Lucas 12

KILE JWUMPE SEMƐŊI JWUMPE NINTANMPE (SPP) vs NVI

Sair da comparação
NVI Nova Versão Internacional
1 Lire tèni i, ka supyikuruŋɔ nimbwɔhɔ si mpa bínni Yesu taan fo na piye fwòoŋi. Pi mpyi a shiin kampwɔhii lada kwɔ̀. Ka Yesu si jwumpe sìi u cyelempyiibii na maa jwo: «Yii a yiye kàanmucaa, yii àha fyìnmɛ tò wwomɔ na Farizhɛɛnbii fiige mɛ. Pi na ɲyɛ bwúuruŋi yîrigeyirige yaani fiige lire ndemu li maha mbyìmpe niɲcwɔnhɔmpe yîrige sùpyaŋi pàama ke.
1 Nesse meio tempo, tendo-se juntado uma multidão de milhares de pessoas, a ponto de se atropelarem umas às outras, Jesus começou a falar primeiramente aos seus discípulos, dizendo: "Tenham cuidado com o fermento dos fariseus, que é a hipocrisia.
2 Yii li cè, kyaa maha kyaa l'à ŋwɔhɔ ke, cyire puni sí n‑pa raa ɲaa. Kyaa maha kyaa li ɲyɛ numpini i ke, lire là mú sì n‑kwôro ɲcèmbaa mɛ.
2 Não há nada escondido que não venha a ser descoberto, ou oculto que não venha a ser conhecido.
3 Lire l'à li ta, yii aha jwumɔ maha jwumɔ ŋwɔh'a jwo numpini i ke, puru sí n‑lógo canŋke e, yii aha jwumɔ maha jwumɔ jwo katilwɔhɔre e yii bayi kùruɲcwɔngil'e ke, puru sí n‑pa raa jáare katanɲyi ɲuŋ'i.»
3 O que vocês disseram nas trevas será ouvido à luz do dia, e o que vocês sussurraram aos ouvidos dentro de casa, será proclamado dos telhados.
4 Ka Yesu si núr'a jwo: «Yii pi ɲyɛ mii ceveebii ke, mii sí yi jwo yii á, ŋgemu u ɲyɛ u sì n‑jà yaage kabɛrɛ pyi sùpyaŋi na u mbòŋi kàntugo mɛ, yii àha raa fyáge uru yyaha na mɛ.
4 "Eu lhes digo, meus amigos: não tenham medo dos que matam o corpo e depois nada mais podem fazer.
5 Yii à yaa yii a fyáge ŋgemu yyaha na ke, uru u ɲyɛ Kile, ɲaha na yɛ uru u maha jà a sùpyaŋi wà nafugombaage e u boŋkwooni kàntugo. Sèeŋi na mii sí yi jwo yii á, yii a fyáge Kile na.
5 Mas eu lhes mostrarei a quem vocês devem temer: temam aquele que, depois de matar o corpo, tem poder para lançar no inferno. Sim, eu lhes digo, esse vocês devem temer.
6 Tá zíiziinɛ kaŋkuro maha mpɛ́rɛ daashii shuunni kanna mɛ? Ŋka Kile à yaha ti puni niŋkin niŋkinŋi na, marii ti saɲcwɔnŋi sigili.
6 Não se vendem cinco pardais por duas moedinhas? Contudo, nenhum deles é esquecido por Deus.
7 Yii pi ke, yii li cè na yii kan'à waha Kile na mà tòro tire zíiziinɛ niɲyahara na. Ali ɲùɲjoore ti ɲyɛ yii ɲùɲyi i ke, Kile à tire puni pɛ̀rɛgɛ cè. Lire kurugo yii àha núru kyaa tɛ̀gɛ yiye funŋɔ pɛn mɛ.»
7 Até os cabelos da cabeça de vocês estão todos contados. Não tenham medo; vocês valem mais do que muitos pardais!
8 Ka Yesu si núr'a jwo: «Mii sí yi jwo yii á, shin maha shin ká yyére li na sùpyire ɲyii na na uru na ɲyɛ Supyaŋi Jyaŋi wu ke, Supyaŋi Jyaŋi mú sí n‑yyére li na Kile mɛ̀lɛkɛɛbii ɲyii na na urufoo na ɲyɛ uru wu.
8 "Eu lhes digo: quem me confessar diante dos homens, também o Filho do homem o confessará diante dos anjos de Deus.
9 Ŋka ŋgemu ká mii cyé sùpyire ɲyii na ke, mii mú sí urufoo cyé Kile mɛ̀lɛkɛɛbii ɲyii na.
9 Mas aquele que me negar diante dos homens será negado diante dos anjos de Deus.
10 Sùpya ká ɲcyé Supyaŋi Jyaŋi jwumpe na, lire kapiini sí n‑jà yàfa urufoo na. Ŋka ŋgemu ká Kile Munaani mɛge kɛ̀ɛge ke, lire kapiini sì yàfa urufoo na mɛ.
10 Todo aquele que disser uma palavra contra o Filho do homem será perdoado, mas quem blasfemar contra o Espírito Santo não será perdoado.
11 Pi aha mpa a yii cyáan na ɲcwôre na ŋkɛ̀ɛge Kile Jwumpe kàlambayi ɲùŋufeebii, lire ɲyɛ mɛ kìni yyaha yyére shiinbii ná yukyaabii yyére tèni ndemu i ke, jwumpe yii sí n‑jwo pi i ɲcè na yii na ɲyɛ sèeŋi ɲuŋ'i ke, yii àha puru kani tɛ̀gɛ yiye funŋɔ pɛn mɛ,
11 "Quando vocês forem levados às sinagogas e diante dos governantes e das autoridades, não se preocupem com a forma pela qual se defenderão, ou com o que dirão,
12 ɲaha na yɛ lire tèni yabiliŋi i, jwumpe yii à yaa yii jwo ke, Kile Munaani sí puru tîrige yii funŋ'i.»
12 pois naquela hora o Espírito Santo lhes ensinará o que devem dizer".
13 Mà Yesu yaha puru jwumpe na, ka nàŋi wà si jwo u á sùpyire shwɔhɔl'e: «Wuu cyelentuŋi, mii la ɲyɛ maa yi jwo mii yyahafooŋ'á na u wuu tuŋi kɔɔge táa, u u na nàzhan woge kan na á.»
13 Alguém da multidão lhe disse: "Mestre, dize a meu irmão que divida a herança comigo".
14 Ka Yesu si u pyi: «Ei! Nà wà we! Jofoo u à mii tìŋɛ mà pyi yii kacwɔnrɔŋi, lire ɲyɛ mɛ yii tuŋi kɔɔge táafooŋi yɛ?»
14 Respondeu Jesus: "Homem, quem me designou juiz ou árbitro entre vocês? "
15 Ɲyɛ Yesu à uru nàŋi ɲwɔ shwɔ amuni ke, maa yi jwo u lógofeebii pun'á: «Yii a yiye kàanmucaa, yii àha nàfuuŋi lage yaha ku tatɛɛngɛ fô yii na mɛ. Ɲaha kurugo yɛ sùpyaŋi nàfuuŋi mɛ́ɛ ká ɲyaha fo mà sà mpyi u tayahaga na ɲcaa na ŋkànre, yii li cè na uru nàfuuŋi sì n‑jà urufoo sige kwùŋi na mɛ.»
15 Então lhes disse: "Cuidado! Fiquem de sobreaviso contra todo tipo de ganância; a vida de um homem não consiste na quantidade dos seus bens".
16 Mà tàanna ná puru jwumpe e, ka Yesu sí bàtaaga jwo pi á na: «Nàfuufooŋi wà u ná mpyi ná kɛrɛge e, kuru kɛrɛge yafaayi mpyi na ɲwɔge u á sèl'e.
16 Então lhes contou esta parábola: "A terra de certo homem rico produziu muito bem.
17 Canŋka ka u u ntɛ̀ɛn maa funŋke cya maa jwo uye funŋ'i “Mii sàha naha na kapyii cè mɛ, ɲaha na yɛ tayahaga ɲyɛ mii niɲjyee sùmaŋi na mɛ.”
17 Ele pensou consigo mesmo: ‘O que vou fazer? Não tenho onde armazenar minha colheita’.
18 U à funŋke kyáala a kwɔ̀ ke, maa jwo “Nde mii sí n‑pyi ke, lire li ɲyɛ, mii sí na bwɔ̀nhigii jya, si núru nimbwɔhii faanra, si na sùmaŋi ná na yaayi sanɲyi puni le cyire e.
18 "Então disse: ‘Já sei o que vou fazer. Vou derrubar os meus celeiros e construir outros maiores, e ali guardarei toda a minha safra e todos os meus bens.
19 Lire ká mpyi, mii sí n‑jwo naye funŋ'i, na mii à yyee niɲyahagii ɲjyì bégel'a yaha naye mɛɛ na. Mii saha sì raa naye kànre mɛ, s'a lyî s'a byii si mpyi funntange e kanna.”
19 E direi a mim mesmo: Você tem grande quantidade de bens, armazenados para muitos anos. Descanse, coma, beba e alegre-se’.
20 Ɲyɛ uru nàfuufooŋ'à puru jwo uye funŋ'i mà kwɔ̀ ke, ka Kile si jwo u á “Mu funŋɔ baa shinŋi! Ŋke numpilage yabiliŋi i, mu sí n‑kwû. Yaayi mu à bégel'a yaha maye mɛɛ na ke, jofoo u sí n‑pyi ná yire e yɛ?”
20 "Contudo, Deus lhe disse: ‘Insensato! Esta mesma noite a sua vida lhe será exigida. Então, quem ficará com o que você preparou? ’
21 Ɲyɛ amuni li mú ɲyɛ, shin maha shin u ɲyɛ na nàfuuŋi caa na bínnini ŋge diɲyɛŋi i uye mɛɛ na, mà li ta nàfuu ɲyɛ urufol'á Kile yyére mɛ, urufoo sí n‑pa n‑kwû n‑yîri u taan ŋge nàfuufooŋi fiige.»
21 "Assim acontece com quem guarda para si riquezas, mas não é rico para com Deus".
22 Ɲyɛ ka Yesu si jwo u cyelempyiibil'á: «Lire e mii sí yi jwo yii á, yalyire yii sí raa lyî ná vàanɲyi yii sí raa leni ke, yire taŋkanni kà yii funŋɔ pɛn mɛ.
22 Dirigindo-se aos seus discípulos, Jesus acrescentou: "Portanto eu lhes digo: não se preocupem com suas próprias vidas, quanto ao que comer; nem com seus próprios corpos, quanto ao que vestir.
23 Ɲaha kurugo yɛ sùpyaŋi múnaani tayyéreg'à fànha tò yalyire na, ka u cyeere tayyérege mú si fànha tò vàanɲyi na.
23 A vida é mais importante do que a comida, e o corpo, mais do que as roupas.
24 Yii saɲcyɛɛnre kàanmucya kɛ! Ti ɲyɛ na faa pyi mɛ, ti ɲyɛ na sùma kwùun mɛ, sùma tabegege mú ɲyɛ t'á mɛ. Ŋka Kile maha ti ɲwɔ caa. Tá yii ɲyɛ a pwɔ́rɔ saɲcyɛɛnre na sèl'e mɛ?
24 Observem os corvos: não semeiam nem colhem, não têm armazéns nem celeiros; contudo, Deus os alimenta. E vocês têm muito mais valor do que as aves!
25 Funmpɛɛnre sí n‑jà yii jofoo pyi u jà a nimbilere bâra u shìŋi canmpyaagii na yɛ?
25 Quem de vocês, por mais que se preocupe, pode acrescentar uma hora que seja à sua vida?
26 Ɲyɛ kampyi funmpɛɛnre sì n‑jà yafyin bâra yii shìŋi canmpyaagii na mɛ, ɲaha na yii à yaayi sanɲyi kani tɛ̀g'a yiye funŋɔ pɛn yɛ?
26 Visto que vocês não podem sequer fazer uma coisa tão pequena, por que se preocupar com o restante?
27 Yafwɔhɔfwɔhɔyi yi maha fyîn sige e maa yafyɛɛnre nisinante yaa ke, yii sɔ̂nŋɔ yire kyaa na kɛ! Yi ɲyɛ na báara pyi mɛ, yi mú ɲyɛ na kòonɔ pînni mɛ. Ŋka saanŋi Solomani ná u nàfuufente puni i, u vàanndeŋke kà lemɛ ɲyɛ a jà a ɲwɔ mà ŋke yafwɔhɔfwɔhɔge kà niŋkin yafyɛnrɛ kwɔ̀ mɛ.
27 "Observem como crescem os lírios. Eles não trabalham nem tecem. Contudo, eu lhes digo que nem Salomão, em todo o seu esplendor, vestiu-se como um deles.
28 Yafwɔhɔfwɔhɔyi yi ɲyɛ sige e niɲjaa, ná nùmpanŋa yi sí n‑le nage e ke, Kile ká yire lemɛ pyi p'à ɲwɔ amuni, yii ɲyɛ a li cè na nàkaana baa Kile sí vàanɲyi kan yii á mà? Yii dániyaŋ'à cyɛ́rɛ dɛ!
28 Se Deus veste assim a erva do campo, que hoje existe e amanhã é lançada ao fogo, quanto mais vestirá vocês, homens de pequena fé!
29 Yii yalyire ná yii yabyɛɛre taŋkanni ɲyɛ a yaa li tatɛɛnge fô yii na mɛ.
29 Não busquem ansiosamente o que hão de comer ou beber; não se preocupem com isso.
30 Mpii pi ɲyɛ pi ɲyɛ a dá Kile na mɛ, pire pi maha funɲyi pɛn ná yire yaayi kani i tèrigii puni i. Yii sí pi ke, yaaga maha yaaga kyaa li ɲyɛ yii na ke, yii Tuŋi Kile à yire puni cè.
30 Pois o mundo pagão é que corre atrás dessas coisas; mas o Pai sabe que vocês precisam delas.
31 Mà jwo yii kwôro yii a yire yaayi caa ke, yii yacyage niɲcyiig'à yaa ku pyi Kile Saanre. Lire ká mpyi, u sí yire yaayi sanɲyi kan yii á.»
31 Busquem, pois, o Reino de Deus, e essas coisas lhes serão acrescentadas.
32 Ka Yesu si núr'a jwo u cyelempyiibil'á: «Yii na ɲyɛ mu à jwo mpàkuruŋɔ nimbilere, ŋka yii àha raa fyáge mɛ, ɲaha na yɛ l'à táan yii Tuŋi Kile e mà yii le u Saanre e.
32 "Não tenham medo, pequeno rebanho, pois foi do agrado do Pai dar-lhes o Reino.
33 Yii yii cyeyaayi pɛ́rɛ, yii i uru wyɛ́rɛŋi tɛ̀g'a fòŋɔfeebii tɛ̀gɛ. Yii nàfuu tabegege niɲcɛnŋɛ yaa yiye mɛɛ na nìɲyiŋi na, ŋkemu ku ɲyɛ ku nàfuuŋi sì n‑kwɔ̀ mɛ. Nàŋkaalii ná ntɔɔn ɲyɛ kuru cyage e si ŋkwɔ̀ u kɛ̀ɛge mɛ.
33 Vendam o que têm e dêem esmolas. Façam para vocês bolsas que não se gastem com o tempo, um tesouro nos céus que não se acabe, onde ladrão algum chega perto e nenhuma traça destrói.
34 Yii li cè, cyage e sùpyaŋi nàfuuŋi ɲyɛ ke, wani u sɔ̀nŋɔre maha mpyi.»
34 Pois onde estiver o seu tesouro, ali também estará o seu coração".
35 Ka Yesu sí núr'a jwo u lógofeebil'á: «Yii yii báarapyi vàanɲyi le yii i bégele tèrigii puni i. Yii i yii làmpaabii mîn'a yaha tèrigii puni i.
35 "Estejam prontos para servir, e conservem acesas as suas candeias,
36 Yii pyi mu à jwo báarapyii mpiimu pi à bégel'a tɛ̀ɛn pyɛnge e, na pi ɲùŋufooŋi tèepani sigili, u aha yîri cikwɔɔnre cyage e, mà pa tère o tère e, maa mpa pyɛnge ɲwɔge kúu ke, pi i yîr'a ku múgo u á.
36 como aqueles que esperam seu senhor voltar de um banquete de casamento; para que, quando ele chegar e bater, possam abrir-lhe a porta imediatamente.
37 Ɲyɛ ɲùŋufooŋi ká mpa báarapyiibii mpiimu ta ŋɔ́ɔmbaa ke, pire wuuni sí ɲwɔ. Sèeŋi na mii sí yi jwo yii á, lire ká mpyi, ɲùŋufooŋi sí uye pwɔ si ɲjyì yaa ŋkan báarapyiibii puni niŋkin niŋkinŋ'á, pi lyî.
37 Felizes os servos cujo senhor os encontrar vigiando, quando voltar. Eu lhes afirmo que ele se vestirá para servir, fará que se reclinem à mesa, e virá servi-los.
38 Lire e ke ɲùŋufooŋ'à pa ɲìɲiŋke na yo, u à pa ŋkùpecyiini na yo, u aha mpa báarapyiibii mpiimu ta ŋɔ́ɔmbaa ke, pire wuuni kɔni sí ɲwɔ.
38 Mesmo que ele chegue de noite ou de madrugada, felizes os servos que o senhor encontrar preparados.
39 Yii li cè na kàmpyi bage fooŋi mpyi maha nàŋkaaŋi tèepani cè, u mpyi maha sí ɲɛɛ u yaha u kakyaare pyi mɛ.
39 Entendam, porém, isto: se o dono da casa soubesse a que hora viria o ladrão, não permitiria que a sua casa fosse arrombada.
40 Lire e ke yii mú à yaa yii bégel'a kwôro, ɲaha na yɛ tèni i Supyaŋi Jyaŋi sí núru n‑pa ke, yii ɲyɛ a lire cè mɛ.»
40 Estejam também vocês preparados, porque o Filho do homem virá numa hora em que não o esperam".
41 Yesu à puru jwo ke, ka Pyɛri si u pyi: «Kafooŋi, mu à ŋke bàtaage jwo mà yyaha tíi ná wuu kanni i laa, sùpyire puni kyaa li?»
41 Pedro perguntou: "Senhor, estás contando esta parábola para nós ou para todos? "
42 Ka Yesu si u pyi: «Báarapyiŋi na, ɲùŋufooŋ'à dá pi sanmpii shwɔhɔl'e, u yákiliŋi mú s'à pêe ke, uru báarapyiŋi shiŋi ɲùŋufooŋi maha yaha u u pyɛnge karigii cwɔɔnre, maa ɲjyìŋi kaan báarapyiibii sanmpil'á u tèekanl'e.
42 O Senhor respondeu: "Quem é, pois, o administrador fiel e sensato, a quem seu senhor encarrega dos seus servos, para lhes dar sua porção de alimento no tempo devido?
43 Ɲyɛ báarapyi maha báarapyi ɲùŋufoo, u à pa u ta u u báaraŋi niɲcɛnŋi pyi amuni ke, uru wuuni sí ɲwɔ.
43 Feliz o servo a quem o seu senhor encontrar fazendo assim quando voltar.
44 Sèeŋi na mii sí yi jwo yii á, uru báarapyiŋi ɲùŋufooŋi sí u pyɛnge karigii puni ɲùŋufente le u cye e.
44 Garanto-lhes que ele o encarregará de todos os seus bens.
45 Ŋka báarapyiibii kacwɔnrɔŋi ŋgemu ká a sɔ̂nŋi uye funŋ'i na uru ɲùŋufooŋi sí mɔ lire kùluni i, maa wá na u báarapyiɲɛɛbii bwùun, maa uye yaha ɲjyìŋi ná mbyaŋi laage e, maa sinmpe byii na ɲcwo ke,
45 Mas suponham que esse servo diga a si mesmo: ‘Meu senhor se demora a voltar’, e então comece a bater nos servos e nas servas, a comer, a beber e a embriagar-se.
46 canŋke ku ɲyɛ uru báarapyiŋi ɲyɛ a tɛ̀ɛn ná k'e ná tèni li ɲyɛ u ɲyɛ a sɔ̂nŋɔ ná l'e mɛ, u ɲùŋufooŋi sí n‑pâa n‑pa. Kapii maha kapii u à pyi ke, ɲùŋufooŋi sí u kyérege cyire puni na, mpii pi ɲyɛ pi ɲyɛ Kile kuni i mɛ, si u ná pire sàraŋi pyi niŋkin.
46 O senhor daquele servo virá num dia em que ele não o espera e numa hora que não sabe, e o punirá severamente e lhe dará um lugar com os infiéis.
47 Báarapyiŋi u à ɲùŋufooŋi ɲyii wuuni cè maa mpyi u ɲyɛ na li pyi mɛ, uru báarapyiŋi bwɔɔnre nizhwɔɔre sí ɲyaha dɛ!
47 "Aquele servo que conhece a vontade de seu senhor e não prepara o que ele deseja, nem o realiza, receberá muitos açoites.
48 Ŋka báarapyiŋi u ɲyɛ u ɲyɛ a u ɲùŋufooŋi ɲyii karigii cè mɛ, maa ntòr'a wurug'a kapyimbaala pyi ndemu l'à yaa ná bwɔnr'e ke, urufoo sì bwɔnrɔ niɲyahara shwɔ mɛ.
48 Mas aquele que não a conhece e pratica coisas merecedoras de castigo, receberá poucos açoites. A quem muito foi dado, muito será exigido; e a quem muito foi confiado, muito mais será pedido".
49 Ka Yesu sí núr'a jwo: «Mii à pa mpa nage le ɲìŋke na. Mii la mpyi numɛ si ku ta k'à mîn'a kwɔ̀.
49 "Vim trazer fogo à terra, e como gostaria que já estivesse aceso!
50 Ŋka mii à yaa mii u mbyîgimɛ yyefuge e fɔlɔ, mu à jwo bà sùpyaŋi ká a ŋko si batize pi maha u mbyîgimɛ lwɔhe e pyiŋkanni ndemu na mɛ. Mii funvwugo wuŋi u ɲyɛ na cyire karigii canmpyige sigili.
50 Mas tenho que passar por um batismo, e como estou angustiado até que ele se realize!
51 Yii àha raa sɔ̂nŋi na mii à pa si mpa jwumabeŋke le sùpyire ná tiye shwɔhɔl'e ɲìŋke na mà dɛ! Mii sí yi jwo yii á, mii à pa mpa mbèmbaaŋi le sùpyire ná tiye shwɔhɔl'e.
51 Vocês pensam que vim trazer paz à terra? Não, eu lhes digo. Pelo contrário, vim trazer divisão!
52 Lire kurugo mà lwɔ́ numɛ na, shiin kaŋkuro sí n‑pyi pyɛnyi y'e, pi sì n‑bɛ̂ mɛ. Shiin taanre sí n‑wwɔ̀ s'a shiin shuunni tùnni, shiin shuunni sí n‑wwɔ̀ s'a shiin taanre tùnni.
52 De agora em diante haverá cinco numa família divididos uns contra os outros: três contra dois e dois contra três.
53 Pyɛnyi y'e, tufooŋi sí n‑yîri jyafooŋi kurugo, jyafooŋi mú sí n‑yîri tufooŋi kurugo. Nufooŋi sí n‑yîri pworofooŋi kurugo, pworofooŋi mú sí n‑yîri nufooŋi kurugo. Nacwoŋi sí n‑yîri napworoŋi kurugo, napworoŋi mú sí n‑yîri nacwoŋi kurugo.»
53 Estarão divididos pai contra filho e filho contra pai, mãe contra filha e filha contra mãe, sogra contra nora e nora contra sogra".
54 Supyikuruŋke ku mpyi wani ke, ka Yesu si núr'a jwo kur'á: «Yii aha kileŋi ɲya u à wwɔ̀ canŋacwumpe e, yii maha jwo na zànha sí n‑pa, nàkaana baa ku mú maha mpa.
54 Dizia ele à multidão: "Quando vocês vêem uma nuvem se levantando no ocidente, logo dizem: ‘Vai chover’, e assim acontece.
55 Kafɛɛge ká a fwu na yîri wòro kùl'e, yii maha jwo na kafuge sí n‑pêe niɲjaa dɛ! Amuni li mú maha mpyi.
55 E quando sopra o vento sul, vocês dizem: ‘Vai fazer calor’, e assim ocorre.
56 Yii pi à fyìnmɛ tò wwomɔ na ke, yii à jà a cyire karigii puni tèepyiiŋkii cè, ka ɲaha si li ta ɲcyii cyi ɲyɛ na mpyi yii shwɔhɔl'e numɛ ke, yii ɲyɛ a jà a cyire cè mà yɛ?
56 Hipócritas! Vocês sabem interpretar o aspecto da terra e do céu. Como não sabem interpretar o tempo presente?
57 Ɲaha na kani yii à yaa yii pyi ke, yii ɲyɛ a jà a lire cè yiy'á si li pyi pyiŋkanna niɲcɛnnɛ na mà yɛ?
57 "Por que vocês não julgam por si mesmos o que é justo?
58 Wà ha mu yyere fànhe e, ka yii i wá na ŋkɛ̀ɛge wani, mu à yaa mu u jwumabeŋɛ cya fwɔfwɔ ná urufol'e kuni na, bà u si mpyi u àha ma le yukyaaŋi cye e, uru si ma le u báarapyiŋi cye e, pi i ma le kàsuŋi i mɛ.
58 Quando algum de vocês estiver indo com seu adversário para o magistrado, faça tudo para se reconciliar com ele no caminho; para que ele não o arraste ao juiz, o juiz o entregue ao oficial de justiça, e o oficial de justiça o jogue na prisão.
59 Mii sí yi jwo mu á, mu aha mpyi mu ɲyɛ a lire pyi mɛ, mu sì n‑sìi n‑fworo wani ná mu ɲyɛ a urufoo fwooni tò feefee mà yɛ!»
59 Eu lhe digo que você não sairá de lá enquanto não pagar o último centavo".

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.