Gênesis 26
KILE JWUMPE SEMƐŊI JWUMPE NINTANMPE (SPP) vs BKJ
1 Ɲyɛ lire kàntugo, ka katege si mpa jyè lire kìni i. Kuru katege ná *Ibirayima tìiŋi woge ɲyɛ a núr'a pyi niŋkin mɛ.
1 E houve fome na terra, além da primeira fome que houve nos dias de Abraão. E Isaque foi a Abimeleque, rei dos filisteus, até Gerar.
2 Ka Kafooŋi Kile si uye cyêe Ishaka na, maa yi jwo u á: «Ma hà ŋkàre *Misira kìni i mà dɛ! Kìni mii sí n-cyêe mu na ke, maa ntɛ̀ɛn wani.
2 E o SENHOR apareceu a ele, e disse: Não desças ao Egito. Habita na terra que eu te direi.
3 Tɛ̀ɛn naha nde kìni i. Mii sí n-pyi ná mu i si jwó le mu á, si nde kìni puni kan mu ná ma tùlug'á. Lire pyiŋkanni na, ɲwɔmɛɛni mii à lwɔ́ mu tuŋi Ibirayima á ke, lire sí n-fûnŋɔ.
3 Peregrina nesta terra, e eu serei contigo, e te abençoarei; pois a ti, e à tua semente, eu darei todas estas regiões. E eu farei o juramento que jurei a Abraão, teu pai,
4 Mii sí mu tùluge ɲyaha, bà wɔrigil'à á ɲyaha mɛ, si ŋke cyage puni kan k'á. Ɲìŋke sùpyishiŋi puni si jwóŋi ta mu tùluge cye kurugo,
4 e eu farei tua semente multiplicar como as estrelas do céu, e darei à tua semente todas estas regiões. E em tua semente serão abençoadas todas as nações da terra,
5 ɲaha na yɛ Ibirayima á mii ɲwɔmɛɛni cû, nde mii à jwo u á ke, lire u à pyi, u à mii tùnnture ná mii *saliyaŋi kurigii ɲaara.»
5 porque Abraão obedeceu à minha voz, e guardou minha ordem, meus mandamentos, meus estatutos e minhas leis.
6 Ɲyɛ ka Ishaka si ŋkwôro Gerari i.
6 E Isaque habitou em Gerar.
7 Pi n'a mpyi a Ishaka yíbe u cwoŋi kyaa na, u mpyi maha jwo na uru cɔɔn wi. U mpyi na fyáge na uru ká jwo uru cwoŋi wi, pi sí uru bò, ɲaha na yɛ Erebeka lemɛ mpyi a ɲwɔ sèl'e.
7 E os homens do lugar lhe perguntaram acerca de sua esposa, e ele disse: Ela é minha irmã, pois ele temia dizer: Ela é minha esposa; para que, dizia ele, os homens do lugar não me matem por causa de Rebeca, pois ela era formosa à vista.
8 Pi à pa mɔ Gerari i ke, canŋka Filisiti shiinbii saanŋi Abimɛlɛki à wíi finɛtiriŋi i, mà Ishaka ná u cwoŋi Erebeka ɲya, pi i bâhare siɲcyan mu à jwo wà ná u cwo,
8 E aconteceu que, quando ele já estava lá um longo tempo, Abimeleque, rei dos filisteus, olhou pela janela e viu, e eis que Isaque estava brincando com Rebeca, sua esposa.
9 ka u u Ishaka yyere maa yi jwo u á: «Nàkaana baa, mu ná ŋge ceeŋi baharaŋkann'à li cyêe na mu cwoŋi wi, ɲaha na mu à jwo mii á na mu cɔɔn u ɲyɛ wi yɛ?» Ka Ishaka si jwo: «Mii à yi jwo ɲaha na yɛ mii mpyi na fyáge na yii sí mii bò u kurugo.»
9 E Abimeleque chamou Isaque, e disse: Eis que ela certamente é tua esposa. E como tu disseste: Ela é minha irmã? E Isaque lhe disse: Porque eu disse: Para que eu não morra por causa dela.
10 Ka Abimɛlɛki si jwo: «Ɲaha kafiile mu à pyi amɛ yɛ? L'à kwôro ɲcyɛrɛ, mii shinŋi wà mpyi na sí n-wwɔ̀ ná mu cwoŋi i, mu mpyi na sí wuu pyi wuu lawwuugo ta.»
10 E Abimeleque disse: O que é isto que tu nos fizeste? Alguém do povo poderia facilmente ter deitado com tua mulher, e tu poderias ter trazido culpa sobre nós.
11 Maa li jwo a waha u shiinbii pun'á: «Shinŋi ŋgemu ká bwɔ̀n Ishaka na, lire ɲyɛ mɛ u cwoŋi na ke, urufoo sí n-bò.»
11 E Abimeleque ordenou a todo o seu povo, dizendo: Quem tocar neste homem ou em sua esposa certamente morrerá.
12 Ɲyɛ ka Ishaka si ŋkwôro Gerari i na faaŋi pyi. Ka Kile si jwó le u á, ka faaŋi si ntáan u na sèe sèl'e.
12 Então Isaque semeou naquela terra, e recebeu no mesmo ano cem vezes; e o SENHOR o abençoou.
13 Ka u cyeyaayi si wá na ɲyahage, fo u à pa mpyi nàfuufembwɔhɔ.
13 E o homem se engrandeceu e foi adiante e cresceu até ser muito grande.
14 Yatoŋkuruɲwɔ shi niɲyahaya na mpyi u á, ná báarapyii niɲyahamii. Ka u ɲyipɛɛnni si jyè Filisiti shiinbil'e.
14 Porque ele tinha posses de rebanhos, e posses de gado, e uma grande quantidade de servos; e os filisteus o invejaram.
15 Lire e, u tuŋi Ibirayima báarapyiibil'à bɛ̀ɛnŋɛ maha bɛ̀ɛnŋɛ tùgo u tìiŋi i ke, ka pi i yire puni tò.
15 Porquanto, todos os poços que os servos de seu pai haviam cavado nos dias de Abraão, seu pai, os filisteus haviam fechado e enchido com terra.
16 Puru ɲwɔhɔ na, ka Abimɛlɛki si jwo Ishaka á: «Ta sì, maa yîri wuu taan, ɲaha na yɛ mu à fànha tò wuu na.
16 E Abimeleque disse a Isaque: Sai de nós, pois és muito mais poderoso do que nós.
17 Ka Ishaka si yîri kuru kànhe e, maa ŋkàre Gerari bafage e. Maa ntɛ̀ɛn kuru cyage e.
17 E Isaque partiu dali, e armou sua tenda no vale de Gerar, e habitou ali.
18 Ɲyɛ bɛ̀ɛnɲyi Ishaka tuŋi Ibirayima mpyi a tùgo, ka Filisiti shiinbii si yi tò Ibirayima kwùŋkwooni kàntugo ke, ɲyɛ, Ishaka á núr'a yire bɛ̀ɛnɲyi pwoore wwû. Mɛyi Ibirayima mpyi a le yi na ke, maa yire mɛyi ninuyi le yi na sahaŋki.
18 E Isaque cavou novamente os poços de água que eles haviam cavado nos dias de Abraão, seu pai; pois os filisteus os haviam fechado depois da morte de Abraão. E ele chamou os seus nomes segundo os nomes pelos quais seu pai os havia chamado.
19 Ɲyɛ canŋka, Ishaka báarapyiibil'à bɛ̀ɛnŋke kà tùgo kuru bafage e mà nɔ lwɔhe na.
19 E os servos de Isaque cavaram no vale, e encontraram ali um poço de águas correntes.
20 Gerari yatɔɔnahabil'à lire ɲya ke, ka pi i Ishaka wuubii tùn, maa jwo: «Ŋke lwɔhe ɲyɛ wuu wogo.» Ka Ishaka si kuru bɛ̀ɛnŋke mɛge le Yogo.
20 E os pastores de Gerar contenderam com os pastores de Isaque, dizendo: A água é nossa. E ele chamou o nome do poço Eseque, porque contenderam com ele.
21 Ka Ishaka báarapyiibii si núr'a bɛ̀ɛnŋke kabɛrɛ tùgo, ka pi i núr'a tùn kuru kurugo. Ka Ishaka si kuru cyage mɛge le Mbembaaŋi.
21 E eles cavaram um outro poço, e contenderam por aquele também, e chamou o nome dele Sitna.
22 Ka pi i yîri wani, maa sà bɛ̀ɛnŋke kabɛrɛ tùgo. Sùpya ɲyɛ a yogo *kwɔ̀n pi na kuru kurugo mɛ. Ka u u kuru mɛge le Tafabwɔhɔ maa jwo: «Numɛ Kafooŋi Kile à wuu funŋke ɲíŋɛ maa tafabwɔhɔ kan wuu á, wuu sí n-jà ɲyaha numɛ kuru cyage e.»
22 E ele partiu dali e cavou outro poço, e por aquele eles não contenderam, e chamou o nome dele Reobote. E ele disse: Pois agora o SENHOR fez um lugar para nós, e seremos frutíferos na terra.
23 Puru ɲwɔhɔ na, ka Ishaka si yîri kuru cyage e, maa ŋkàre Bɛrisheba kànhe e.
23 E ele foi dali para Berseba.
24 U canŋkarege numpilage e, Kafooŋi Kile à uye cyêe u na, maa u pyi: «Mii u ɲyɛ mu tuŋi Ibirayima u Kileŋi, ma hà raa fyáge mɛ, ɲaha na yɛ mii ɲyɛ ná mu i. Mii sí jwó le mu á, si mu tùluge ɲyaha, mii báarapyiŋi Ibirayima kurugo.»
24 E o SENHOR apareceu a ele naquela mesma noite, e disse: Eu sou o Deus de Abraão, teu pai. Não temas, pois eu estou contigo, e te abençoarei, e multiplicarei tua semente por causa do meu servo Abraão.
25 Ka Ishaka si sáraya tawwûgo yaa kuru cyage e, maa Kafooŋi Kile mɛge pêe. Maa u vàanŋke bage kwòro wani, ka u báarapyiibii si bɛ̀ɛnŋke kà wwû.
25 E ele edificou um altar ali, e invocou o nome do SENHOR, e armou sua tenda ali, e ali os servos de Isaque cavaram um poço.
26 Canŋka, Abimɛlɛki ná u ceevooŋi Ahusati ná u kàshikwɔɔnbii ɲùŋufooŋi Pikɔli à yîri Gerari i mà kàre Ishaka yyére.
26 Então, Abimeleque foi até ele de Gerar, com Ausate, um de seus amigos, e Ficol, o capitão-chefe de seu exército.
27 Ka Ishaka si pi pyi: «Ɲaha kurugo yii à pa mii yyére sahaŋki mà li ta mii kyal'à pɛn yii á, yii mú s'a mii kɔ̀r'a yîrige yii cyage e yɛ?»
27 E disse-lhes Isaque: Por que viestes a mim, visto que vós me odiais, e me enviastes de vós?
28 Ka pi i jwo: «Wuu à li ɲya na Kafooŋi Kile ɲyɛ ná mu i, lire kurugo wuu à pa mu yyére, wuu u mpa ŋkâa, wuu u wwoɲɛɛge le wuye shwɔhɔl'e.
28 E eles disseram: Vimos que certamente o SENHOR estava contigo, e dissemos: Que haja agora um juramento entre nós, entre nós e ti, e façamos um pacto contigo,
29 Mii la ɲyɛ maa ŋkâa, na mu sì kawaa pyi wuu wà na mɛ, mu à jwo bà wuu ɲyɛ wuu ɲyɛ a kapii pyi mu na mɛ, kacɛnŋkii kanni wuu à pyi mu na. Wuu à mu yaha a yîri wuu yyére yyeɲiŋke e. Ɲyɛ numɛ Kafooŋi Kile mú à jwó le mu á.»
29 de que tu não nos farás mal, assim como não te tocamos, e assim como fizemos a ti, somente o bem, e te enviamos de nós em paz. Tu és agora o bendito do SENHOR.
30 Ka Ishaka si lyìmbwoo shwɔhɔ pi á, ka pi i lyî maa bya.
30 E ele lhes fez um banquete, e eles comeram e beberam.
31 Kuru canŋke nùmpanŋa ɲyɛsɔɔge na, ka pi i yîri maa wwoɲɛɛge le ná Ishaka e, maa ɲwɔmɛɛ lwɔ́ piye shwɔhɔl'e. Lire ɲwɔhɔ na, ka Ishaka si kuni kan pi á, ka pi i ŋkàre yyeɲiŋke e.
31 E eles se levantaram cedo de manhã, e juraram um ao outro. E Isaque os despediu, e eles partiram dele em paz.
32 Ɲyɛ kuru canŋke yabiliŋi, Ishaka báarapyiibii mpyi na bɛ̀ɛnŋɛ tùru, maa mpa kuru bɛ̀ɛnŋke kyaa jwo Ishaka á na pir'à ku tùg'a nɔ lwɔhe na.
32 E aconteceu no mesmo dia que os servos de Isaque vieram, e lhe falaram com respeito ao poço que haviam cavado, e lhe disseram: Nós encontramos água.
33 Ka Ishaka si kuru bɛ̀ɛnŋke mɛge le Sheba. Lire kurugo, kuru kànhe mɛg'a pa le Bɛrisheba. Kuru mɛge ku na yîri fo niɲjaa.
33 E ele chamou-o Seba. Por isso o nome da cidade é Berseba até este dia.
34 Mà Ezawu shìŋi yaha yyee beeshuunni na, u à Kyiti tùluge cyeebii pìi shuunni lèŋɛ nàmbaga na, Bɛri pworoŋi Yuditi ná Elɔn pworoŋi Basimati.
34 E Esaú era da idade de quarenta anos quando ele tomou por mulher Judite, a filha de Beeri, o heteu, e Basemate, filha de Elom, o heteu,
35 Pire cyeebii shuunniŋi kan'à Ishaka ná u cwoŋi Erebeka lùgigii yîrige sèl'e.
35 Que foram para Isaque e Rebeca uma amargura de espírito.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Gênesis 26, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.