus respondeu:
5 “Lire kurugo nɔ̀ŋi sí u tuŋi ná u nuŋi yaha si mpwɔ u cwoŋi na, pi mú shuunni si mpyi shin niŋkin.”
5 E Deus disse: “Por isso o homem deixa o seu pai e a sua mãe para se unir com a sua mulher, e os dois se tornam uma só pessoa.”
6 Lire e pi saha sì n‑pyi shiin shuunni mɛ, ŋka pi sí n‑pyi shin niŋkin. Lire kurugo Kile à mpiimu pyi niŋkin ke, sùpya ɲyɛ a yaa u pire láha piye na mɛ.»
6 Assim já não são duas pessoas, mas uma só. Portanto, que ninguém separe o que Deus uniu.
7 Ɲyɛ ka Farizhɛɛnbii si núr'a jwo: «Lire sanni i ke, ɲaha na Kile tùnntunŋiMusa s'à jwo na nɔ̀ ká a ŋko raa u cwoŋi nàmbage kwùu, u nàmbage kwɔ̀kwɔ sémɛŋi kan ceeŋ'á, u u nta a ku kwɔ̀ yɛ?»
7 Os fariseus perguntaram: — Nesse caso, por que é que Moisés permitiu ao homem mandar a sua esposa embora se der a ela um documento de divórcio?
8 Ka Yesu si pi pyi: «Yii ɲjíŋgage kurugo, Musa à cyeebii nàmbakwooni kuni kan yii á. Lire baare e diɲyɛŋi tèesiini i, amuni bà li mpyi mɛ.
8 Jesus respondeu:
9 Ŋka mii sí yi jwo yii á, shin maha shin u à u cwoŋi nàmbage kwɔ̀ ɲùŋke kabɛrɛ na, mà ta jacwɔrɔ bà mɛ, maa ceeŋi wabɛrɛ lèŋɛ ke, urufol'à jacwɔrɔ pyi.»
9 Portanto, eu afirmo a vocês o seguinte: o homem que mandar a sua esposa embora, a não ser em caso de adultério, se tornará adúltero se casar com outra mulher.
10 Ɲyɛ ka cyelempyiibii si jwumpe lwɔ́ maa jwo: «Kampyi nɔ̀ŋi tayyérege ku ɲyɛ kure mà yyaha tíi ná u cwoŋi i, ɲùŋɔ mú bá naha cileŋɛni na mɛ.»
10 Os discípulos de Jesus disseram: — Se é esta a situação entre o homem e a sua esposa, então é melhor não casar.
11 Ka Yesu si pi pyi: «Sùpyire puni sì n‑jà cileŋɛmbaani na mɛ, fo Kile ká li pyimɛ táan mpiimu á ke.
11 Jesus respondeu:
12 Karii niɲyahagii na ɲyɛ wani ɲcyiimu cyi maha jà a nɔ̀ŋi sige cileŋɛni na ke. Pìi na ɲyɛ wani, pi sì n‑jà ceewe lèŋɛ mɛ, ɲaha na yɛ pi à si amuni. Pìi u cileŋɛmbaani ɲùŋk'à fworo sùpyire e, ɲaha na yɛ pi à pi nànte kɛ̀ɛge. Pìi mú maha ɲcyé cileŋɛni na Kile Saanre kurugo. Ŋgemu u sí n‑jà ɲɛɛ puru jwumpe na ke, urufoo u ɲɛɛ pu na.»
12 Pois há razões diferentes que tornam alguns homens incapazes para o casamento: uns, porque nasceram assim; outros, porque foram castrados; e outros ainda não casam por causa do
13 Ɲyɛ lire kàntugo, sùpyiibii pìl'à pa ná nàŋkopyire t'e Yesu yyére, bà u si mpyi si u cyeyi taha ti na, si Kile ɲáare t'á mɛ. Ka cyelempyiibii si pi faha.
13 Depois disso, algumas pessoas levaram as suas crianças para Jesus pôr as mãos sobre elas e orar, mas os discípulos repreenderam as pessoas que fizeram isso.
14 Ka Yesu si jwo: «Yii nàŋkopyire yaha t'a ma mii yyére, yii àha ti sige na na mɛ. Ɲaha kurugo yɛ sùpyire t'à tiye pyi nte nàŋkopyire fiige ke, Kile Saanre ɲyɛ pire woro.»
14 Aí ele disse:
15 Ɲyɛ u à puru jwo ke, maa u cyeyi taha ti ɲùɲyi na maa jwó le t'á, maa nta a yîri kuru cyage e mà kàre.
15 Então Jesus pôs as mãos sobre elas e foi embora.
16 Ɲyɛ mà Yesu niŋkareŋi yaha, nàŋi wà à file u na maa jwo: «Cyelentuŋi! Kacɛnni ndire mii à yaa mii u pyi si shìŋi niŋkwombaaŋi ta yɛ?»
16 Certa vez um homem chegou perto de Jesus e perguntou: — Mestre, o que devo fazer de bom para conseguir a vida eterna?
17 Ka Yesu si u pyi: «Ɲaha na mu ɲyɛ na mii yíbili kacɛnni kyaa na yɛ? Shin niŋkin kanna u à ɲwɔ. Mu la ká mpyi si shìŋi sèe wuŋi ta, ta Kile toŋi kurigii ɲaare.»
17 Jesus respondeu:
18 Ka nàŋi si Yesu yíbe: «Kurigii ɲcyire yɛ?» Ka Yesu si jwo: «“Ma hà sùpya bò mɛ, ma hà zínni ná wabɛrɛ cwo e mɛ, ma hà nàŋkaaga pyi mɛ, ma hà vini ntaha wà na mɛ,
18 — Que mandamentos? — perguntou ele. Jesus respondeu:
19 ma tuŋi ná ma nuŋi pêe.” “Ma supyiɲɛɛŋi kyaa táan may'á bà mu kyal'à táan may'á mɛ.”»
19 respeite o seu pai e a sua mãe e ame os outros como você ama a você mesmo.”
20 Ka nàɲjiiŋi si Yesu pyi: «Mii na cyire karigii puni pyi. Ɲaha shi saha k'à mii fô yɛ?»
20 — Eu tenho obedecido a todos esses mandamentos! — respondeu o moço. — O que mais me falta fazer?
21 Ka Yesu si u pyi: «Kampyi mu la ɲyɛ si mpyi tìgirecyaga baa, ta sì maa sà ma cyeyaayi puni pɛ́rɛ, maa uru wyɛ́rɛŋi kan fòŋɔfeebil'á. Lire ká mpyi, mu sí nàfuu ta Kile yyére. Maa nta a pa ntaha na fye e.»
21 Jesus respondeu:
22 Ɲyɛ uru nàɲjiiŋ'à puru lógo ke, ka u yyetanha wuŋi si ŋkàre, ɲaha na yɛ nàfuubwɔhɔ foo u mpyi u wi.
22 Quando o moço ouviu isso, foi embora triste, pois era muito rico.
23 Ɲyɛ ka Yesu si yi jwo u cyelempyiibil'á: «Sèeŋi na mii sí yi jwo yii á, nàfuufooŋi jyìm'à pɛn Kile Saanre e.
23 Jesus então disse aos discípulos:
24 Mii sí yi jwo yii á sahaŋki, ɲwɔhɔŋi jyìm'à táan músennɛŋi wyiini i, mà tòro nàfuufooŋi u jyè Kile Saanre e.»
24 E digo ainda que é mais difícil um rico entrar no Reino de Deus do que um camelo passar pelo fundo de uma agulha.
25 Ka puru si u cyelempyiibii kàkyanhala fo mà tòro, ka pi i jwo: «Lire sanni i ke, jofoo u sí n‑jà nùmpanŋa ta bɛ?»
25 Quando ouviram isso, os discípulos ficaram muito admirados e perguntavam: — Então, quem é que pode se salvar?
26 Ka Yesu si pi wíi wíi maa jwo: «Lir'à sùpyire jà, ŋka kyaa ɲyɛ na Kile jìni mɛ.»
26 Jesus olhou para eles e respondeu:
27 Ka Pyɛri si jwumpe lwɔ́ maa Yesu pyi: «Wuu de? Wuu à kàntugo wà wuu karigii puni na, maa ntaha mu fye e! Wuu nàzhanŋi u ɲyɛ ŋgire yɛ?»
27 Aí Pedro disse: — Veja! Nós deixamos tudo e seguimos o senhor. O que é que nós vamos ganhar?
28 Ka Yesu si pi pyi: «Sèeŋi na mii sí yi jwo yii á, yaayi puni ká mpa mpyi nivɔnyɔ tèni ndemu i ke, Supyaŋi Jyaŋi ká mpa ntɛ̀ɛn u fànhe tatɛɛnge nisinaŋke e tèni ndemu i ke, yii pi ɲyɛ mii fyèɲwɔhɔshiinbii ke, yii sí n‑pa n‑tɛ̀ɛn fànhe tatɛɛnyɛ kɛ ná shuunni i, s'a Izirayɛli tùluyi kɛ ná shuunniŋi shiinbii kɛ̂ɛnŋi.
28 Jesus respondeu:
29 Ɲyɛ shin maha shin ká ɲɛn'à kàntugo wà u bayi, lire ɲyɛ mɛ u sìɲɛɛbii, lire ɲyɛ mɛ u sifeebii, lire ɲyɛ mɛ u pyìibii, lire ɲyɛ mɛ u kɛrɛyi na mii mɛge kurugo ke, urufoo sí yire fiigii ŋkuu (100) ta, si shìŋi niŋkwombaaŋi ta.
29 E todos os que, por minha causa, deixarem casas, irmãos, irmãs, pai, mãe, filhos ou terras receberão cem vezes mais e também a vida eterna.
30 Ŋka yyahe yyére shiin niɲyahamii sí n‑pyi kàntugo yyére shiin, kàntugo yyére wuu niɲyahamii mú sí n‑pyi yyahe yyére wuu.»
30 Muitos que agora são os primeiros serão os últimos, e muitos que agora são os últimos serão os primeiros.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.