Lucas 19
Siona NT (SNN_WBT) vs VC
1 Ja'nrëbi, Jesusbi se'e sani, Jericó huë'e jobona ti'anni, yequë ca'ncobi etani sai bi'raguëna,
1 Jesus entrou em Jericó e ia atravessando a cidade.
2 ai bonse ëja bainguë Zaqueo hue'eguëbi baji'i. Impuesto curi ro'iye cocua, bacua ëjaguë baji'i.
2 Havia aí um homem muito rico chamado Zaqueu, chefe dos recebedores de impostos.
3 Ja'nca ba'iguëbi Jesusni ëñani masiza caguë, bë'je hua'guë sëani, bain ñë'casi jubë ba'ijënna, ti'anni ëñañe gare poremaquë baji'i.
3 Ele procurava ver quem era Jesus, mas não o conseguia por causa da multidão, porque era de baixa estatura.
4 Ja'nca ëñañe porema'iguëbi quë'rë ru'ru huë'huëni, sicómoro sunquiñë Jesús rai ma'a yëruhua ba'iguëna, tinja mëni ëjobi.
4 Ele correu adiande, subiu a um sicômoro para o ver, quando ele passasse por ali.
5 Ëjoguë tuiguëna, Jesusbi ti'anni, ñaco mëñe, Zaqueoni ëñani cabi: —Zaqueo, besa gajeni, yë'ë naconi raijë'ën. Yure umuguse më'ë huë'ena bëaye bayë yë'ë, caguë choji'i.
5 Chegando Jesus àquele lugar e levantando os olhos, viu-o e disse-lhe: Zaqueu, desce depressa, porque é preciso que eu fique hoje em tua casa.
6 Caguë choiguëna, Zaqueobi querë gajeni, Jesusni ai bojoguë, baguë huë'ena sabi.
6 Ele desceu a toda a pressa e recebeu-o alegremente.
7 Ja'nca saguëna, bain hua'nabi ai bëinjën ëñajën, sa'ñeña cahuë: —Ro gu'a bainguë huë'ena cacani bëaza caguë yo'oji baguë, cahuë.
7 Vendo isto, todos murmuravam e diziam: Ele vai hospedar-se em casa de um pecador...
8 Ja'nrëbi, Zaqueobi baguë huë'ere ba'iguë, Jesusni te'e ruiñe ro'taguë cabi: —Ëjaguë, yë'ë bonse, jobo ba'iye quëñoni, bonse beo hua'nana ro insija'guë'ë yë'ë. Yequëcuare'ga, yë'ë coqueguë tëtesi'cua ba'icuare'ga, gajese'ga ba'iye bacua curire quë'rë se'e ba'iye go'yaja'guë'ë yë'ë, cabi.
8 Zaqueu, entretanto, de pé diante do Senhor, disse-lhe: Senhor, vou dar a metade dos meus bens aos pobres e, se tiver defraudado alguém, restituirei o quádruplo.
9 Caguëna, Jesusbi quëabi: —Ënquë yua Taita Abraham bainguërebare sëani, Riusubi baguë recoyo ro'tayete ëñani, baguë bainguëre re'huani babi yure umuguse.
9 Disse-lhe Jesus: Hoje entrou a salvação nesta casa, porquanto também este é filho de Abraão.
10 Yë'ë yua Riusu Raosi'quëreba ba'iguëbi bain hua'na so'ona sani huesësi'cuani cu'eza caguë, bacuare tëani baye ro'taguë raisi'quë'ë yë'ë, cabi.
10 Pois o Filho do Homem veio procurar e salvar o que estava perdido.
11 Ja'nrëbi, Jesusbi se'e sani, Jerusalén huë'e jobo tëca sani ti'an bi'raguëna, baguë naconi saicua, Zaqueoni coca case'ere achasi'cuabi ro'tajën, “Riusu ba'i jobo yua te'e jëana ëñaja'ñeta'an ba'iji maire” ro'tajën ba'ijënna, Jesusbi bacuani ye'yo cocare
11 Ouviam-no falar. E como estava perto de Jerusalém, alguns se persuadiam de que o Reino de Deus se havia de manifestar brevemente; ele acrescentou esta parábola:
12 quëa bi'rabi: —Yequë bainguë, ta'yejeiye ëja bain jubë ba'iguëbi baquëña. Ja'nca ba'iguëbi ja'ansi'quë ro'taguë, “Quë'rë ta'yejeiye ëja bain huë'e jobona sani, ënjo'on bain ta'yejeiye ëjaguë runni, ja'nrëbi rani bainni guanse bi'raja'guë'ë yë'ë” caguëña.
12 Um homem ilustre foi para um país distante, a fim de ser investido da realeza e depois regressar.
13 Ja'nca cani, sai bi'raguë, baguëre yo'o concua si'a saracuare choiguëna, rateña. Ratena, ga bainguëna curi so'cohua ai ro'i so'cohuare insini, bacuani yihuoguë caguëña: “Mësacua curi so'cohuare sani, bonsere coni bendiejën, Curi so'cohua quë'rë jaijeija'guë cajën, yë'ë se'e raiye tëca quë'rë beyojën ba'ijë'ën” cani tonni, ja'nrëbi bacuare jo'cani saquëña.
13 Chamou dez dos seus servos e deu-lhes dez minas, dizendo-lhes: Negociai até eu voltar.
14 Saquëna, baguë yija bain ai jai jubëbi baguëni gu'a güejën, bacua bain hua'na rëño jurëte cuencueni, ëjaguë saijai jobona saojën, ta'yejeiye ëja bainni quëa güesereña: “Ja'an saiguëni gu'a güecua sëani, yëquëna ta'yejeiye ëjaguëte baguëre re'huama'ijë'ën” cajën saoreña.
14 Mas os homens daquela região odiavam-no e enviaram atrás dele embaixadores, para protestarem: Não queremos que ele reine sobre nós.
15 Ja'nca cajën saocuareta'an, bacua ta'yejeiye ëjaguëre re'huasi'quë ba'iguëna, baguë yijana goquëña. Go'ini, ti'anni, ja'nrëbi baguëre yo'o concuare, baguë curi so'coñare insisi'cuare choiguë, bacua curi jaijeise'ere achani masiza caguë choquëña bacuare.
15 Quando, investido da dignidade real, voltou, mandou chamar os servos a quem confiara o dinheiro, a fim de saber quanto cada um tinha lucrado.
16 Choiguëna, ru'ru ba'iguëbi ti'anni quëaguëña: “Ëjaguë, më'ë curi so'cohua naconi bonse cojani bendieni, si'a sara so'coñare se'e coni bahuë yë'ë” quëaguëña.
16 Veio o primeiro: Senhor, a tua mina rendeu dez outras minas.
17 Quëaguëna, ëjaguëbi sehuoguëña: “Ai re'oye yo'oguë, curi jaijei güesehuë më'ë. Yë'ë choa so'cohua se'ga naconi ai jaijei güesesi'quëre sëani, si'a sara huë'e joboñare më'ëna jo'caja'guë'ë yë'ë. Jo'caguëna, ja'an bainni ëñaguë guanseguë ba'ijë'ën” cani, baguëre saoguëña.
17 Ele lhe disse: Muito bem, servo bom; porque foste fiel nas coisas pequenas, receberás o governo de dez cidades.
18 Saoguëna, samu ba'iguëbi ti'anni quëaguëña: “Ëjaguë, më'ë curi so'cohua naconi bonse cojani bendieni, te'e ëntë sara so'coñare se'e jaijeini coni bahuë yë'ë” quëaguëña.
18 Veio o segundo: Senhor, a tua mina rendeu cinco outras minas.
19 Quëaguëna, ëjaguëbi sehuoguëña: “Re'oji. Ja'nca jaijei güesesi'quëre sëani, te'e ëntë sara huë'e joboñare më'ëna jo'caja'guë'ë yë'ë. Ja'an bainni ëñaguë guanseguë ba'ijë'ën” caguë, baguëre saoguëña.
19 Disse a este: Sê também tu governador de cinco cidades.
20 Saoguëna, ja'nrëbi yequë yo'o con hua'guëbi ti'an rani quëaguëña: “Ëjaguë, më'ë curi so'cohua insise'e, ja'ansi so'cohuare coni bajë'ën. Can të'tërëna reani gueonni re'huani bacaë'ë yë'ë. Ja'ansi so'cohuare më'ëna go'yayë yë'ë.
20 Veio também o outro: Senhor, aqui tens a tua mina, que guardei embrulhada num lenço;
21 Më'ë yua ai huaji yaguë ëjaguëre sëani, më'ë curi insise'ere jaijei güeseye ai huaji yëguë baë'ë yë'ë. Më'ëbi ai jëja guanseguë sëani, yequëcua yo'o yo'ose'ere tëani bayë më'ë. Yequëcua tanse'ere'ga tëani bayë më'ë” caguëña.
21 pois tive medo de ti, por seres homem rigoroso, que tiras o que não puseste e ceifas o que não semeaste.
22 Caguëna, ëjaguëbi ai bëinguë sehuoguëña: “Ai gu'aye yo'oguë, yë'ëre re'oye conmaë'ë më'ë. Më'ë coca case'e se'gare achani, më'ëre bënni senjoñe bayë yë'ë. Më'ë yua yë'ë ba'iyete ja'nca masiguë, Ai jëja guanseguë yequëcua yo'o yo'ose'ere tëani bayë yë'ë caguë,
22 Replicou-lhe ele: Servo mau, pelas tuas palavras te julgo. Sabias que sou rigoroso, que tiro o que não depositei e ceifo o que não semeei...
23 më'ë ¿queaca yo'oguë, yë'ë curi insise'ere curi re'hua huë'ena jo'camaquë'ne? Jo'catoca, yë'ëbi raiguëna, ja'an curi quë'rë jaijeiguëna, coni bare'ahuë yë'ë” bëinguë caguëña.
23 Por que, pois, não puseste o meu dinheiro num banco? Na minha volta, eu o teria retirado com juros.
24 Cani, ja'nrëbi baguë bain ja'anrute nëcacuani guanseguëña: “Baguë curi so'cohuate tëani, si'a sara so'coña baguëna insijë'ën” caguë guanseguëña.
24 E disse aos que estavam presentes: Tirai-lhe a mina, e dai-a ao que tem dez minas.
25 Guanseguëna, ba hua'nabi sehuojën senni achareña: “Ëjaguë, më'ë ¿queaca ro'taguë, si'a sara so'coña baguëna quë'rë ta'yejeiye insiye ro'taguë'ne?” senreña.
25 Replicaram-lhe: Senhor, este já tem dez minas!...
26 Senjënna, sehuoguëña: “Mësacuani ganreba quëayë yë'ë. Ai jaijeiye re'huani baguëna quë'rë se'e ai insise'e ba'ija'guë'bi. Choa ma'carë se'gare baguëna, baguë baye si'ayete tëase'e ba'ija'guë'bi.
26 Eu vos declaro: a todo aquele que tiver, dar-se-lhe-á; mas, ao que não tiver, ser-lhe-á tirado até o que tem.
27 Yureca yë'ëni gu'a güesi'cuare te'e jëana zeanjani rajë'ën. Bacuabi yë'ëre gu'a güejën, bacua ta'yejeiye ëjaguë ba'ima'ija'guë casi'cuare yë'ë ba'iruna rani, bacuani huani senjojë'ën” caguë guanseguëña, quëabi Jesús.
27 Quanto aos que me odeiam, e que não me quiseram por rei, trazei-os e massacrai-os na minha presença.
28 Ja'nca quëani, Jerusalén ma'aja'an se'e sani ti'an bi'rabi.
28 Depois destas palavras, Jesus os foi precedendo no caminho que sobe a Jerusalém.
29 Ti'an bi'raguëbi baru so'o ca'ncoñare ëñato, Betfagé, Betania, ja'an huë'e jo'borëan baji'i. Olivo cubë casirute ba'iguëna, baguëre yo'o concua samucuare choini,
29 Chegando perto de Betfagé e de Betânia, junto do monte chamado das Oliveiras, Jesus enviou dois dos seus discípulos e disse-lhes:
30 bacuani quëabi: —Mësacua yua ja'an huë'e jo'borëna saijë'ën. Sani ti'anni, burro hua'guë bonsëguë yoni rëonsi'quëni ëñaja'cua'ë. Yuta bain tuama'iguë, ja'anguëni ëñani jo'chini rajë'ën.
30 Ide a essa aldeia que está defronte de vós. Entrando nela, achareis um jumentinho atado, em que nunca montou pessoa alguma; desprendei-o e trazei-mo.
31 Ja'nca jo'chi bi'rajënna, yequëcuabi “¿Mësacua guere yo'ojën, baguëte jo'chini saye'ne?” Ja'nca senni achatoca, “Mai Ëjaguëbi baguëte yëji” cajën sehuojë'ën, cabi Jesús.
31 Se alguém vos perguntar por que o soltais, responder-lhe-eis assim: O Senhor precisa dele.
32 Caguëna, bacuabi sani ëñato, Jesús quëase'e'ru güina'ru baji'i.
32 Partiram os dois discípulos e acharam tudo como Jesus tinha dito.
33 Ja'nca ba'iguëna, burro hua'guëre jo'chijënna, ba burro bacuabi senni achahuë: —¿Mësacua guere yo'ojën, burro hua'guëre jo'chiye'ne? senni achahuë.
33 Quando desprendiam o jumentinho, perguntaram-lhes seus donos: Por que fazeis isto?
34 Senni achajënna: —Mai Ëjaguëbi baguëte yëji, sehuohuë.
34 Eles responderam: O Senhor precisa dele.
35 Ja'nca sehuoni, burro hua'guëre sani, Jesusna ti'anni insihuë. Insini, bacua guayoni se canre burro guërëbëna tëoni, ja'nrëbi Jesusni tua güesehuë.
35 E trouxeram a Jesus o jumentinho, sobre o qual deitaram seus mantos e fizeram Jesus montar.
36 Tua güeseni, Jesús yua Jerusalén ti'añe cueñe saiguëna, bacua guayoni se cañare baguë ru'ru sai ma'ana jaoni uan bi'rahuë.
36 À sua passagem, muitas pessoas estendiam seus mantos no caminho.
37 Uan bi'rajënna, ja'nrëbi Jerusalenna ti'anni, Olivo cubë jaba ba'irute ba'iguëna, baguëre yo'o con hua'na te'e ai jai jubë ba'icua baguëre concuabi Taita Riusuni ai bojoreba bojojën, Cristo ta'yejeiye yo'oguë ba'ise'ere quëajën,
37 Quando já se ia aproximando da descida do monte das Oliveiras, toda a multidão dos discípulos, tomada de alegria, começou a louvar a Deus em altas vozes, por todas as maravilhas que tinha visto.
38 si'a jëja güini achohuë: —Riusubi bojoguë raoguëna, mai ta'yejeiyereba ëjaguëbi maina ti'an raji'i. Ja'nca sëani, guënamë re'oto ba'icua si'acua ai bojoreba bojojën bañuni. Mai ta'yejeiyereba ëjaguë Riusuni ai ëama'iñereba bojojën cañuni, güireba güijën cahuë bacua.
38 E dizia: Bendito o rei que vem em nome do Senhor! Paz no céu e glória no mais alto dos céus!
39 Cajënna, fariseo hua'na, bain jubë naconi saicuabi Jesusni bëinjën cahuë: —Ëjaguë, më'ëre concuani bëinguë cani, bacua cayete ënsejë'ën cahuë.
39 Neste momento, alguns fariseus interpelaram a Jesus no meio da multidão: Mestre, repreende os teus discípulos.
40 Cajënna, sehuobi: —Bañë. Ba hua'nabi caye beoye ba'itoca, ën gatabëan ja'anse'ebi huëni güina'ru te'e güire'abi, sehuobi.
40 Ele respondeu: Digo-vos: se estes se calarem, clamarão as pedras!
41 Cani, Jerusalén huë'e jobona ti'an bi'rani, si'a jobore ro'tani oji'i.
41 Aproximando-se ainda mais, Jesus contemplou Jerusalém e chorou sobre ela, dizendo:
42 Oiguë, ja'an huë'e jobo bainre ro'taguë cabi: —Yure umuguse yë'ë yua mësacuani ta'yejeiye bojo güeseguë raisi'quëreta'an, mësacua achaye güehuë. Riusubi yë'ëre raoguëna, mësacua ñacobi ëñani masiye gare porema'icua baë'ë.
42 Oh! Se também tu, ao menos neste dia que te é dado, conhecesses o que te pode trazer a paz!... Mas não, isso está oculto aos teus olhos.
43 Ja'nca porema'icuare sëani, ai yo'ojën ba'ija'cua'ë mësacua. Mësacuare je'o bacuabi ti'an rani si'a huë'e jobo të'ijeiye nëcajën, etaye yëcuare ënsejën, mësacuare si'a ca'ncoñabi ai ta'yejeiye huajën ba'ija'cua'ë.
43 Virão sobre ti dias em que os teus inimigos te cercarão de trincheiras, te sitiarão e te apertarão de todos os lados;
44 Ja'nca ba'icuabi mësacuani gare carajei güesejën, mësacua huë'e jobo tu'ahuëte gare ñañoni taonni, si'ayerebare gare ñu'ñujei güesejën, mësacuani ai ta'yejeiye huaja'cua'ë. Mësacua yua Riusu ëñaguë raisi umugusere gare ro'tamajën huesëcuare sëani, je'o bacuabi ja'nca carajei güeseja'cua'ë, cani tonbi Jesús.
44 destruir-te-ão a ti e a teus filhos que estiverem dentro de ti, e não deixarão em ti pedra sobre pedra, porque não conheceste o tempo em que foste visitada.
45 Cani tonni, ja'nrëbi Riusu uja huë'ena cacani, bonse bendiecuare gare etoni saobi.
45 Em seguida, entrou no templo e começou a expulsar os mercadores.
46 Saoguë, bacuani cabi: —Mësacua yua Riusu coca toyani jo'case'e ën cocare ro'tajë'ën: “Yë'ë huë'e yua bain uja huë'e'ë” toyani jo'case'eta'an, mësacuabi ti'anni, ro gu'a huë'e, jian hua'na gati huë'ere ro re'huani jo'cahuë mësacua, caguë, bacuare etoni saobi.
46 Disse ele: Está escrito: A minha casa é casa de oração! Mas vós a fizestes um covil de ladrões {Is 56,7; Jr 7,11}.
47 Ja'nrëbi, Jesús yua si'a umuguseña Riusu uja huë'ena cacani, bainni ye'yoguë baji'i. Ye'yoguë ba'iguëna, pairi ëjacua, ira coca ye'yocua, bain ëjacua, bacuabi Jesusni ai je'o bajën, sa'ñeña senni achajën, “¿Queaca baguëni huani senjoñe'ne mai?” cajën ba'icuata'an,
47 Todos os dias ensinava no templo. Os príncipes dos sacerdotes, porém, os escribas e os chefes do povo procuravam tirar-lhe a vida.
48 bain hua'nabi baguë cocare ai re'oye achajën ba'ijënna, baguëni huani senjoñe poremaë'ë.
48 Mas não sabiam como realizá-lo, porque todo o povo ficava suspenso de admiração, quando o ouvia falar.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.