Romanos 2
GINITAḠO VARIḠUNA (SNC) vs NVI
1 A ḡoi tarima tari ovaḡa-maororini ma kerereri ai oragani tarimamu, ḡoi tu asi ḡemu vekira-ḡuniḡau laina. Ḡoi na tarima ta ovaḡa-maoroani, ma ḡena veiḡa rakavari okiraḡirini nai tu, ḡoi tauḡemu moḡo ovevaḡa-metoni e ovevaḡa-kotani. Korana tu tarima ta ḡena veiḡa rakavari okiraḡirini veiḡari tu, ḡoi tauḡemu na maki oveirini.
1 Portanto, você, que julga, os outros é indesculpável; pois está condenando a si mesmo naquilo em que julga, visto que você, que julga, pratica as mesmas coisas.
2 Ḡita tu ribara, Barau na moḡesi veiḡa rakavari ḡeveirini tarimari bevaḡa-maoro vinirini, ma meto bevinirini tu roroḡoto.
2 Sabemos que o juízo de Deus contra os que praticam tais coisas é conforme a verdade.
3 Kamasi ḡotuḡamaḡini, ḡomi, tarimarima kika moḡo, na tarimarima kotari ḡovevaḡa-maoro vinirini, ma nuḡanai tu ḡomi tauḡemi na maki mo veiḡa rakavari tu ḡoveirini. Ḡomi ḡotuḡamaḡini Barau ḡena vevaḡa-maoro ḡenana tu boḡo raga-maḡurini?
3 Assim, quando você, um simples homem, os julga, mas pratica as mesmas coisas, pensa que escapará do juízo de Deus?
4 Ba Barau ḡena namo baregona, e nuḡana eḡabi-tariani, e vevaḡa-gwaḡiḡi iatari ai tu asi tauri ḡotoni? Ba asi ḡoribani Barau ḡena namo baregona anina tu, ḡomi boḡono vetuḡamaḡi-kure ma boḡono raka-kure ḡana?
4 Ou será que você despreza as riquezas da sua bondade, tolerância e paciência, não reconhecendo que a bondade de Deus o leva ao arrependimento?
5 Senaḡina ḡomi nuḡami tu ḡovaḡa-gwaḡiḡirini, ma asi ḡovetuḡamaḡi-kureni. Maiḡesi ḡoveini tu tauḡemi iatami ai ḡemi meto iatai-iatai ḡolabulabu-kaurini. Ma Barau ḡena Kota baranai ḡena vevaḡa-maoro roroḡotona beveiani mo ḡaro ai vau ḡena baru bevaḡa-foforiani, benamo ḡemi veiḡa metori boḡo ḡabirini.
5 Contudo, por causa da sua teimosia e do seu coração obstinado, você está acumulando ira contra si mesmo, para o dia da ira de Deus, quando se revelará o seu justo julgamento.
6 Barau na “tata karakara ḡoveito ilailari ai tauri ma bevinimini.”
6 Deus "retribuirá a cada um conforme o seu procedimento".
7 Tarima kotari tu ḡobiri ḡevetoreni veiḡa namori ḡeveini, Barau marevana, e ḡabiraḡena, ema asi bedokoni maḡurina ḡevetauani. Barau na ḡia tu maḡuri vanaḡivanaḡi bevinirini.
7 Ele dará vida eterna aos que, persistindo em fazer o bem, buscam glória, honra e imortalidade.
8 A tarima kotari tu tauḡeri ḡeri namo moḡo ḡevetaurini, ema guruḡa e maḡuri moḡonina tu ḡeruḡarini, ma rakava veiḡari ḡekorana-iaḡirini. Ḡia tu Barau na beiau-rakavarini ma baruna ḡesi.
8 Mas haverá ira e indignação para os que são egoístas, que rejeitam a verdade e seguem a injustiça.
9 Beḡe vei-rakavani tarimari mabarari tu rakava metona baregona ema midigumidigu baregona beḡe ḡabiani. Mo tu Iuda tarimarima ḡeri ai beḡe ḡora-guineni, ma murinai tu irau bese tarimari ḡeri ai maki beḡe ḡorani.
9 Haverá tribulação e angústia para todo ser humano que pratica o mal: primeiro para o judeu, depois para o grego;
10 Senaḡi veiḡa namori beḡe veini tarimari mabarari ḡeri tu, Barau na mareva baregona e vemataurai barana ema maino bevinirini: Iuda tarimari ḡeri ai guine, ma murinai tu irau bese tarimari ḡeri ai maki.
10 mas glória, honra e paz para todo o que pratica o bem: primeiro para o judeu, depois para o grego.
11 Korana Barau na tarimarima mabarari maḡuri sebonai moḡo eḡabi-raḡerini, ḡeri veiḡa loriri ai voiri evinirini.
11 Pois em Deus não há parcialidade.
12 Irau bese tarimari tu Mose ḡena taravatu asi ribari, nuḡanai ḡevei-rakavani, moḡeri mabarari beḡe mase-buḡani, (Barau na bekota-vinirini), taravatu murikanai enabe asi ribari; ema Iuda tarimari tu taravatu ma ribari, senaḡina ḡevei-rakavani tarimari mabarari tu taravatu na bevaḡa-maoro vinirini.
12 Todo aquele que pecar sem a lei, sem a lei também perecerá, e todo aquele que pecar sob a lei, pela lei será julgado.
13 Korana taravatu ḡeseḡaḡiani moḡo tarimari, Barau ḡoiranai tu dia vei-iobukaiobuka tarimari, senaḡi taravatu ḡekorana-iaḡiani tarimari vau, Barau na ekiraḡirini vei-iobukaiobuka tarimari.
13 Porque não são os que ouvem a Lei que são justos aos olhos de Deus; mas os que obedecem à lei, estes serão declarados justos.
14 Oba, irau bese tarimari tu asi ḡeri taravatu, senaḡi ḡeri maḡuri nuḡari ai taravatu na ekiraḡirini veiḡari tu ḡeveirini. Moḡeri mabarari tu ḡeri taravatu ai ḡeiaḡoni, a ḡia tu asi ḡeri taravatu senaḡi.
14 ( De fato, quando os gentios, que não têm a lei, praticam naturalmente o que ela ordena, tornam-se lei para si mesmos, embora não possuam a lei;
15 Ḡia ḡeri veiḡa na evaḡa-foforiani, Barau ḡena taravatu na eura-vinirini veiḡari tu ḡia loruri ḡuturi ai etorerito. Maiḡa tu nuḡari iaḡasiri na maki evaḡa-moḡonirini, korana tu ḡaro tari ai ḡeri tuḡamaḡi na evaḡa-daḡa-raḡerini, ma ḡaro tari ai tu gogobari eragani.
15 pois mostram que as exigências da lei estão gravadas em seus corações. Disso dão testemunho também a consciência e os pensamentos deles, ora acusando-os, ora defendendo-os. )
16 Au na Vari Namona aḡobata-iaḡiani tu, Barau na tarimarima ḡena veiḡa e tuḡamaḡi vekuretoḡari Iesu Keriso ḡenana bevevaḡa-maoro vinirini ḡaronai vau beḡe foforini.
16 Isso acontecerá no dia em que Deus julgar os segredos dos homens, mediante Jesus Cristo, conforme o declara o meu evangelho.
17 A ḡoi Iuda tarimamu tu kamasi otuḡamaḡini? Oba, ḡoi tu ovekiraḡini Iuda tarimamu. Ma ḡoi tu taravatu ḡenai ovetabekauni, e oveiavini, okirani, ḡoi tu Barau ḡena bese tarimamu.
17 Ora, você que leva o nome de judeu, apóia-se na lei e orgulha-se em Deus;
18 Ma okirani, Barau tu ma ribamu e ḡena ura veiḡa namo vedaureari e rakavari oḡita-learini, korana taravatu na evaḡa-ribamuni nai.
18 se você conhece a vontade de Deus e aprova o que é superior, porque é instruído pela lei;
19 Ḡoi okirani, moḡoni ḡoi na mata-bubu tarimari boḡori-kaurini, ema ḡoi tu mukunai ḡetanuni tarimari ḡeri kere mamana;
19 se está convencido de que é guia de cegos, luz para os que estão em trevas,
20 ema vei-babobabo tarimari kira-rogori tarimamu, e mero keikeiri ḡeri vevaḡa-riba tarimamu, korana tu taravatu nuḡanai iaunega ema guruḡa moḡoniri ḡetanuni dagarari tu ma ribamu.
20 instrutor de insensatos, mestre de crianças, porque tem na lei a expressão do conhecimento e da verdade;
21 Ḡoi na karomu tu ovaḡa-ribarini, a ḡoi tauḡemu tu asi ovevaḡa-ribani. Tarimarima oḡobata-vinirini nai tu okirani, “Asi boḡono lema,” otoni, a ḡoi tu olemani.
21 então você, que ensina os outros, não ensina a si mesmo? Você, que prega contra o furto, furta?
22 Tarimarima asi beḡene veḡura-vanaḡi otorini, ma ḡoi tu oveḡura-vanaḡini. Kwaivakuku oiau-rakava-vinirini, senaḡi ḡeri rubu nuḡari farefareri tu olemarini.
22 Você, que diz que não se deve adulterar, adultera? Você, que detesta ídolos, rouba-lhes os templos?
23 Taravatu ovaḡa-raḡe lelevaḡirini nuḡanai tu, Barau ḡoi na tu asi ogubakauani, ḡena taravatu tu oseḡafore-vinirini.
23 Você, que se orgulha na lei, desonra a Deus, desobedecendo à lei?
24 Buka Veaḡai tu iniḡesi ekirani, “Barau arana irau bese tarimari na vekaravari ai ḡekira-fitoḡaiani, korana tu ḡomi ḡemi kira-sirivaḡi lorinai.”
24 Como está escrito: "O nome de Deus é blasfemado entre os gentios por causa de vocês".
25 Mero tauḡani kefiri lamavaḡi veiḡana tu ma tauna, bema taravatu bokorana-iaḡirini nai. Senaḡi bema taravatu okira-sirivaḡi vinirini nai, ḡemu kefi-lamavaḡi veiḡana tu asi taunai beiaḡoni, ema ḡoi tu kefina asi ḡelama-vaḡiato tarimana kavanai.
25 A circuncisão tem valor se você obedece à lei; mas, se você desobedece à lei, a sua circuncisão já se tornou incircuncisão.
26 Irau bese tarimari tu kefiri asi ḡelama-vaḡito. Senaḡi bema taravatu maḡuriri korikori ḡeveini nai tu, Barau ḡoiranai ḡia tu kefiri ḡelama-vaḡirito tarimari kavana, ene?
26 Se aqueles que não são circuncidados obedecem aos preceitos da lei, não serão eles considerados circuncidados?
27 Oba, taravatu bukana tu ḡemu ai, ema kefimu tu ḡelama-vaḡiato. Senaḡina bema ḡoi na taravatu okira-sirivaḡiani nai tu, taravatu ekorana-iaḡiani tarimana, mai tu irau bese tarimana, Kota seanai betanuni, benamo ḡoi bevaḡa-kotamuni. Aba, tauḡani rekenai tu kefina asi ḡelama-vaḡiato, senaḡi.
27 Aquele que não é circuncidado fisicamente, mas obedece à lei, condenará você que, tendo a lei escrita e a circuncisão, é transgressor da lei.
28 Bema tarima ta tu arana korina moḡo Iuda tarimana ema kefi-lamavaḡi maki murika ema tauḡani kefina vetoḡana korina moḡo nai tu, ḡia tu dia Iuda tarimana korikori.
28 Não é judeu quem o é apenas exteriormente, nem é circuncisão a que é meramente exterior e física.
29 Asiḡina ḡinavaḡi. Iuda tarimana o Barau ḡena bese tarimana korikorina tu deikara nuḡana iaḡasina na ema ḡena tuḡamaḡi na evaḡa-foforiani, ḡia tu Iuda tarimana. Ema kefi-lamavaḡi veiḡana maki tarimarima loruna ḡutunai bene fofori. Ḡia tu dia taravatu guruḡari ḡetorerito moḡeri korana-iaḡiri ai beḡorani. Asiḡina. Ḡia tu Barau Iaukana na tarimarima nuḡana iaḡasinai beveiani dagarana. Mo tarima moḡa tu dia tarimarima na bevaḡa-raḡeani, senaḡi Barau na bevaḡa-raḡeani.
29 Não! Judeu é quem o é interiormente, e circuncisão é a operada no coração, pelo Espírito, e não pela lei escrita. Para estes o louvor não provém dos homens, mas de Deus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.