João 18
KILE JWUMPE SEMƐŊI JWUMPE NINTANMPE (SPP) vs VC
1 Ɲyɛ Yesu à puru jwumpe jwo ke, ka u ná u cyelempyiibii si fwor'a kàre Sedɔrɔn dùge kàntugo. Cikɔɔgɔ na mpyi kuru cyage e, ka pi i jyè kuru funŋke e.
1 Depois dessas palavras, Jesus saiu com os seus discípulos para além da torrente de Cedron, onde havia um jardim, no qual entrou com os seus discípulos.
2 Yesu mpyi a têe na sì ná u cyelempyiibil'e kuru cyage e. Ɲyɛ Zhudasi u mpyi na sí Yesu le cye e ke, uru mpyi a kuru cyage saha cè.
2 Judas, o traidor, conhecia também aquele lugar, porque Jesus ia freqüentemente para lá com os seus discípulos.
3 Mà Yesu ná u cyelempyiibii sanmpii yaha kuru cyage e, ka Zhudasi si nɔ wani. Sòrolashikuruŋɔ ná Kileɲaarebage saɲcwɔnsigibii pìi na mpyi ná Zhudasi i. Kile sáragawwuubii ɲùŋufeebii ná Farizhɛɛnbii pi mpyi a pire tun ná Zhudasi i. Fùkinahii ná bɛ̀ɛnmɛ yaayi yabɛrɛ ná kàshikwɔnyaaya na mpyi pi cye e.
3 Tomou então Judas a coorte e os guardas de serviço dos pontífices e dos fariseus, e chegaram ali com lanternas, tochas e armas.
4 Karigii cyi mpyi na sí Yesu ta ke, u mpyi a cyire cè a kwɔ̀. Ka u u file pi na, maa pi yíbe: «Jofoo yii na ɲcaa yɛ?»
4 Como Jesus soubesse tudo o que havia de lhe acontecer, adiantou-se e perguntou-lhes: A quem buscais?
5 Ka pi i u pyi: «Nazarɛti kànhe shinŋi Yesu.» Ka Yesu si pi pyi: «Mii u ŋge!»
5 Responderam: A Jesus de Nazaré. Sou eu, disse-lhes. {Também Judas, o traidor, estava com eles.}
6 Tèni i Yesu à jwo: «Mii u ŋge!» ke, ka pi i wá na núruli kàntugo fo mà sà ɲcwo ɲìŋke na.
6 Quando lhes disse Sou eu, recuaram e caíram por terra.
7 Ka u u núr'a pi yíbe: «Jofoo yii na ɲcaa yɛ?» Ka pi i jwo: «Nazarɛti kànhe shinŋi Yesu.»
7 Perguntou-lhes ele, pela segunda vez: A quem buscais? Disseram: A Jesus de Nazaré.
8 Ka u u núr'a pi pyi: «Mii ɲyɛ a jwo yii á mà kwɔ̀ na mii u ŋge mà? Kampyi mii yii saha na ɲcaa, yii na fyèɲwɔhɔshiinbii yaha pi a sì.»
8 Replicou Jesus: Já vos disse que sou eu. Se é, pois, a mim que buscais, deixai ir estes.
9 Lir'à pyi ke, jwumpe Yesu à jwo na: «Mii Tuŋi, shin maha shin mu à kan mii á ke, u wà ɲyɛ a pînni mɛ» ka puru si fûnŋɔ.
9 Assim se cumpriu a palavra que disse: Dos que me deste não perdi nenhum {Jo 17,12}.
10 Lir'à Simɔ Pyɛri ta ná kàshikwɔnŋwɔɔg'e, ka u u ku dìr'a wwû mà tɛ̀g'a Kile sáragawwuubii ɲùŋufembwɔhe báarapyiŋi kàniŋɛ niŋgeŋke kwɔ̀n a cyán. Uru báarapyiŋi mɛge na mpyi Malikusi.
10 Simão Pedro, que tinha uma espada, puxou dela e feriu o servo do sumo sacerdote, decepando-lhe a orelha direita. {O servo chamava-se Malco.}
11 Ka Yesu si Pyɛri pyi: «Ŋwɔɔni le li fwuuni i. Lire sanni i ke, kyaage lwɔhe mii Tuŋi à yaha mii mɛɛ na ke, mu la ɲyɛ mii u ku bya mà?»
11 Mas Jesus disse a Pedro: Enfia a tua espada na bainha! Não hei de beber eu o cálice que o Pai me deu?
12 Ɲyɛ Yesu à puru jwo ke, ka sòrolashiibii ná pi ɲùŋufooŋi ná Kileɲaarebage saɲcwɔnsigibii si u cû maa u cyeyi pwɔ.
12 Então a coorte, o tribuno e os guardas dos judeus prenderam Jesus e o ataram.
13 Maa fyânha a kàre ná u e Ana yyére, Kayifu nafenaŋi u ɲyɛ ure. Kayifu u mpyi sáragawwuubii ɲùŋufembwɔhe lire yyeeni.
13 Conduziram-no primeiro a Anás, por ser sogro de Caifás, que era o sumo sacerdote daquele ano.
14 Uru u mpyi a Yahutuubii ɲùŋufeebii yɛrɛ na: «L'à pwɔ́rɔ shin niŋkin kanna u kwû sùpyire puni cyaga.»
14 Caifás fora quem dera aos judeus o conselho: Convém que um só homem morra em lugar do povo.
15 Pi niŋkaribii ná Yesu i, Simɔ Pyɛri ná cyelempyaŋi wabɛr'à taha pi fye e, màceŋɛ na mpyi uru cyelempyaŋi ná sáragawwuubii ɲùŋufembwɔhe shwɔhɔl'e. Lire kurugo u mú à jyè ná pi e Kile sáragawwuubii ɲùŋufembwɔhe pyɛnge e.
15 Simão Pedro seguia Jesus, e mais outro discípulo. Este discípulo era conhecido do sumo sacerdote e entrou com Jesus no pátio da casa do sumo sacerdote,
16 Pyɛri mpyi a kwôro pyɛnge ɲwɔge na, cyíinŋi na. Ŋge cyelempyaŋi u mpyi sáragawwuubii ɲùŋufembwɔhe shinceŋi ke, ka uru si fworo cyíinŋi na, bilicwoŋi u mpyi na pyɛnge ɲwɔge kàanmucaa ke, maa jwo ná ur'e, maa Pyɛri lèŋɛ pyɛnge funŋke e.
16 porém Pedro ficou de fora, à porta. Mas o outro discípulo {que era conhecido do sumo sacerdote} saiu e falou à porteira, e esta deixou Pedro entrar.
17 Ɲyɛ Pyɛri niɲjyiŋi, ka uru bilicwoŋi si jwo u á: «Tá mu mú ɲyɛ ŋge nàŋi cyelempyaŋi wà mɛ?» Ka Pyɛri si jwo: «Ɔnhɔ, mii ɲyɛ u wà mɛ!»
17 A porteira perguntou a Pedro: Não és acaso também tu dos discípulos desse homem? Não o sou, respondeu ele.
18 L'à pyi wyeere tèni i, báarapyiibii ná Kileɲaarebage saɲcwɔnsigibii mpyi a yyére na kyànhigii nage ware, Pyɛri mú mpyi a yyére na ku ware ná pi e.
18 Os servos e os guardas acenderam um fogo, porque fazia frio, e se aqueciam. Com eles estava também Pedro, de pé, aquecendo-se.
19 Ɲyɛ Kile sáragawwuubii ɲùŋufembwɔh'à Yesu yíbe u cyelempyiibii ná u kàlaŋi kyaa na.
19 O sumo sacerdote indagou de Jesus acerca dos seus discípulos e da sua doutrina.
20 Ka Yesu si u pyi: «Mii ɲyɛ a kyaa jwo ŋwɔhɔre e mɛ. Tère maha tère mii mpyi maha sùpyire kâlali Kile Jwumpe kàlambayi ná Kileɲaarebage e, cyeyi i Yahutuubii maha piye bínnini ke. Mii ɲyɛ a yafyin jwo ŋwɔhɔre e mɛ.
20 Jesus respondeu-lhe: Falei publicamente ao mundo. Ensinei na sinagoga e no templo, onde se reúnem os judeus, e nada falei às ocultas.
21 Ɲaha kurugo mu saha na mii yíbili yɛ? Mpii pi à ɲɛn'a mii jwumpe lógo ke, sà pire yíbe ɲje mii à jwo pi á ke, pir'à yi lógo fo mà ɲwɔ.»
21 Por que me perguntas? Pergunta àqueles que ouviram o que lhes disse. Estes sabem o que ensinei.
22 Yesu à puru jwo ke, Kileɲaarebage kàanmucyafooŋi u mpyi a yyére u taan ke, ka uru si kantawaa bwɔ̀n u e, maa u pyi: «Sáragawwuubii ɲùŋufembwɔhe ɲwɔ mu à shwɔ amɛ la?»
22 A estas palavras, um dos guardas presentes deu uma bofetada em Jesus, dizendo: É assim que respondes ao sumo sacerdote?
23 Ka Yesu si nàŋi pyi: «Kampyi jwumpimɛ mii à jwo, cyage k'à pu pi ke, kuru jwo na á. Kampyi jwumpimɛ bà mɛ, ɲaha na mu à mii bwɔ̀n yɛ?»
23 Replicou-lhe Jesus: Se falei mal, prova-o, mas se falei bem, por que me bates?
24 Ɲyɛ ka Ana si u cyempwɔ wuŋi tùugo sáragawwuubii ɲùŋufembwɔhe Kayifu yyére.
24 {Anás enviou-o preso ao sumo sacerdote Caifás.}
25 Mà Simɔ Pyɛri yaha u u nage ware, wà à u pyi: «Tá mu mú ɲyɛ ŋge nàŋi cyelempyaŋi wà mɛ?» U ɲyɛ a tɛ̀ɛn li taan mɛ, maa jwo: «Ɔnhɔ, mii ɲyɛ u wà mà dɛ!»
25 Simão Pedro estava lá se aquecendo. Perguntaram-lhe: Não és porventura, também tu, dos seus discípulos? Negou-o, dizendo: Não!
26 Ɲyɛ nàŋi niŋgeŋke Pyɛri a kwɔ̀n ke, Kile sáragawwuubii ɲùŋufembwɔhe báarapyiŋi wà na mpyi uru cìnmpworo. Ka uru báarapyiŋi si Pyɛri pyi: «Lire sanni i ke, mii yabiliŋi ɲyiigii ɲyɛ a kànha a mu ná uru ɲya cikɔɔge e mà?»
26 Disse-lhe um dos servos do sumo sacerdote, parente daquele a quem Pedro cortara a orelha: Não te vi eu com ele no horto?
27 Ka Pyɛri si núr'a yi kyáala. Ka ŋkùpooŋi si ntíl'a mɛɛ sú.
27 Mas Pedro negou-o outra vez, e imediatamente o galo cantou.
28 Lire kàntugo pi à yîri ná Yesu i Kayifu yyére maa ŋkàre fànhafooŋi pyɛngɛ. L'à pyi ɲyɛ̀sɔɔge na. Ŋka Yahutuubii ɲyɛ a ɲɛn'a jyè fànhafooŋi pyɛnge e mɛ. Lir'à pyi bà pi fwɔnrɔ baa wuubii si mpyi si bilereŋkwoŋi kataanni ɲjyìŋi lyî Kile yyahe taan mɛ.
28 Da casa de Caifás conduziram Jesus ao pretório. Era de manhã cedo. Mas os judeus não entraram no pretório, para não se contaminarem e poderem comer a Páscoa.
29 Lire kurugo fànhafooŋi Pilati à fworo pi fye e cyíinŋi na, maa pi yíbe: «Ŋge nàŋi làwwuge ɲùŋke ku ɲyɛ ŋkire yii á yɛ?»
29 Saiu, por isso, Pilatos para ter com eles, e perguntou: Que acusação trazeis contra este homem?
30 Ka pi i u pyi: «Ŋge nàŋi n'a mpyi u ɲyɛ a kapii pyi mɛ, wuu mpyi na sí u le mu cye e mɛ.»
30 Responderam-lhe: Se este não fosse malfeitor, não o teríamos entregue a ti.
31 Ka Pilati si pi pyi: «Yii yabilimpii pi u cû yii i u kataanmpe cwɔɔnrɔ yii tàanna ná yii Saliyaŋi i.» Ka Yahutuubii ɲùŋufeebii si u pyi: «Kuni ɲyɛ a kan wuu á, wuu sùpya bò mɛ.»
31 Disse, então, Pilatos: Tomai-o e julgai-o vós mesmos segundo a vossa lei. Responderam-lhe os judeus: Não nos é permitido matar ninguém.
32 Lir'à pyi ke, jwumpe Yesu mpyi a jwo u mbòŋi kyaa na ke, ka puru si fûnŋɔ.
32 Assim se cumpria a palavra com a qual Jesus indicou de que gênero de morte havia de morrer {Mt 20,19}.
33 Lire tèni i, ka Pilati si núr'a jyè u bage e, maa Yesu yyere, maa u yíbe: «Yahutuubii Saanŋi u ɲyɛ mu la?»
33 Pilatos entrou no pretório, chamou Jesus e perguntou-lhe: És tu o rei dos judeus?
34 Ka Yesu si u pyi: «Mu à yi jwo maye e laa, pìi pi à yi jwo mu á mii kyaa na?»
34 Jesus respondeu: Dizes isso por ti mesmo, ou foram outros que to disseram de mim?
35 Ka Pilati si u pyi: «Mu à mii ɲya Yahutu la? Mu kìni shiinbii ná Kile sáragawwuubii ɲùŋufeebii pi à mu le mii cye e. Ɲaha mu à pyi yɛ?»
35 Disse Pilatos: Acaso sou eu judeu? A tua nação e os sumos sacerdotes entregaram-te a mim. Que fizeste?
36 Ka Yesu si u pyi: «Mii Saanre ɲyɛ naha diɲyɛŋi woro mɛ. Kàmpyi ti mpyi naha woro, mii fyèɲwɔhɔshiinbii mpyi na sí kàshige kwɔ̀n, bà Yahutuubii ɲùŋufeebii si mpyi pi àha ɲjà mii cû mɛ, ŋka sèeŋi na, mii Saanre ɲyɛ naha woro mɛ.»
36 Respondeu Jesus: O meu Reino não é deste mundo. Se o meu Reino fosse deste mundo, os meus súditos certamente teriam pelejado para que eu não fosse entregue aos judeus. Mas o meu Reino não é deste mundo.
37 Ka Pilati si u pyi: «Lire e ke saanwa u ɲyɛ mu la?» Ka Yesu si u pyi: «Mu yabiliŋi u à jwo na mii ɲyɛ saanwa! Mii à pa si diɲyɛŋi i, si sèeŋi cyêe sùpyire na. Shin maha shin la ku ɲyɛ s'a ɲaare sèeŋi fye e ke, urufoo sí ɲɛɛ raa mii jwumpe núru.»
37 Perguntou-lhe então Pilatos: És, portanto, rei? Respondeu Jesus: Sim, eu sou rei. É para dar testemunho da verdade que nasci e vim ao mundo. Todo o que é da verdade ouve a minha voz.
38 Ka Pilati si jwo: «Ɲaha k'à sìi sèeŋi yɛ?»
38 Disse-lhe Pilatos: Que é a verdade?... Falando isso, saiu de novo, foi ter com os judeus e disse-lhes: Não acho nele crime algum.
39 Ɲyɛ ná lire na ɲyɛ kalyee, yyee maha yyee bilereŋkwoŋi kataanni ká nɔ, mii maha yii sùpya yige kàsuŋi i, li sí n‑bɛ̂ yii á mii u Yahutuubii Saanŋi yige la?»
39 Mas é costume entre vós que pela Páscoa vos solte um preso. Quereis, pois, que vos solte o rei dos judeus?
40 Ka Yahutuubii si jwo fànha na: «Ɔnhɔ, uru yaha wani! Barabasi yige!» Mà li ta uru ŋge na mpyi kapimpyi.
40 Então todos gritaram novamente e disseram: Não! A este não! Mas a Barrabás! {Barrabás era um salteador.}
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.