Mateus 25

Riusu cocabera: mai ëjaguë Jesucristo ba'iyete toyani jo'case'e'ë (SNNNT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Yureca, Riusu ba'i jobo ba'iyete masiye yëtoca, yequëcua romi zincua si'a sara ba'icuare quëaguëna, achani ye'yejë'ën. Hueja fiestana saicuabi bacua majahuëanre sani, huejaja'guëni ëjoñu cajën saë'ë.
1 Jesus disse:
2 Bacua jubë ba'icua, te'e ëntë sara ba'icuabi ro ro'tajën huesë hua'na baë'ë. Yequëcua te'e ëntë sara ba'icuabi ai masiye ro'tajën baë'ë.
2 Cinco eram sem juízo, e cinco eram ajuizadas.
3 Ro huesë hua'nabi saijën, maja ro'rohuëanre samaë'ë, bacua majahuëanna queoyete.
3 As moças sem juízo pegaram as suas lamparinas, mas não levaram óleo de reserva.
4 Masiye yo'ocuaca maja ro'rohuëanre bacua majahuëan naconi sahuë.
4 As ajuizadas levaram vasilhas com óleo para as suas lamparinas.
5 Ja'nca sani ëjojënna, ba huejaja'guëbi yuta raimaquëna, si'acuabi umeni cainjën ëjohuë.
5 Como o noivo estava demorando, as dez moças começaram a cochilar e pegaram no sono.
6 Ja'nca ëjojënna, ñami jobo ba'iguëna, bainbi quëani achojën güihuë: “¡Ëñajë'ën! Huejaja'guëbi raiji. Baguëni tëhuojën saiñu” güihuë.
6 — À meia-noite se ouviu este grito: “O noivo está chegando! Venham se encontrar com ele!”
7 Güijënna, ba romi zincuabi huëni, bacua majahuëanre re'huahuë.
7 — Então as dez moças acordaram e acenderam as suas lamparinas.
8 Re'huani, ba huesë hua'na te'e ëntë sara ba'icuabi bacua masi gajecuani cahuë: “Yëquëna majahuëan yaya bi'raji. Mësacua majare choa ma'carë insijë'ën” cahuë.
8 Aí as moças sem juízo disseram às outras: “Deem um pouco de óleo para nós, pois as nossas lamparinas estão se apagando.”
9 Cajënna, maja bacuabi sehuohuë: “Bañë. Ja'nca yo'otoca, majabi ti'anma'iji. Mësacua yua maja bendiecuana sani coni bajë'ën” sehuohuë.
9 — “De jeito nenhum”, responderam as moças ajuizadas. “O óleo que nós temos não dá para nós e para vocês. Se vocês querem óleo, vão comprar!”
10 Ja'nca sehuojënna, cojën saë'ë. Saisi'cua ba'ijënna, ba huejaja'guëbi ti'anbi. Ti'anguëna, yequëcua re'o majahuëan re'huasi'cuabi baguë naconi hueja fiesta huë'ena te'e cacahuë. Cacajënna, anto sa'ro yua ta'pise'e baji'i.
10 — Então as moças sem juízo saíram para comprar óleo, e, enquanto estavam fora, o noivo chegou. As cinco moças que estavam com as lamparinas prontas entraram com ele para a festa do casamento, e a porta foi trancada.
11 Ja'nrëbi ba maja cojën saisi'cuabi rani, anto sa'rona choë'ë: “Ëjaguë, ëjaguë, ancojë'ën” cajën choë'ë.
11 — Mais tarde as outras chegaram e começaram a gritar: “Senhor, senhor, nos deixe entrar!”
12 Ja'nca choicuareta'an, huejaja'guëbi sehuobi: “Mësacuani ganreba caguë quëayë. Mësacua yua tincuare sëani, mësacuani huesëguë'ë yë'ë” sehuobi.
12 — O noivo respondeu: “Eu afirmo a vocês que isto é verdade: eu não sei quem são vocês!”
13 Ja'nca ba'iguëna, ëñere achani ye'yejë'ën. Mësacua yua Ëjaguë ti'an raiyete ëñajën ëjojën ba'ijë'ën. Baguë rai umuguse, baguë raija'rën, ja'anre gare huesëja'cua'ë mësacua.
13 E Jesus terminou, dizendo:
14 Ën cocare achani, Riusu ba'i jobo ba'iyete ye'yejë'ën. Ëja bainguëbi so'o yijana saiza caguë, baguëre yo'o concuare choini, baguë bonsere bacuana jo'ca bi'rabi.
14 Jesus continuou:
15 Ru'ru ba'iguëna curi so'co cinco mil so'coña insibi. Yequëna samu mil so'coña insibi. Yequëna te'e mil so'coña insibi. Insini, bacuani cabi: “Mësacua porese'e'ru negociajaijën, curi jaijei güesejën ba'ijë'ën” caguë, baguë curire huo'hueni jo'cabi. Insini tëjini, ja'nrëbi saji'i.
15 E lhes deu dinheiro de acordo com a capacidade de cada um: ao primeiro deu quinhentas moedas de ouro; ao segundo deu duzentas; e ao terceiro deu cem. Então foi viajar.
16 Saquëna, cinco mil so'coña cosi'quëbi ja'ansi'quë sani, negociajani, se'e yequë cinco milre ganani babi.
16 O empregado que tinha recebido quinhentas moedas saiu logo, fez negócios com o dinheiro e conseguiu outras quinhentas.
17 Samu mil so'coña cosi'quë'ga sani, se'e yequë samu milre güinajeiñe ganani babi.
17 Do mesmo modo, o que havia recebido duzentas moedas conseguiu outras duzentas.
18 Te'e mil so'coña cosi'quëca sani, yijana no'ani, baguë ëjaguë curire yahueni re'huani babi.
18 Mas o que tinha recebido cem moedas saiu, fez um buraco na terra e escondeu o dinheiro do patrão.
19 Ja'nca yo'ojënna, ai zoe ba'iguëna, ba ëjaguëbi se'e goni, baguëre yo'o concuare choini, baguë curi insise'ere cuencueza caguë senji'i.
19 — Depois de muito tempo, o patrão voltou e fez um acerto de contas com eles.
20 Senguëna, cinco mil so'co cosi'quë yua se'e yequë cinco milre ganasi'quëbi rani, ëjaguëni quëabi: “Ëjaguë, më'ëbi cinco mil so'coña yë'ëna insiguëna, se'e yequë cinco mil më'ëre ganacaë'ë. Më'ë curi sëani, se'e coni bajë'ën” cabi.
20 O empregado que havia recebido quinhentas moedas chegou e entregou mais quinhentas, dizendo: “O senhor me deu quinhentas moedas. Veja! Aqui estão mais quinhentas que consegui ganhar.”
21 Ja'nca caguëna, ëjaguëbi sehuobi: “Ai re'oye jaijeini curi ganahuë më'ë. Yë'ë yua choa ma'carëte insiguëna, yë'ëre jo'cani senjoma'isi'quëbi ai re'oye yo'ohuë më'ë. Ja'nca sëani, quë'rë ta'yejeiye ëjaguëre më'ëre re'huayë yë'ë. Yë'ë naconi te'e bojoguë ba'ijë'ën” cabi.
21 — “Muito bem, empregado bom e fiel”, disse o patrão. “Você foi fiel negociando com pouco dinheiro, e por isso vou pôr você para negociar com muito. Venha festejar comigo!”
22 Caguëna, ja'nrëbi samu mil so'co cosi'quëbi baguë ëjaguëna rani quëabi: “Ëjaguë, më'ëbi samu mil so'coña yë'ëna insiguëna, yureca se'e samu milre më'ëre ganacaë'ë yë'ë. Më'ë curi sëani, se'e coni bajë'ën” cabi.
22 — Então o empregado que havia recebido duzentas moedas chegou e disse: “O senhor me deu duzentas moedas. Veja! Aqui estão mais duzentas que consegui ganhar.”
23 Ja'nca caguëna, ëjaguëbi sehuobi: “Ai re'oye jaijeini curi ganahuë më'ë. Yë'ë yua choa ma'carëte insiguëna, yë'ëre jo'cani senjoma'isi'quëbi ai re'oye yo'ohuë më'ë. Ja'nca sëani, quë'rë ta'yejeiye ëjaguëre më'ëre re'huayë yë'ë. Yë'ë naconi te'e bojoguë ba'ijë'ën” cabi.
23 — “Muito bem, empregado bom e fiel”, disse o patrão. “Você foi fiel negociando com pouco dinheiro, e por isso vou pôr você para negociar com muito. Venha festejar comigo!”
24 Caguëna, ja'nrëbi te'e mil so'co cosi'quëbi rani, ëjaguëni quëabi: “Ëjaguë, më'ë yua ai jëja guanse ëjaguë ba'iguëna, masihuë yë'ë. Yequëcua yo'o yo'ose'ere tëani baguë'ë më'ë. Yequëcua zioña tanse'ere tëani baguë'ë më'ë.
24 — Aí o empregado que havia recebido cem moedas chegou e disse: “Eu sei que o senhor é um homem duro, que colhe onde não plantou e junta onde não semeou.
25 Ja'nca ba'iguëna, më'ë curire huesoma'iñe caguë, më'ëni huaji yëhuë yë'ë. Më'ë te'e mil so'coña coni, sani, yijana no'ani yahueni re'huacaë'ë. Ja'nca yahueni re'huase'e ba'iguëna, më'ë curire coni bajë'ën” cabi.
25 Fiquei com medo e por isso escondi o seu dinheiro na terra. Veja! Aqui está o seu dinheiro.”
26 Ja'nca caguëna, ëjaguëbi bëinguë sehuobi: “Ai gu'aye yo'ohuë më'ë. Ro ñame hua'guë se'ga ba'iyë. ¿Yequëcua yo'o yo'ose'ere tëani baguë'ë yë'ë, caguë? ¿Yequëcua zioña tanse'ere tëani baguë'ë yë'ë, caguë?
26 — “Empregado mau e preguiçoso!”, disse o patrão. “Você sabia que colho onde não plantei e junto onde não semeei.
27 Ja'nca catoca, yë'ë curire sani, curi re'hua huë'ena jo'care'ahuë më'ë. Ja'nca jo'catoca, yë'ëbi se'e rani coto, rédito naconi, curi jaijaquëna, coni bare'ahuë yë'ë” cabi.
27 Por isso você devia ter depositado o meu dinheiro no banco, e, quando eu voltasse, o receberia com juros.”
28 Cani, yequëcua, baru nëcacuana bonëni cabi: “Baguë te'e mil so'coña tëani, diez mil baguëna insijë'ën.
28 “Tirem dele o dinheiro e deem ao que tem mil moedas.
29 Ai ta'yejeiye cosi'quëna quë'rë ai ta'yejeiye insise'e ba'ija'guë'bi. Baguëte carajeiye beoye ba'ija'guë'bi. Choa ma'carë cosi'quëni baguë bayete tëase'e ba'ija'guë'bi, cayë.
29 Porque aquele que tem muito receberá mais e assim terá mais ainda; mas quem não tem, até o pouco que tem será tirado dele.
30 Yureca ba yo'o conguë gu'a ñame hua'guëni zeanni, hue'se ca'nco, zijei re'otoreba ba'iruna baguëte senjojë'ën. Ja'anru ba'icuabi ai oijën, bacua zemeñoare ai cuncujën ba'ija'cua'ë” cabi ba ëjaguë.
30 E joguem fora, na escuridão, o empregado inútil. Ali ele vai chorar e ranger os dentes de desespero.”
31 Yureca yë'ë, Bainguë'ru Raosi'quëreba ba'iguëbi, yë'ë guënamë re'oto yo'o concua si'a jubë naconi se'e gaje raiguë, yë'ë jëja guëna seihuë go'sijei seihuëna bëani,
31 Jesus terminou, dizendo:
32 si'a ën yija re'oto bain ñë'cosi'cuani ëñaja'guë'ë yë'ë. Ëñani, yequëcuare ca'ncorëna quë'ñeni, yequëcuare jo'caja'guë'ë yë'ë. Jo'ya ëjaguë yo'oye'ru, oveja hua'nare chivo jubëbi quë'ñeñe'ru, bainre quë'ñeja'guë'ë yë'ë.
32 Todos os povos da terra se reunirão diante dele, e ele separará as pessoas umas das outras, assim como o pastor separa as ovelhas das cabras.
33 Oveja hua'nare jëja ca'ncona quë'ñeñë. Chivo hua'nare ari ca'ncona quë'ñeñë. Ja'nca quë'ñeñe'ru bainre quë'ñeja'guë'ë yë'ë.
33 Ele porá os bons à sua direita e os outros, à esquerda.
34 Ja'nca quë'ñeñe'ru quë'ñeni, ja'nrëbi, yë'ë yua Ta'yejeiye Ëjaguë ba'iguëbi jëja ca'ncona quë'ñesi'cuani caja'guë'ë yë'ë: “Mësacua raijë'ën. Yë'ë Taitabi mësacuani cuencueni, mësacuani ai re'oye yo'oye ro'tani, baguë ba'i jobore ën yija re'huani jo'casirënbi mësacuare re'huacaiguë baji'i. Ja'nca ba'iguëna, ja'an jobona ti'anni, si'arën ba'ijën, bojojën ba'ijë'ën.
34 Então o Rei dirá aos que estiverem à sua direita: “Venham, vocês que são abençoados pelo meu Pai! Venham e recebam o
35 Yë'ë yua aon gu'a ju'inguë ba'iguëna, yë'ëre aon aonhuë mësacua. Oco ëa ju'inguë ba'iguëna, yë'ëre gono uncuahuë. Tinrubi raisi'quëbi ba'iguëna, yë'ëni bojojën, mësacua huë'ena cacaye choë'ë.
35 Pois eu estava com fome, e vocês me deram comida; estava com sede, e me deram água. Era estrangeiro, e me receberam na sua casa.
36 Can beohuë ba'isi'quë ba'iguëna, yë'ëna canre insihuë. Ju'inguë ba'iguëna, yë'ëre ëña raë'ë. Ya'o huë'ena zeansi'quë ba'iguëna, yë'ëna rani conhuë.” Ja'an cocare bacuani caja'guë'ë yë'ë.
36 Estava sem roupa, e me vestiram; estava doente, e cuidaram de mim. Estava na cadeia, e foram me visitar.”
37 Caguëna, ja'nrëbi ba jubë re'o bainbi yë'ëni sehuoja'cua'ë: “Ëjaguë, më'ë case'ere achama'iñë yëquëna. ¿Më'ë aon gu'a ju'inguë ba'iguëna, yëquëna quejeito aon aonre'ne? ¿Më'ë oco ëa ju'inguë ba'iguëna, yëquëna quejeito gono uncuare'ne?
37 — Então os bons perguntarão: “Senhor, quando foi que o vimos com fome e lhe demos comida ou com sede e lhe demos água?
38 ¿Më'ë tinrubi raisi'quë ba'iguëna, quejeito yëquëna huë'ena chote'ne? ¿Më'ë can beohuë ba'isi'quë ba'iguëna, quejeito më'ëre can insire'ne?
38 Quando foi que vimos o senhor como estrangeiro e o recebemos na nossa casa ou sem roupa e o vestimos?
39 ¿Më'ë ju'in hua'guë ba'isirën, më'ë ya'o huë'ena zeansirën, ja'anrëan ba'iguëna, quejeito më'ëni ëñajën sate'ne, Ëjaguë?” sehuojën senni achaja'cua'ë.
39 Quando foi que vimos o senhor doente ou na cadeia e fomos visitá-lo?”
40 Senni achajënna, yë'ë yua bacuani sehuoja'guë'ë: “Mësacuani quëareba quëayë yë'ë. Yë'ë bainreba, quë'rë yo'je ba'icua, ja'ancuani re'oye yo'oni conjën, ja'nca yë'ëni ai re'oye yo'oni conhuë mësacua” sehuoja'guë'ë yë'ë.
40 — Aí o Rei responderá: “Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quando vocês fizeram isso ao mais humilde dos meus irmãos, foi a mim que fizeram.”
41 Ja'nca sehuoni, ja'nrëbi ari ca'nco ba'icuana bonëni, bacuani bëinguë caja'guë'ë yë'ë: “Mësacua bënni senjosi'cua yua yë'ë ba'irubi quëñëni saijë'ën. Ba toa yayaye beoye ba'iguëna, zupai huati, baguë huati concua, bacua ba'i re'oto re'huani jo'case'e, ja'anruna sani, si'arën ba'ijë'ën mësacua.
41 — Depois ele dirá aos que estiverem à sua esquerda: “Afastem-se de mim, vocês que estão debaixo da maldição de Deus! Vão para o fogo eterno, preparado para o Diabo e os seus anjos!
42 Yë'ë yua aon gu'a ju'inguë ba'iguëna, mësacua yua yë'ëre aon aonmaë'ë. Oco ëa ju'inguë ba'iguëna, yë'ëre gono uncuamaë'ë.
42 Pois eu estava com fome, e vocês não me deram comida; estava com sede, e não me deram água.
43 Tinrubi raisi'quë ba'iguëna, mësacua huë'ena cacaye choimaë'ë. Can beohuë ba'iguëna, yë'ëre can insimaë'ë. Ju'inguë ba'iguëna, ya'o huë'ena zemosi'quë ba'iguëna, mësacuabi gare yë'ëre ëñajaimaë'ë” bacuani bëinguë caja'guë'ë yë'ë.
43 Era estrangeiro, e não me receberam na sua casa; estava sem roupa, e não me vestiram. Estava doente e na cadeia, e vocês não cuidaram de mim.”
44 Caguëna, bacuabi sehuoja'cua'ë: “Ëjaguë, më'ë case'ere achama'iñë yëquëna. ¿Më'ë aon gu'a ju'inguë ba'isi'quë, më'ë oco ëa ju'inguë ba'isi'quë, më'ë tinrubi raisi'quë, can beohuë ba'isi'quë, ju'inguë ba'isi'quë, ya'o huë'ena zemosi'quë, ja'an ba'iguëna, quejeito më'ëni conmate'ne yëquëna?” sehuojën senni achaja'cua'ë.
44 — Então eles perguntarão: “Senhor, quando foi que vimos o senhor com fome, ou com sede, ou como estrangeiro, ou sem roupa, ou doente, ou na cadeia e não o ajudamos?”
45 Senni achajënna, yë'ëbi bacuani sehuoja'guë'ë: “Mësacuani quëareba quëayë yë'ë. Yë'ë bainreba, quë'rë yo'je ba'icua, ja'ancuare gare conmajën, ja'nca yë'ëre güinajeiñe conmaë'ë mësacua” sehuoja'guë'ë yë'ë.
45 — O Rei responderá: “Eu afirmo a vocês que isto é verdade: todas as vezes que vocês deixaram de ajudar uma destas pessoas mais humildes, foi a mim que deixaram de ajudar.”
46 Ja'nca sehuoguëna, bacuabi sani, yua gare caraye beoye bënni senjosi'cua ba'ija'cua'ë. Re'o bainca yua caraye beoye si'arën bojojën ba'ija'cua'ë” cani, baguëre concuani yihuoni tëjibi Jesús.
46 E Jesus terminou assim:

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 25, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.