João 4
KILE JWUMPE SEMƐŊI JWUMPE NINTANMPE (SPP) vs ARA
1 Yesu à pa ɲcè na Farizhɛɛnbil'à pa lógo na uru na cyelempyiibii pìi taa na batizeli, pi mú s'à ɲyaha Yuhana wuubii na.
1 Quando, pois, o Senhor veio a saber que os fariseus tinham ouvido dizer que ele, Jesus, fazia e batizava mais discípulos que João
2 Mà sèeŋi jwo, Yesu yabiliŋi bà u mpyi na sùpyire batizeli mɛ, u cyelempyiibii pi mpyi na li pyi.
2 (se bem que Jesus mesmo não batizava, e sim os seus discípulos),
3 Yesu à pa pi jwumpe niɲjwumpe lógo ke, maa fworo Zhude kùluni i maa núru na ŋkɛ̀ɛge Galile wuuni i.
3 deixou a Judeia, retirando-se outra vez para a Galileia.
4 U niŋkareŋi mpyi a yaa u Samari kùluni jyiile, u u nta a nɔ Galile wuuni na.
4 E era-lhe necessário atravessar a província de Samaria.
5 Ka u u sà nɔ Samari kànhe kà na, kuru mɛge mpyi Sikari. Tèecyiini i, Yahutuubii tulyage Yakuba mpyi a kɛrɛge ŋkemu kan u jyaŋi Yusufu á ke, Sikari na ɲyɛ kuru taan.
5 Chegou, pois, a uma cidade samaritana, chamada Sicar, perto das terras que Jacó dera a seu filho José.
6 Yakuba bɛ̀ɛnŋke na mpyi wani. Yesu à ɲaara a kànha ke, maa sà ntɛ̀ɛn kuru bɛ̀ɛnŋke taan. Canŋke mpyi a nɔ ɲùŋɔ niŋi i.
6 Estava ali a fonte de Jacó. Cansado da viagem, assentara-se Jesus junto à fonte, por volta da hora sexta.
7 Ka Samari shiinbii cwoŋi wà si mpa mpa lwɔhɔ kwó. Ka Yesu si jwo u á: «Lwɔhe kà kan na á, si bya.»Samari shiinbii cwoŋi|src="LB00302b.tif" size="span" ref="Yuhana 4.4-42"
7 Nisto, veio uma mulher samaritana tirar água. Disse-lhe Jesus: Dá-me de beber.
8 Lir'à u cyelempyiibii ta pi à jyè kànhe e si ɲjyì cya zhwɔ.
8 Pois seus discípulos tinham ido à cidade para comprar alimentos.
9 Ka ceeŋi si u pyi: «Na ɲaha? Mu na ɲyɛ Yahutu, mii sí ɲyɛ Samari shin, ɲaha na mu na ma lùbyage ɲáare mii á yɛ?» (Lire kajwuuni ɲùŋke ku ɲyɛ Yahutuubii ná Samari shiinbii ɲyɛ a mpyi na wwùu kyaa na mɛ.)
9 Então, lhe disse a mulher samaritana: Como, sendo tu judeu, pedes de beber a mim, que sou mulher samaritana (porque os judeus não se dão com os samaritanos )?
10 Ka Yesu si ceeŋi pyi: «Yaage Kile maha ŋkaan mana ke, kàmpyi mu mpyi a kuru cè, sùpyaŋi u na mu ɲáare lùbyage na ke, kàmpyi mu mpyi a uru cè, mu u mpyi na sí u ɲáare, u mpyi na sí lwɔhɔ kan mu á, ŋkemu ku maha shìŋi sèe wuŋi kan sùpyaŋ'á ke.»
10 Replicou-lhe Jesus: Se conheceras o dom de Deus e quem é o que te pede: dá-me de beber, tu lhe pedirias, e ele te daria água viva.
11 Ka ceeŋi si jwo Yesu á: «Ɲùŋufooŋi, bɛ̀ɛnɲcere ɲyɛ mu á mɛ, ŋke bɛ̀ɛnŋke s'à cûgo sèl'e, taa mu sí kuru lwɔhe ta si ŋkan mii á ke?
11 Respondeu-lhe ela: Senhor, tu não tens com que a tirar, e o poço é fundo; onde, pois, tens a água viva?
12 Wuu tulyage Yakuba u à ŋke bɛ̀ɛnŋke kan wuu á ke, mu à pêe uru na la? U ná u pyìibii ná u yatɔɔre mpyi na ŋke bɛ̀ɛnŋke lwɔhe byii.»
12 És tu, porventura, maior do que Jacó, o nosso pai, que nos deu o poço, do qual ele mesmo bebeu, e, bem assim, seus filhos, e seu gado?
13 Ka Yesu si u pyi: «Shin maha shin u ɲyɛ na ŋke bɛ̀ɛnŋke lwɔhe byii ke, byage saha sí urufoo ta.
13 Afirmou-lhe Jesus: Quem beber desta água tornará a ter sede;
14 Ŋka ŋgemu ká mii lùkange bya ke, byage saha sì n‑sìi urufoo ta mɛ. Ɲaha na yɛ lwɔhe mii sí n‑kan u á ke, kuru sí n‑pyi u funŋke e lùbili. Uru lùbiliŋi sí u pyi u shìŋi niŋkwombaaŋi ta.»
14 aquele, porém, que beber da água que eu lhe der nunca mais terá sede; pelo contrário, a água que eu lhe der será nele uma fonte a jorrar para a vida eterna.
15 Ka ceeŋi si jwo: «Ɲùŋufooŋi, kuru lwɔhe kà kan na á, byage kà n‑sìi núru na ta mɛ, mii sàha kà núru mpa lwɔhɔ kwó naha mɛ.»
15 Disse-lhe a mulher: Senhor, dá-me dessa água para que eu não mais tenha sede, nem precise vir aqui buscá-la.
16 Ka Yesu si jwo: «Sà ma pooŋi yyere, ma a ma.»
16 Disse-lhe Jesus: Vai, chama teu marido e vem cá;
17 Ka ceeŋi si u pyi: «Nɔ̀ ɲyɛ mii á mɛ.» Ka Yesu si u pyi: «Mu u jwo na nɔ̀ ɲyɛ mu á mɛ, mu à sèe jwo.
17 ao que lhe respondeu a mulher: Não tenho marido. Replicou-lhe Jesus: Bem disseste, não tenho marido;
18 Mu à nàmbaya kaŋkuro jyé mà kwɔ̀, ŋge á mu ɲyɛ numɛ ke, uru mú bá ɲyɛ mu poo mɛ. Sèe mu à jwo.»
18 porque cinco maridos já tiveste, e esse que agora tens não é teu marido; isto disseste com verdade.
19 Ka ceeŋi si u pyi: «Ɲùŋufooŋi, mii naha li ɲya, Kile tùnntunŋɔ u ɲyɛ mu.
19 Senhor, disse-lhe a mulher, vejo que tu és profeta.
20 Wuu tulyey'à Kile pêe ŋke ɲaŋke na, ŋka yii Yahutuubii, yii maha jwo na Zheruzalɛmu kanni i Kile tapeeŋke ɲyɛ.»
20 Nossos pais adoravam neste monte; vós, entretanto, dizeis que em Jerusalém é o lugar onde se deve adorar.
21 Ka Yesu si u pyi: «Ceewe, ɲje mii sí n‑jwo mu á ke, mu à yaa mu u dá yire na, tèni là sí n‑kwɔ̀ nɔ, yii saha sì raa sì ŋke ɲaŋke na, lire ɲyɛ mɛ Zheruzalɛmu kànhe e si nta raa Tufooŋi pêre mɛ.
21 Disse-lhe Jesus: Mulher, podes crer-me que a hora vem, quando nem neste monte, nem em Jerusalém adorareis o Pai.
22 Yii Samari shiinbii na ŋgemu pêre ke, yii ɲyɛ a uru cè mɛ, wuu Yahutuubii, wuu sí na ŋgemu pêre ke, wuu à uru cè, ɲaha na yɛ Shwofooŋi à fworo Yahutuubil'e.
22 Vós adorais o que não conheceis; nós adoramos o que conhecemos, porque a salvação vem dos judeus.
23 Tèni sí n‑pa nɔ, li bá à nɔ a kwɔ̀, mpii pi ɲyɛ Tufooŋi pèeveebii sèe wuubii ke, Kile Munaani li sí raa sèeŋi cyêre Kile karigii kyaa na pir'á. Tire sùpyire shiŋi Tufooŋi Kile na ɲcaa t'a uru pêre.
23 Mas vem a hora e já chegou, em que os verdadeiros adoradores adorarão o Pai em espírito e em verdade; porque são estes que o Pai procura para seus adoradores.
24 Kile na ɲyɛ Munaa, wà ɲyɛ na u ɲaa mɛ. Sùpyire sí n‑jà raa u pêre kanna tèni i Kile Munaani sí sèeŋi cyêe ti na ke.»
24 Deus é espírito; e importa que os seus adoradores o adorem em espírito e em verdade.
25 Ka ceeŋi si u pyi: «Mii à cè na Masiyaŋi sí bá n‑pa (ŋge pi na yiri Kile Niɲcwɔnrɔŋi ke). U aha mpa, u sí yaayi puni yyaha jwo wuu á.»
25 Eu sei, respondeu a mulher, que há de vir o Messias, chamado Cristo; quando ele vier, nos anunciará todas as coisas.
26 Ka Yesu si ceeŋi pyi: «Mii u na yu ná mu i ke, mii u ɲyɛ ure.»
26 Disse-lhe Jesus: Eu o sou, eu que falo contigo.
27 Mà Yesu ná ceeŋi yaha puru jwumpe na, ka cyelempyiibii si ntíl'a nɔ wani. Ka li i pi kàkyanhala. Li mpyi pi funŋ'i mà u yíbe ɲaha kurugo u na yu ná ŋge ceeŋi i yɛ, lire ɲyɛ mɛ ɲaha u na ɲcaa u á yɛ, ŋka pi wà ɲyɛ a jà a u yíbe mɛ.
27 Neste ponto, chegaram os seus discípulos e se admiraram de que estivesse falando com uma mulher; todavia, nenhum lhe disse: Que perguntas? Ou: Por que falas com ela?
28 Ka ceeŋi si u kucwooni yaha bɛ̀ɛnŋke taan, maa jyè kànhe e, maa yi jwo sùpyir'á:
28 Quanto à mulher, deixou o seu cântaro, foi à cidade e disse àqueles homens:
29 «Yii a ma yii pa wíi. Nàŋi wà u ŋge u à mii kapyiiŋkii puni cè a jwo mii á. Kile Niɲcwɔnrɔŋi kyaa li na yu ke, u sí n‑jà n‑pyi ure.»
29 Vinde comigo e vede um homem que me disse tudo quanto tenho feito. Será este, porventura, o Cristo?!
30 Ka sùpyire si fworo kànhe e, na ŋkɛ̀ɛge Yesu yyére.
30 Saíram, pois, da cidade e vieram ter com ele.
31 Mà ceeŋi yaha kànhe e, ka Yesu cyelempyiibii si yi jwo u á: «Wuu cyelentuŋi, mu à yaa mu u mpa lyî amuni.»
31 Nesse ínterim, os discípulos lhe rogavam, dizendo: Mestre, come!
32 Ka u u pi pyi: «Yalyige na ɲyɛ mii á, mii u lyî, yii ɲyɛ a ŋkemu cè mɛ.»
32 Mas ele lhes disse: Uma comida tenho para comer, que vós não conheceis.
33 Ka u cyelempyiibii si wá na yi yu piye shwɔhɔl'e na wà u à pa yalyire kan u á bɛ?
33 Diziam, então, os discípulos uns aos outros: Ter-lhe-ia, porventura, alguém trazido o que comer?
34 Ka Yesu si jwo: «Ŋge u à mii tun ke, mii u uru ɲyii wuuni pyi, tùnnture u à kan mii á ke, mii u tire pyi fo ti tɛgɛni, mii yalyire ti ɲyɛ tire.
34 Disse-lhes Jesus: A minha comida consiste em fazer a vontade daquele que me enviou e realizar a sua obra.
35 Yii maha jwo yiɲyɛ sicyɛɛre yi ɲyɛ nùgunte ná sùmakwɔɔnni shwɔhɔl'e. Ŋka mii sí yi jwo yii á, yii yyahayi yîrige, yii i sùpyire nimpante wíi. Ti na ɲyɛ bà sùma maha nɔ a tɛ̀ɛn kɛrɛge e, na ŋkwɔ̀nŋi sigili mɛ.
35 Não dizeis vós que ainda há quatro meses até à ceifa? Eu, porém, vos digo: erguei os olhos e vede os campos, pois já branquejam para a ceifa.
36 Ŋge u na sùmaŋi kwùun ke, uru na u sàraŋi tal'a kwɔ̀. Uru sàraŋi u ɲyɛ: sùpyire u na ntaa ke, tir'à shìŋi niŋkwombaaŋi ta. Lire pyiŋkanni na, ɲɛɛnuguŋi ná sùmakwɔnŋi na múgure siɲcyan.
36 O ceifeiro recebe desde já a recompensa e entesoura o seu fruto para a vida eterna; e, dessarte, se alegram tanto o semeador como o ceifeiro.
37 Tàanlini l'à jwo na “Wà na núru, wabɛrɛ sí i ŋkwùun” ke, l'à sèe jwo.
37 Pois, no caso, é verdadeiro o ditado: Um é o semeador, e outro é o ceifeiro.
38 Mii à yii tùugo yii sà kɛrɛge ŋkemu sùma kwɔ̀n ke, yii ɲyɛ a ku fàa mɛ. Mpii pi à báaraŋi pyi ke, ka yii i pire kanhare tɔ̀ɔnŋi ta.»
38 Eu vos enviei para ceifar o que não semeastes; outros trabalharam, e vós entrastes no seu trabalho.
39 Ka Samari kànhe sùpyire niɲyahara si dá Yesu na, ceeŋi jwumpe cye kurugo, u mpyi a yi jwo pi á na Yesu à uru kapyiiŋkii puni cè a jwo ur'á.
39 Muitos samaritanos daquela cidade creram nele, em virtude do testemunho da mulher, que anunciara: Ele me disse tudo quanto tenho feito.
40 Tire sùpyir'à nɔ Yesu taan ke, maa u ɲáare na u tɛ̀ɛn wani pire yyére, ka u u ntɛ̀ɛn wani mà canmpyaa shuunni pyi,
40 Vindo, pois, os samaritanos ter com Jesus, pediam-lhe que permanecesse com eles; e ficou ali dois dias.
41 maa jwo ná pi e, ka Samari shiinbii niɲyahamii si dá Yesu na sahaŋki, ɲaha na yɛ u yabiliŋi u à jwo ná pi e.
41 Muitos outros creram nele, por causa da sua palavra,
42 Ka pi i yi jwo ceeŋ'á: «Numɛ wuu saha ɲyɛ a dá Yesu na mu ɲwɔjwumpe kanni kurugo mɛ, wuu à lógo u yabiliŋi ɲwɔ na, wuu à li cè na uru u ɲyɛ diɲyɛŋi Shwofooŋi, sèeŋi na.»
42 e diziam à mulher: Já agora não é pelo que disseste que nós cremos; mas porque nós mesmos temos ouvido e sabemos que este é verdadeiramente o Salvador do mundo.
43 Cyire canmpyaagii shuunniŋ'à tòro ke, ka Yesu si yîri wani mà kàre Galile kùluni i ná u cyelempyiibil'e.
43 Passados dois dias, partiu dali para a Galileia.
44 — ausente —
44 Porque o mesmo Jesus testemunhou que um profeta não tem honras na sua própria terra.
45 — ausente —
45 Assim, quando chegou à Galileia, os galileus o receberam, porque viram todas as coisas que ele fizera em Jerusalém, por ocasião da festa, à qual eles também tinham comparecido.
46 Yesu à núr'a pa Kana kànhe e, Galile kùluni i. Wani u mpyi a lwɔhe kɛ̂ɛnŋ'a pyi ɛrɛzɛn sinmɛ. Fànhafembwɔhe kà na mpyi Kapɛrɛnamu kànhe e, u jyaŋi mpyi na yà sèl'e.
46 Dirigiu-se, de novo, a Caná da Galileia, onde da água fizera vinho. Ora, havia um oficial do rei, cujo filho estava doente em Cafarnaum.
47 Kuru fànhafembwɔh'à lógo na Yesu à fworo Zhude kùluni i, mà kàre Galile wuuni i ke, maa ŋkàr'a sà u ɲáare na u shà ná ur'e Kapɛrɛnamu kànhe e u sà uru jyaŋi cùuŋɔ, ɲaha na yɛ u à yà fo sí raa ŋkwûu.
47 Tendo ouvido dizer que Jesus viera da Judeia para a Galileia, foi ter com ele e lhe rogou que descesse para curar seu filho, que estava à morte.
48 Ka Yesu si u pyi: «Yii aha mpyi yii ɲyɛ a kacyeeŋii ná kabwɔhii ɲya mɛ, yii sì n‑sìi n‑dá mɛ.»
48 Então, Jesus lhe disse: Se, porventura, não virdes sinais e prodígios, de modo nenhum crereis.
49 Ka shinbwoŋi si Yesu pyi: «Ɲùŋufooŋi, ta ma, wuu a sì fwɔfwɔ, fo lire bà mɛ, mii pyàŋi sí n‑kwû.»
49 Rogou-lhe o oficial: Senhor, desce, antes que meu filho morra.
50 Ka Yesu si yi jwo u á: «Ta sì, mu jyaŋi na ɲyɛ ɲyii na.»
50 Vai, disse-lhe Jesus; teu filho vive. O homem creu na palavra de Jesus e partiu.
51 Mà u yaha u u ŋkɛ̀ɛge pyɛngɛ, u bilibil'à u ɲùŋɔ bɛ̂, maa yi jwo u á: «Mu pyàŋi na wá ɲyii na!»
51 Já ele descia, quando os seus servos lhe vieram ao encontro, anunciando-lhe que o seu filho vivia.
52 Ka u u pi yíbe: «Tèni ndire e u à pwɔ́rɔ yɛ?» Ka pi i u pyi: «Cifwur'à u yaha, taɲjaa mà canŋke yaha ɲùŋɔ niŋi i.»
52 Então, indagou deles a que hora o seu filho se sentira melhor. Informaram: Ontem, à hora sétima a febre o deixou.
53 Ka tufooŋi funŋɔ si ɲcwo na tèni i Yesu mpyi a u pyi: «Mu jyaŋi na ɲyɛ ɲyii na» ke, lire tèenuuni i pyàŋ'à cùuŋɔ. Ka u ná u pyɛngɛ shiinbii puni si dá Yesu na.
53 Com isto, reconheceu o pai ser aquela precisamente a hora em que Jesus lhe dissera: Teu filho vive; e creu ele e toda a sua casa.
54 Lire l'à pyi kacyeeni kakyanhala wuuni shɔnwuuni nde Yesu à pyi ke, u à li pyi mà u ta u à yîri Zhude kùluni i na ŋkɛ̀ɛge Galile wuuni i.
54 Foi este o segundo sinal que fez Jesus, depois de vir da Judeia para a Galileia.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 4, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.